1,521 matches
-
pentru a ilustra puterea lor de sugestie asupra semnificațiilor și specificității prozei lui Mihail Diaconescu: Tentația puterii, Romanul total, Idealul dreptății, Fantasticul, "ars magica" și trăirea faustică, Urme și umbre, Himera lui Anteu, Triumf și singurătate. A treia parte, De la fenomenologia epică la fenomenologia culturii, se deschide cu o schiță de cadru și cuprinde capitole mari precum Eonul românesc, Estetica Ortodoxiei, O demistificare a istoriei și culturii. Ca și în secțiunile anterioare, în care s-a ocupat, într-o cronologie fenomenologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puterea lor de sugestie asupra semnificațiilor și specificității prozei lui Mihail Diaconescu: Tentația puterii, Romanul total, Idealul dreptății, Fantasticul, "ars magica" și trăirea faustică, Urme și umbre, Himera lui Anteu, Triumf și singurătate. A treia parte, De la fenomenologia epică la fenomenologia culturii, se deschide cu o schiță de cadru și cuprinde capitole mari precum Eonul românesc, Estetica Ortodoxiei, O demistificare a istoriei și culturii. Ca și în secțiunile anterioare, în care s-a ocupat, într-o cronologie fenomenologică, de opera prozatorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și prin care a identificat dimensiunile, accentele, ideile și formele care îl caracterizează și îl singularizează pe romancier, relevând unitatea sistemică a programului său epic și a reprezentărilor despre istorie, dar și substanța erudiției sale din care se nutrește această fenomenologie epică, Theodor Codreanu se ocupă, în a treia parte a cărții sale, de volumele de istorie a culturii ale lui Mihail Diaconescu, "realizări științifice de anvergură" (Istorie și valori, 1994; Prelegeri de estetică a Ortodoxiei, 2 vol., 1996; Terra Mirabilis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
literară în care acribia se împletește cu eleganța stilistică. "Biblioteca Bucureștilor", nr. 7, iulie 2006 A.I. BRUMARU "Epica Magna" Domnului Theodor Codreanu (critic, eseist, istoric literar, monografist, prozator el însuși), impozanta lucrare romanescă a lui Mihail Diaconescu (vezi Mihail Diaconescu. Fenomenologia epica a Istoriei românești) îi confirmă nu doar vocația; mai exact, spre a folosi totuși termenul îi confirmă ideologia (dacă înțelegem prin aceasta, cum ar spune Adrian Marino, critica ideilor literare, iar nu articleria sezonieră și, când nu e strânsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
una dintre cele mai denaturate de contorsiunile gândirii adversarilor naționalității. Sunt, propriu-zis, cele două fețe ale lui Ianus, care dau și titlul uneia dintre importantele cărți ale savantului". (În această ordine, însă, deja Mihail Diaconescu scria, în Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), acestea: "Suntem însetați de realizările culturale de valoare din lumea întreagă, așa cum alții sunt însetați de propriile noastre realizări. Suntem în permanent și în egală măsură receptori și difuzori de cultură". Mihail Diaconescu și-a recunoscut, cum se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fără de nici o reticență: transmodernismul și tradiția nu sunt viziuni opuse ale lumii, ci o sinteză a lor fermecătoare ori enigmatică; accesibilă sau nesfârșită. De ce, cu toate acestea, și-a intitulat Theodor Codreanu, această primă monografie dedicată operei lui Mihail Diaconescu Fenomenologia epică a Istoriei românești? Scriam eu însumi, încă din anii 80 (cartea, remarcabilă, a lui Theodor Codreanu e, totdeodată, în această ordine, o probă, ea cuprinzând și o masivă fără exagerare listă bibliografică, de la p. 204 la p. 318) că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cartea, remarcabilă, a lui Theodor Codreanu e, totdeodată, în această ordine, o probă, ea cuprinzând și o masivă fără exagerare listă bibliografică, de la p. 204 la p. 318) că seria de romane a lui Mihail Diaconescu se constituie ca o fenomenologie narativă, mai exact ca o fenomenologie epică a spiritualității romanești, a ființei noastre, cum s-ar spune, etnice și istorice. Înainte de a-și expune fundamentele fenomenologiei epice, Theodor Codreanu reține din prolegomenele teoretice ale romancierului (op. cit.) preferința acestuia pentru varianta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
e, totdeodată, în această ordine, o probă, ea cuprinzând și o masivă fără exagerare listă bibliografică, de la p. 204 la p. 318) că seria de romane a lui Mihail Diaconescu se constituie ca o fenomenologie narativă, mai exact ca o fenomenologie epică a spiritualității romanești, a ființei noastre, cum s-ar spune, etnice și istorice. Înainte de a-și expune fundamentele fenomenologiei epice, Theodor Codreanu reține din prolegomenele teoretice ale romancierului (op. cit.) preferința acestuia pentru varianta hegeliana aceea, cu vorba lui C.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 318) că seria de romane a lui Mihail Diaconescu se constituie ca o fenomenologie narativă, mai exact ca o fenomenologie epică a spiritualității romanești, a ființei noastre, cum s-ar spune, etnice și istorice. Înainte de a-și expune fundamentele fenomenologiei epice, Theodor Codreanu reține din prolegomenele teoretice ale romancierului (op. cit.) preferința acestuia pentru varianta hegeliana aceea, cu vorba lui C. Noica, a narativității; sau a poveștii aceleia nesfârșite -, nicidecum așadar pentru versiunea moderna husserliană a "împarantezării" modalitate de a (să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istorizante a lui Hegel". Opera romanescă a lui Mihail Diaconescu nu ar fi, totuși, nici în felul acesta mulțumită; o recunoaște chiar monografistul. El scrie: "Direcționarea către roman vine, paradoxal, dintr-o inaptitudine pentru miniatural, pentru simpla metodă reducționistă a fenomenologiei husserliene, care, punând lumea între paranteze, o uită în favoarea esențelor". Să fie însă altă accepțiunea pe care Mihail Diaconescu o dă fenomenologiei (firește, epice) și Theodor Codreanu nu se putea, oare, să nu o admită? "De aceea (va completa el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
monografistul. El scrie: "Direcționarea către roman vine, paradoxal, dintr-o inaptitudine pentru miniatural, pentru simpla metodă reducționistă a fenomenologiei husserliene, care, punând lumea între paranteze, o uită în favoarea esențelor". Să fie însă altă accepțiunea pe care Mihail Diaconescu o dă fenomenologiei (firește, epice) și Theodor Codreanu nu se putea, oare, să nu o admită? "De aceea (va completa el degrabă) mi se pare că Mihail Diaconescu e mai aproape de fenomenologia istorică eminesciană decât hegeliană. Eminescu a eliminat, în spirit prelupascian, credința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Să fie însă altă accepțiunea pe care Mihail Diaconescu o dă fenomenologiei (firește, epice) și Theodor Codreanu nu se putea, oare, să nu o admită? "De aceea (va completa el degrabă) mi se pare că Mihail Diaconescu e mai aproape de fenomenologia istorică eminesciană decât hegeliană. Eminescu a eliminat, în spirit prelupascian, credința în antitezele salvate prin sinteză, el pariind pe conceptul împăcării antitezelor, iar nu pe anularea lor reciprocă în sinteză.". Fenomenologia epică a istoriei românești e unul dintre comentariile hermeneutice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mi se pare că Mihail Diaconescu e mai aproape de fenomenologia istorică eminesciană decât hegeliană. Eminescu a eliminat, în spirit prelupascian, credința în antitezele salvate prin sinteză, el pariind pe conceptul împăcării antitezelor, iar nu pe anularea lor reciprocă în sinteză.". Fenomenologia epică a istoriei românești e unul dintre comentariile hermeneutice remarcabile ale criticului și monografistului, el neuitând să alcătuiască, și o minuțioasă biografie, în prima parte a volumului, a reputatului romancier nefiind ignorat în caz nici momentul înființării revistei "Astra"); îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dincolo de "Geneză", până în starea de zero a cosmosului / universurilor. Capitolul al 15-lea, "Întocma dogma", din eseul lui Th. Codreanu, evidențiază în Oul dogmatic, de Ion Barbu, cu impresionantă bogăție de argumente dinspre "dogma" Creștinismului, tocmai "gordiana" originalitate "transmodernistă" (supra): ""Fenomenologia" barbiană intră în zona eonului dogmatic blagian [...] către eonul transmodernității, pe urmele lui Eminescu [...]. Barbu are geniul distincției / asemănării cu dogma creștină, diferența venind din focalizarea pe condiția kenotică, a lumilor mărunte, deasupra cărora plutește Sfântul Duh: "Om uitător, ireversibil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pronunțat spirit polemic, atribut al siguranței de sine. Pe G. Călinescu îl taxează pentru că a confundat ermetismul filologic cu cel canonic. Lui Solomon Marcus îi reproșează că nu s-a gândit niciodată să îl interpreteze pe Barbu prin trimitere la fenomenologia lui Husserl, iar Mincu e dovedit protocronist și docil! Oana Pârvulescu greșește și ea, considerând că mânia provocată lui Barbu de ilustrația plachetei După melci era nejustificată. La fel se întâmplă și cu Nicolae Manolescu, adept al ideii de joc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-se, mai degrabă, în proximitatea interpretărilor lui Mandics György, Solomon Marcus și Marin Mincu. Cât privește interpretarea ermetismului canonic, constând în reevaluarea prejudecăților privitoare la opera barbiană, Theodor Codreanu parcurge sistematic pașii înțelegerii/explicării conceptului, de la antimodernismul manifest, prin calea fenomenologiei, către increat și ritmul pur al acestuia, dezbrăcând, consonant cu intenția barbiană, critica literară anterioară de parazitismul ideologic. Nu întâmplător Theodor Codreanu îl situează pe Barbu în proximitatea lui Eminescu, cel care proiectase cu aproape jumătate de veac înaintea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 2004, COLECȚIA "EMINESCIANA", SERIE NOUĂ, 9 Gheorghe CAPȘA Theodor Codreanu "Mitul Eminescu" 221 Constantin TRANDAFIR Mitul și contra-mitul Eminescu 227 Adrian Dinu RACHIERU "Mitul Eminescu" 230 Rodica MUREȘAN A doua sacrificare a lui Eminescu 234 MIHAIL DIACONESCU. FENOMENOLOGIA EPICĂ A ISTORIEI ROMÂNEȘTI, BUCUREȘTI, EDITURA AGER ECONOMISTUL, 2005 Aureliu GOCI Esprit de finesse, les raisons du coeur și ordo amoris 238 Emil VASILESCU O exegeză de referință 241 Gheorghe BULUȚĂ Orizonturi. O monografie monumentală 243 A.I. BRUMARU "Epica Magna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oficiale trebuie relativizat, lărgit și îmbogățit prin includerea aspectelor mai puțin sumbre și sinistre ale aceluiași sistem social. Memorialistica detențională prezintă, neîndoielnic, ipostaza cea mai grozavă a fostului regim. Însă aceasta nu epuizează totalitatea trăirilor sub și în comunism. O fenomenologie retrospectivă a comunismului trebuie să se deschidă înspre a include amintirile personale ale celor care l-au trăit pe viu - din terifiantele zărci ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai apărut: Proiectele filosofiei kantiene; Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice; Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică (ed. a II-a); Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (ed. a II-a). Viorel Cernica, Judecată și timp. Fenomenologia judicativului (c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CERNICA, VIOREL Judecată și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CERNICA, VIOREL Judecată și timp. Fenomenologia judicativului / Viorel Cernica. Iași: Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-611-996-5 1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Judecată și timp Fenomenologia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Fenomenologia judicativului / Viorel Cernica. Iași: Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-611-996-5 1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Judecată și timp Fenomenologia judicativului INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cum cunoști ce nu cunoști? Recunoscând. Constantin Noica Cuprins Notă asupra ediției / 11 Introducere 1. Precizarea problemei acestei lucrări. Observații de metodă / 13 2. Ipoteza lucrării formulată din unghi non-judicativ: analitica și dialectica sunt "instituții" ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ținem seama de convențiile strict formale care susțin însuși "principiul" în ceea ce este el, fapt, de altfel, semnalat și trecut în condiție interogativă uneori, aporetică de unii cercetători actuali, mai cu seamă din orizontul filosofiei analitice și din cel al fenomenologiei. Poate că lucrurile trebuie să stea astfel; poate că "principiul" nu are nici un sens doar în sine, fără un domeniu de aplicație constitutivă; poate că identitatea este legea gândirii, rostirii și făptuirii; desigur, numai că prin convingerea că toate acestea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
incluziune. Astfel, logos-ul este cuprins în fiecare act de gândire, rostire etc.; ceea ce înseamnă că el este numai în acest chip; dar poate fi numai astfel doar dacă este însăși "originea originară" (a priori originar și universal, în termenii fenomenologiei) a oricărui act care îl cuprinde; într-un fel, tocmai acesta, actul, este constituit și instituit, totodată de logos. Dacă admitem însă o asemenea origine a oricărui act de gândire (dar și de rostire, de făptuire), condiționantă în sensul cel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eficace în structura căreia se află și logos-ul formal (gândirea autonomizată și formală) nu poate conține elemente propriu-zis a priori, cu excepția elementului ei originar (în sens de "origine originară"), necunoscut încă nici unei analitici sau dialectici, hermeneuticii filosofice sau chiar fenomenologiei. Abia o hermeneutică radicală, a cărei țintă a fost indicată mai sus, poate stabili, pe calea unei "analitici non-judicative" (al cărei concept poate fi precizat după operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului), aprioritatea sau aposterioritatea originii tradiției eficace. Metoda
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numite generic "habitualități timporizatoare" prin care timpul însuși constituie în sens judicativ. De aceea, căutarea celor ce apar înșiruite aici, în ceea ce ele sunt, trebuie să ajungă la timp. Acestea toate reprezintă "lucrurile însele" de care trebuie să se ocupe fenomenologia, iar timpul este ceea ce constituie orice "lucru", aflându-se tocmai de aceea în structura obiectuală a oricărui lucru, care numai astfel reprezintă o durată "umplută" propriu-zis obiectual, o "ființare", participând la un tip de ființă. E drept, timpul are un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]