12,837 matches
-
pierderea diferenței (era firesc să extragă concluzii false din muțenia lui). În romanul L'Espoir, (Speranța) transpar forme de relatare similare prozei sovietice, se întrezărește, crede el, umbra lui Stalin. Pe Malraux, venit incognito la Paris, fiindcă trebuia să se ferească de nemți, îl regăsește obosit, resemnat. Era 8 mai 1941: la acea dată, consemnată în jurnal de Drieu, prietenul nu mai crede în nimic, s-a lepădat de comunism, neagă forța rusă, s-a retras la țară, face nevestei sale
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
A fost curtat de trimișii Moscovei, care voiau să profite și să exploateze prestigiul său de scriitor și de tribun. Dar Malraux a întreținut o ambiguitate, era un mister al personalității care îi caracteriza și cărțile și care l-a ferit să se scufunde în hoardă. Cultiva, cum am spus, o tehnică a simulării, nefiind de găsit la un singur punct și pe plan politic refuzând să se identifice cu o extremă sau alta. Și în artă miza pe amestecul dintre
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Clody Bertola a făcut parte din viața mea. Am văzut-o, invariabil, în lanul de grîu adus pe scenă de Paul Bortnovschi în "Livada de vișini" a lui Lucian Pintilie. Ranevskaia!... alintată de dantelele umbreluței ce nu putea să o ferească nici de soare, nici de neputințe, nici de eșec, nic de neliniștile stărilor, iubirilor, minciunilor. De acolo privea înainte și înapoi cu în zîmbet ce ar putea să declanșeze filosofii nenumărate. Imaginea mea fetiș. Nu știu de ce, cînd Paulică Bortnovschi
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
al meu se afla în dreapta ta, lângă bufet. Dacă nu mă înșel, firește. Nu cumva eu ocupam locul din dreptul ușii? O lumină blândă se strecura prin perdelele de muselină și scălda covorul. Ușa batantă era larg deschisă. Perdelele ne fereau de privirea trecătorilor. Doar câțiva metri ne despărțeau de stradă. Beam cafea turcească, nu cunoșteam alta pe vremea aceea. Cuvintele aveau gust de zaț de cafea. Când oare aveau loc aceste discuții? Sâmbăta dimineața? Duminica? Mergeam încă la liceu, îmi
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
tale erau în mod necesar mai juste decât ale mele. Te informam despre situația politică, fiindcă eu citeam ziarele mai regulat decât o făceai tu. Aveai tendința să-ți minimalizezi cunoștințele mai degrabă decât să le pui în evidență. Te fereai să avansezi o părere despre un subiect pe care nu-l cunoșteai decât în parte. Vorbeai mai puțin decât mine. -Ești sigur de ce spui? mă întrebai adesea. Dacă nu ești sigur, deschide enciclopedia! Mă trimiteai când la enciclopedie, când la
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
nu mă pot pronunța, dar, dacă mă ghidez după cărțile scrise pe marginea operei sale, mai precis după cum sună ele în limba română, înclin să cred că francezul nu trece testul trangresării limbajului. Asta nu înseamnă că Lévinas e poet, ferească Dumnezeu, ci doar că nu e gînditor de idei. Autorii cărților de exegeză despre Lévinas mestecă cuvinte și atît.
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
Cine-și imaginează că textele sale au vreo credibilitate când ele apar alături de niște enorme făcături de sorgine securistă (vezi atacul infam împotriva lui Gabriel Liiceanu) e ori prost, ori de-o naivitate vecină cu inconștiența. Evident că m-am ferit să-i dau prietenului meu editorialist la "Ziua" vreo sugestie (ca să elimin speculațiile, precizez că nu e vorba nici de Ion Bogdan Lefter, nici de Eugen Simion, victime, pe vremuri, la "Săptămâna" și colaboratori, azi, la urmașul întru moravuri securiste
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
Poetry) pare să se generalizeze din carte-n carte. Într-un fel sau în altul, cei doi poeți la care mă voi referi în această cronică reprezintă, prin raportare la tendință, cazuri izolate. Mărci individuale. Și, dacă nu m-aș feri de binarisme, poate chiar complementare. Ioan Flora și Șerban Axinte sunt, așadar, diferiți prin tot. Volumele Intrarea în casă și Lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut, în schimb, se dovedesc niște perfecte împliniri ale voinței autorilor. Ultimul volum? Deși
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
Lachei reflectă'n nasuri roșul frac,/ Din nasuri în apusul ce s'ascunde,/ Iar din Apus, tot roșul cade'n lac./ De-acolo, iaca, nu mai are unde.// Se'ntunecă și-al cerului topaz/ Rămâne-n ochi de Ťladyť la ferești,/ Pe când îmi spun la poartă, în extaz:/ Frumoase-s parcurile englezești!". Aproape da-da, din Cântece de ospiciu, sînt cele opt Cîntecele, între moartea unui vecin de pat și Acuma am murit. Pentru copilăreala lor și pentru cruzimile inocenței în
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
îl putem așeza în această categorie este chiar fizicianul nostru. Feynman are oroare de generalizări făcute în aer și de folosirea jargonului drept panaceu pentru orice problemă ce nu și-a găsit încă rezolvarea. Și pe cît de mult se ferește să nu cadă în patima speculațiilor gratuite, pe atît impresia pe care o lasă e cea a unui gînditor care face filozofie fără să aibă conștiința a ceea ce face. Feynman filozofează fără să-și propună acest lucru. Tot ce dorește
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
Căpitanul Vidal care administrează mica fermă și mica garnizoană înseamnă puterea absolută asupra celorlalți, asupra propriei morți, asupra destinului pe care tatăl său a încercat să-l fixeze lovindu-și ceasul de o piatră în clipa morții. Nimeni nu este ferit de prezența morții, de oroarea războiului, cu atît mai cumplit cu cît situează în tabere diferite oamenii aceleiași națiuni. Ofelia descoperă în preajma casei un labirint care duce către un altar straniu unde este condusă de o coleopteră care se transformă
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
fie un discurs placat asupra producțiilor unor epoci. în demersul Mihaelei Mancaș se intră în dinamica structurilor interne prinse sub lupă. Semnificative sînt astfel observațiile îngemănării romantismului cu realismul, ceea ce dă un farmec aparte scriiturii multor prozatori din creația românească, ferită de convulsiile mutațiilor uneori prea bruște din sfera occidentală, mai ales cea franceză. în repetate rînduri cercetătoarea se referă la proza lui Eminescu, care, deși romantică, ocupă un loc unic, fiind o adevărată apoteoză a descrierii, dusă în pragul modernității
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
obligat pe Crăciun să joace în continuare, pentru a-și dribla sfîrșitul. Cred că după acest episod i-a intrat în cap lui Gheorghe că își ține boala sub control. Își trata senin hepatita cu multe țigări și nu se ferea de un pahar de vin. Era singurul din grupul nostru care mi se părea neschimbat. Ultima oară cînd ne-am văzut, la parastasul lui Nedelciu, la Cimitirul Bellu, n-avea nici burta bombată și nici aerul jigărit al bărbaților care
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
acestea vulgaritatea sau pornografia, evidențiind puterea de semnificație pe care o au actele liminale. De altfel, regizorul privește cu scepticism rezolvarea istoriilor prin- tr-un deznodământ fericit, poveștile rămân cel puțin suspendate, atunci cînd finalul lor nu e decis tragic. Se ferește, însă, de a extrage o judecată morală, degetul destinului a apăsat pe trăgaci pentru a ne oferi o șaradă, în cele din urmă, din acest melanj de situații și istorii care se fac și se desfac aparent aleator sub ochii
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
astfel îi vei micșora influența este o încercare zadarnică. Cauza stă în întîrzierea cu care critica are loc. Ea cade într-un moment cînd convertirea a avut loc și cînd credincioșii ecranului s-au separat deja de cei care se feresc să preschimbe privitul la televizor într-o dependență. Cu alte cuvinte, cei care ți-ar putea înțelege critica oricum au încetat să mai privească la televizor, și asta pentru că și-au dat seama singuri de efectele televiziunii, în vreme ce cei care
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
bătută de vânturi chihlimbarii. (...) Pe tot întinsul spiritului (meu) zac ruinele și arborii edenici rupți de furtunile iubirii. Și numai undeva, într-o insulă fericită bătută de ape viorii, zace neatins iatacul alb, cu horbote scrobite de lumină (curate) la ferești, cu năframe sfinte prin unghere." (pp. 334-335). În 1957, Leonid Dimov le părăsește pe Lucia și Tatiana. Începe procedura de divorț, pronunțat un an mai târziu.
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
pînă la douăzeci și opt-treizeci de ani, dacă nu aglomerezi cultură, rutină, meserie; cum îi spuneam eu lui Nichita, și Nichita știa, că tehnica e meseria, da, știa, și el vorbea de meserie -, eu am avut instinctul de a-mi feri viața de catastrofe de acest tip: o iubire mare etc. Ba, e invers, am creat eu însumi o catastrofă socială, în '71, ca să mă abstrag din structura care deja mă sugea. Oscar Wilde are o frază, spune că, atunci cînd
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
că, atunci cînd ești necunoscut, toată lumea te împiedică să creezi o operă, iar cînd ești cunoscut, toată lumea te împiedică s-o termini, așa că n-aveam vocație de amoureux. N-aveam vocație de îndrăgostit și am avut bunul simț să mă feresc de posturi ca asta. De altfel, ea nici nu e pentru un romancier realist, asta-i făcută pentru poeți, nu? Nimic nu e mai îngrozitor decît sî te disprețuiascî femeia" D.P.: Cu ce vă ajuta prezența femeii? N.B.: }ineam cont
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
la zid, se omoară lîngă un ghiveci de flori, se taie cu lama în prezența unui tînăr și-și bagă mîna în argilă. Sînt scene tari, mai tari decît acuplarea. Nu știu, atît am simțit nevoia, dar nu m-am ferit, dimpotrivă, într-o vreme tinerii spuneau: "De ce lui Breban i se dă voie să facă scene sexuale, și nouă nu?" Pentru că ei nu erau Breban...
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
motiv pentru care nici consecințele nu sunt aplicate în mod unitar de la un sistem la altul. Standardele obligatorii de practică sunt cele prezente în codurile deontologice. Acestea sunt clare, ușor de aplicat și controlat și au consecințe clare, fiind mai ferite de interpretabilitate. Standardele aspiraționale se referă la comportamentele profesionale ideale, la acele comportamente care reprezintă standardul maxim de calitate la care profesioniștii se pot raporta. Încălcarea standardelor aspiraționale este greu de demonstrat. Un exemplu, îl reprezintă munca pro bono, a
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
Cu acest gând sare ca de obicei: țup-țup! și ajunge la gardul ce ocrotește livada. Se strecoară ușor și începe să caute. E dezamăgit, mai ales că vede cum bunicul a adunat zăpada în jurul fiecărui copac, fie pentru a-l feri de îngheț, fie pentru a-i asigura apa necesară atunci când zăpada se va topi. Când a ajuns la locul unde era șirul copăceilor tineri, Țup a încremenit de mirare: toate tulpinițele erau înfășurate fie în coceni de porumb, fie în
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
politicieni ai lumii au intuit acest lucru... Că se pierde, de fapt, un sărman om al lumilor imaginate, stăpân doar pe ficțiunile sale, din mijlocul cărora el însă vede cel mai bine ce pare de ne-văzut... Așadar, să te ferești de lingușitorii care te pierd, totdeauna și de mărunțeii denunțători ai hoților de smochine, - doar - fi-le-ar smochinele de cap să le fie, că alt rău în jur ei nu mai văd, gudurându-se tot timpul umili pe lângă stăpân
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
Alții, puternicii zilei, n-aveau, însă, motive să-l aprecieze și cu atât mai puțin să-i fie îndatorați. Căci, așa cum cu bun cuvânt a observat și Al. Raicu - în "Luminile oglinzilor" (Ed. Minerva, 1974) - Mircea Damian "nu s-a ferit niciodată să-și spună deschis părerile, chiar atunci când era conștient că-l pasc primejdiile". O făcea nu ca să braveze, nu spre a dobândi vreun avantaj personal, ci dintr-o nestăpânită nevoie de a spune lucrurilor pe nume, de a dărâma
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
fir testamentar, cu tonalitățile specifice, în ultimele cărți ale lui Octavian Paler: de la Deșertul pentru totdeauna (2001) la Autoportret într-o oglindă spartă (2004) și de la Convorbirile apărute curând după dispariția scriitorului la recentele Calomnii mitologice. Autorul nu s-a ferit, în general, să se distribuie în eseurile sale romanești ca personaj; și inclusiv operele structurate parabolic integrează dubii și dileme personale, tensiunile moral-existențiale ale eului luat sub observație. O caracteristică a literaturii lui Octavian Paler îmi pare tocmai asumarea, pe
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
pledoarie pentru eroii coborîți în bătătură și cinstiți ca niște moși buni. Însă nu pînă acolo unde se exaltă legăturile de sînge cu Roma, "patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania." Romantismul lui Kogălniceanu visează cu măsură: "Să ne ferim, domnii mei, de această manie care trage asupra noastră râsul străinilor." Ce bine era să-l fi ascultat, întru exorcizarea tuturor maniilor noastre... Urmează, natural, firesc, o pledoarie pentru civilizație. Mergînd la rădăcinile cuvîntului, Kogălniceanu dă o definiție a cetății
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]