1,559 matches
-
s-ar fi epuizat. Animația pare să fi dispărut și tu nu o poți face să reapară. Tot ceea ce poți face este să lucrezi cu acea mică parte din tine care nu se plictisește și să o folosești pentru a fermeca și convinge restul personalității tale să revină În curentul vieții. „Plictiseala mai Întâi de toate este un fapt de ordin vital; e În legătură cu oboseala organică. Închiderea În sine a sufletului rănit, plictiseala e sentimentul neîndestulării vieții, constatarea nimicniciei ei. Așa
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
seama că visa să fie amanta bărbaților care iubesc bărbați. Și era încăpățânată ca în orice altceva ce făcea". Poate să fi fost tenace, dar aspectul ei exterior scundă, grasă și totdeauna îmbrăcată bizar nu era unul cu care să farmeci pe cineva ca Fraigneau. Așa cum își amintește într-un fel tulburător: "Fizic, o găseam destul de urâtă... Înțeleg de ce a reușit să atragă femei care iubesc femei, dar în mod cert ele trebuie să fi fost singurele care vedeau frumusețea în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
blanche [Calul negru cu capul alb] (Paris, Gallimard, 1985). La Voix des choses [Vocile lucrurilor] (Paris, Gallimard, 1987). En pélerin en étranger [Ca pelerin și ca străin] (Paris, Gallimard, 1989). Conte bleu, Le premier soir, Maléfice [Poveste albastră, întâia seară, Farmece] (Paris, Gallimard, 1993). 2. PROZA DE NON-FICȚIUNE Pindare (Pindar) (Paris, Grasset, 1932). Les Songes et les sorts [Visurile și Sorții] (Paris, Grasset, 1938). L'Ecrivain devant l'Histoire [Scriitorul în fața istoriei] (Paris, Centre national de documentation pédagogique, 1954). Sous bénéfice
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Oricum, efectul fiecărui text asupra cititorului este un sentiment al autenticității, al deplinătății umane, iar o asemenea performanță se explică în opinia generală a interpreților prin ralierea unor calități opuse ale limbajului, devenit simultan explicativ și orb, fericit și mâhnit, fermecat de frumusețe și surpat de moartea diformă. Mai rar, au fost remarcate la Marguerite Yourcenar preocupări exclusiv estetice. E vorba despre observații limitate, precum una privitoare la atenția pe care o acordă ea stilului propriu discursului unei epoci, care e
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
din toată ființa mea.” „Cuvintele alese, izvorâte dintr o inimă mare, pr imite de la un biolog de înaltă clasă, au avut darul și puterea să-mi tămăduiască sufletul și să-mi sporească zilele. Expresiile Dv. sincere și înțelepte m-au fermecat... La rândul meu vă felicit că prin muncă, compe tență și perseverență ați reușit să urcați până în vârful piramidei. Meritul vă aparține cu prisosință, dar mândri a este și a noastră, cei din comună, pentru că avem printre intele ctualii de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe vremuri), iar pașii îl duc agale, în mod fatal, spre casa femeii iubite, amintirile făcându-l să simtă "o duioșie exaltată" atât "pentru trecutul secular al Iașilor", cât și "pentru trecutul lui de aci" și pentru iubita "care-i fermecase viața și i-o prefăcuse în poezie". Dar vraja se rupe în zgomotul unui zornăit de pinteni ce se aude în noapte dinspre scara casei în care locuia Veronica: Feeria nopții dispăru; stelele se stinseră; la orizont începuseră să se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a admonestat, nu i-a înlăturat mâna care i se lipise de inimă. Mâna lui grosolană lângă o inimă de privighetoare, în timp ce sunetele curgeau în continuare: "/Și pe strunele ei, ca și din.../" iar mâna tot nu se dezlipea. O fermecase cineva. Se înțepenise și pace! Mâna era fericită însă buzele... Cineva uitase de ele. Melodia șoptită se consumase pe neobservate, când buzele neglijate s-au hotărât să intervină hoțește. Trebuiau să fure și ele ceva. Ceva dulce, fragil și amețitor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
starea de copil, starea aceea pură, naivă și nevinovată. A fi credul poate fi mai util decît a fi sceptic. "Căci a unora ca aceștia va fi Împărăția cerurilor". Era o stare de grație, în care totul în jur era fermecat, ca într-o poveste. Totul era magic și autentic. Pînă și zînele erau adevărate. Am citit undeva că dacă ne activăm glanda pituitară ("a șaptea pecete") se eliberează un hormon care deschide "a patra pecete" (Anahata) și mărește din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o iau vedeniile lui Macbeth își păstrează o ambiguitate, ca să zicem așa, de nedepășit. Aceeași ambiguitate care, pentru Shakespeare, definește deopotrivă magia și teatrul. Convocarea fantomelor: puterea magicianului și puterea teatruluitc "Convocarea fantomelor\: puterea magicianului și puterea teatrului" În pădurea fermecată din Visul unei nopți de vară, jocul aparițiilor și al metamorfozelor este condus de cel ce domnește asupra tuturor duhurilor, Oberon , „the king of shadows”, personaj tipic pentru spațiul interstițial și care poate circula nestingherit între vizibil și invizibil, în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
urmă. El ajunsese aici alungat din lumea unei curți domnești, iar puterile sale magice sunt, în realitate, legate de ostrovul pe care îl azvârlise soarta lui de surghiunit și valurile învolburate ale mării. La începutul piesei, Prospero își scoate mantia fermecată pentru a-i dezvălui fiicei sale, Miranda, adevărata sa poziție socială, rangul avut odinioară în lume: e duce de Milano și, cu doisprezece ani în urmă, căzuse victimă uneltirilor perfide ale fratelui său, Antonio, căruia îi încredințase cârma țării, căci
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ținut să sublinieze forța de realitate a personajului imaginar, care, în viziunea poetului, este întotdeauna mult mai real decât s-ar părea. Dar și actorul resimte această forță de realitate - firește, actorul capabil să creadă în fantome, să se lase fermecat de ele, prins în mrejele lor. „V-ați jucat rolul, Contesă”, comentează Cotrone, „împreună cu două figuri ieșite direct din imaginația autorului dumneavoastră”. „Aparițiile” vor dispărea însă curând, iar încântării lui Ilse i se va opune scepticismul lui Spizzi, care nu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
discretă, contra Frumosului în sine din platonism, nimic despre artă, muzică, pictură sau poezie, cel mult una sau două propoziții incidente: poezia homerică vinde mituri și ficțiune, totul într-un ambalaj atrăgător amintind de seducțiile Sirenelor lui Ulise, teatrul îl farmecă chiar mai mult pe înțelept decât pe omul de rând, iar acest faimos înțelept nu cumpără obiecte de artă costisitoare, el discută cu competență despre muzică, dezvelește statui, scrie și lasă o operă, face lecturi în public, bineînțeles, dar nimic
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
calmă; catifelată; cărți; ceafă; de ceva; chipul cuiva; cinstit; citire; clin; cufăr; cunoaște; cunoscut; cunoscută; curățenie; cuvînt; delicat; delicatețe; din; distincție; domnișoară; dor; drăgălășenie; drăguț; dublă; duioșie; dulce; dulceață; eleganță; emblemă; emoție; estetică; eu; expresii; fantomă; farmec; fățărnicie; fericire; fericită; fermecat; fermecată; fizic; fruntaș; frunte; haine; hîtră; identitate; inspirație; inversă; îmbujorare; înaintare; îngrijire; îngrijită; îngustă; întotdeauna; lumina; luminat; luminos; lumînare; măreață; măști; a mea; mică; mîini; mînă; mutră; naturalețe; negătit; neobișnuită; nepăsare; netedă; nevăzută; niciodată una; nouă; oameni; obiect; obosită; obraznică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urîte; cuvînt de onoare; a da cuvînt; a se ține de cuvînt; mă țin de cuvînt; a ține cuvîntul; a-și da cuvîntul; dau cuvîntul; își dă cuvîntul; dă; dăruire; dedicație; degeaba; demonstrează; depune; deșertăciune; devotament; drapel; exact; face; faptă; farmece; fărădelege; fericire; fermitate; filme; frică; fura; garanta; garanție; ger; greșeală; greu; gura; hoț; iarba; icoană; iluzie; implicare; important; incorect; indignare; indignat; iubi; încălca; încheia; încrezător; încrezut; îndeplini; îndoială; înșelăciune; întări; întîmplare; întruna; înțelegere; înțelept; josnic; judecat; judecătorie; jur; nu jur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); sărac (2); sărmană (2); singuratic (2); vecina (2); amar; fără autoritate; Baltagul; basma; bătrînețe; bătrîni; biată; biserică; bogată; bunică; căsătorit; căsătorită; în căutare; celibatară; chinuită; cimitir; compasiune; compătimire; copil; cumnată; deces, soț; depresie; despărțire; despărțită; divorțată; doamnă; dor; familie; farmece; femeie îndurerată; femeie liberă; frică; frustrată; gol; greu; greutate; grijă; împăcare; împlinire; îndoiată; îndoliată; înmormîntare; înspăimîntare; lacrimă; lanț; liberă, singură; lipsă; martiră; măritată; melancolie; milă; mireasă; mititica; moartă; muiere; de mult; nasol de ea; nașpa; neajutorată; nefericire; nemăritată; neprotejare; niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
conștient; copac; copilărie; crepuscul; culori; curiozitate; cuvinte; deducere; demon; departe; deștept; destin; de a deveni ceva; divinitate; doarme; doleanță; dorințe; dormi; a dormi; dragoste; dram; drum; dulceață; durere; ea; emoție; eroare; eternitate; euforie; exagerat; extraordinar; familie; fantasmă; fantomă; feeric; feerie; fermecat; fermecător; ficțiune; film; fraieră; friend; ceva frumos; fugi de el; gîndire; gînduri; în gol; greu; de gură; halucinație; iarbă; idei; ieșire din realitate; Iisus; incredibil; irealul; irepetabil; iubire; de iubire; îndeplinire; îndrăgostit; întîmplare; întrerupt; întunecat; legendă; libertate; limb; lucid; lume
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos încât proiectul meu mi s-a părut neavenit și în tot cazul pripit. Dacă totul este ireal, peisajul ăsta e și el ireal, îmi spuneam. E posibil, e chiar adevărat, mi-am răspuns; dar această irealitate îmi place, mă farmecă, mă consolează. Frumusețea nu e o iluzie completă: e o iluzie știrbită, un început de realitate” (idem). Frumusețea poate, deci, să salveze lumea. E un început de realitate, deci de sens. Munții îi dau și altă dată senzația nu a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU: Autorul construiește un altfel de mit al violenței. Este vorba de individul care violentează o ordine socială, dar nu intrînd violent în acea ordine, ci retrăgîndu-se într-o altă ordine. În ordinea sa interioară. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Cu mâncarea lui, / Spre mâncarea mea, / Cu odihna lui, / Spre odihna mea, / Grăbește-l, / Pornește-l! / La mine-l pornește, / La mine-l grăbește." Cu apa aceasta descântată pe foc, în care s-au pus plante "cu puterea de a fermeca" busuioc, matocină, odolean, lemnu Domnului, năvalnic fetele se spală, apoi, iau apa în care s-au "lăut", o pun în oală și o așază la căpătâi pentru ca, peste noapte, să-și viseze ursitul.423 În unele părți ale Bucovinei, exista
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n sită, / A vrăji, a descânta, / La fete-n palmă-a căta, / Flăcăi, fete-a fermeca. Apucă cârligu-n mână, / Trage luna în fântână. / Și când bate din picioare, / Întunecă și mândrul soare. / Poftim, fete și neveste, / Numai de vă trebuie. Puneți-o să vă arate, / Cum face din babe fete / Tinerele și frumoase / Și la flăcăi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răcoare, / La stele, la lună / Cântând împreună. TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru maica ta, / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare / Ea mi-a bănui / De te-oi prea iubi / Și m-a fermeca / De te-oi dezmierda. CUCUL: Dragă turturică, / Pasăre dălbică, / Nu-mi fi dușmănică, / Vara că ne-ndeamnă, / Și frunza ne cheamă / Să ne drăgostim / Și să ne iubim. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta. Dă-mi tu bună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șarpele de câmp iese de sărbătoarea Alexiilor (17 februarie), dintr-o gaură mare, apărută din pământ, special pentru el, iar numele său este interzis a se rosti în acea zi. Șarpele mitic gigant păzește comorile ascunse în păduri și izvoarele fermecate cu apă vie și apă moartă. Șarpele de apă atrage pescarii la locurile cu pește și este o călăuză a bărcilor. Șerpii devin balauri printr-un ritual de "claustrare inițiatică": ei trebuie să stea în vizuina lor, între 7 și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
descântece: "Descântece de reumă", "Descântec de casă nouă", "Descântec de plantare a viei", "Descântec de boală necunoscută". "Vraja descrisă" se vrea, într-un fel, o poezie artă-poetică. Maica Mumă este aceea care dă har poetului, Maica Mumă "piatră de făcut farmece/ vrajă descrisă" maica este aceea care îi dezvăluie sfânta fire: " Apoi le pune la cap piatra ca broasca țestoasă,/ pietroiul părinte cu grumaz cu umeri,/ pe care s-a scris miraculoasă împreunarea fetelor litere și a băieților numeri." Arta scrisului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fire: " Apoi le pune la cap piatra ca broasca țestoasă,/ pietroiul părinte cu grumaz cu umeri,/ pe care s-a scris miraculoasă împreunarea fetelor litere și a băieților numeri." Arta scrisului este similară focului care înfierbântă "care aprinde și care farmecă inima lui cutare". Interesant este că, și în acest poem, ca în multe din celelalte volume, totul se topește în scopul alimentării energiei și proliferării: "Pieptul pietroiului ciocănește/ Să se lipească fata de fecior/ cum se freacă pește pe pește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Alexandra Vidican) Discuția despre cei trei care s-au declarat nebuni și sceneta cu "judecătoria". (Andrei Pîslaru) Comunicarea foarte degajată și complexă. (pr. Mircea Hurdea) Textele mi s-au părut foarte bine alese, foarte sugestive pentru tema dată, m-au fermecat de-a dreptul; a fost interesant să interpretăm altfel basmul știut din copilărie. (Romina David) Ce nu v-a plăcut? Timpul alocat temei mi s-a părut foarte scurt. (Roxana Bucur) Dacă s-ar putea sintetiza puțin, deoarece consider că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]