1,420 matches
-
galant“ indica numărul mare de amante de care dispunea un rege și care reprezenta un subiect de mândrie pentru potența monarhului. Poporul francez, curtenitor și romantic, va admira, cu siguranță, lupta internă pe care o dă un suflet rupt între fervoare religioasă și pasiune carnală, cum a fost cazul sfântului Ludovic sau Eduard Confesorul. Însă nu va înțelege și respecta un monarh frigid, timorat și emotiv în fața femeilor. Din acest motiv, o anumită orientare sexuală a regelui a adus probabil un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
declarat sărbătoare națională și a închinat regatul Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran„cristomimetismului“ imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. într-o lucrare apocrifă, preluata mai apoi de C. Kubler și prezentată în lucrarea sa Visions et révélations du frère Fiacre de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru a se putea redresa. Statuile de marmură sunt dispuse în nișe atent proporționate: Venus, Mercur, Bachus și Apollo. Imaginile zeităților se regăsesc în întreg palatul. Ne permitem să ridicăm un semn de întrebare de ce, într-o țară în care fervoarea religioasă se manifesta cu accente de fanatism, regele alege în loc de motive religioase simboluri ezoterice și personaje mitologice pentru a-și face publică puterea? De asemenea, dorim să atragem atenția asupra unui detaliu puțin menționat. Regele Ludovic al XIV-lea nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în liniștitul azil al școlii militare Saint Cyr, de la obscura sărăcie a primilor ani ai copilăriei petrecute în Indiile de Vest, la extravaganta viață de la curtea Regelui Soare, de la compania veselă oferită de Ninon Lenclos și de amanții săi, până la fervoarea religioasă de la sfârșitul vieții, nu putem exclama decât: ce viață romantica! Scrierile apocrife ale doamnei de Maintenon au dat tonul unui limbaj literar seductiv-erotic pe parcursul secolului al XVII-lea. A publica istoriile romanțate de la curtea Regelui Soare era un act
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
linia Întâi sau „pe scenă” În atenția celorlalți și de aceea au nevoie de recunoaștere și admirație pentru ceea ce realizează. Nimic nu doare mai mult decât a fi ignorat. În comunicarea cu ceilalți folosesc un limbaj armonic și impresionează prin fervoare și onestitate. Aceste tipuri de dispoziții de consum pot ghida demersurile producătorilor din industria de Încălțăminte, furnizând date legate de trăsăturile de personalitate dominante ale categoriei de consumatori căreia se adresează. 2.4. Antinomiile personalității - izvor al schimbărilor la nivelul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care are este prin definiție un ticălos, cel care nu are e un om harnic și cinstit. Pare simplu și prostesc. Poate să intre așa ceva, pe termen lung, în capul a mari mase de români ? Poate : să ne gândim la fervoarea luptei anticorupție a începutului de mileniu III pe aceste plaiuri - cât din ea este dorință de dreptate și cât ură pură față de cel care are și, prin urmare, trebuie deposedat și închis ? În ce măsură marii corupți, indiferent de vinovăția lor, de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
același care era și în azilele de la finele secolului al XVIII-lea, adică....paiele, care acum, ca modernizare, sunt puse într-un coș mare numit mendir și în altul mai mic numit murdăria și infecția. Bogata informație științifică, râvna și fervoarea organizatorică, vor face din el una dintre personalitățile intelectuale cele mai marcante ale Iașilor sfârșitului de veac trecut. Ideea lui dominantă era aceea de sincronizare a acțiunilor de asistență psihiatrică din țara noastră cu cele din Europa Occidentală, unde studiase
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
artist fiind doar aceea de a o extrage; cu toate aces‑ tea, chiar și în tinerețe de exemplu, când lucra la David, geniul său era teribil dar și ezitant. El sculp‑ ta lucrări în piatră cu o energie plină de fervoare, dar apoi își pierdea interesul nefiind capabil să le ducă la bun sfârșit. Ultimele sale sculpturi sunt de o cu totul altă natură. Artistul putea acum evoca cele mai puternice emoții în fața blocului de piatră încă neșlefuit venit direct din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Renașterii și tradiției creștine, spirituale și religioase. Începând cu anii 1490, Botticelli își schimbă orientarea, in‑ fluențat fiind de călugărul dominican Savonarola, ale cărui predici pline de patimă împotriva corup‑ ției spirituale din Florența au dus la un val de fervoare penitentă care i‑a afectat pe mulți cetățeni și artiști. În ultimele sale lucrări de amploare, Botti‑ celli renunță la temele păgâne și limbajul de inspirație clasică pentru a explo‑ ra subiecte religioase precum Pietà și Lamentațiile 7. 4 Cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
că moartea rapidă este cea mai bună. El a pierdut credința creștină că moartea este țelul spre care tinde viața. H. N. Fairchild a studiat tendințele religioase în poezia engleză din secolele al XVIII4ea și al XIX-lea clasificînd scriitorii în funcție de fervoarea emoțiilor lor religioase. *18 în Franța, voluminoasa carte Histoire littéraire du sentiment religieux en France au XVH-ième siècle (Istoria literară a sentimentului religios în Franța secolului al XVH-lea) a abatelui H. Bremond își extrage o mare parte din material
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
a considera că tot ce s-a Întâmplat În ultima vreme este rău. Industrializarea nemăsurată, zecile de mii de apartamente colectiviste au schimbat imaginea orașului, raporturile dintre clădirile monumentale, relațiile dintre oraș și peisaj. S-a construit brutal, rudimentar, cu fervoare, pe dealuri și pe văi, În zonele istorice și În cele inundabile, s-a dorit un nou Început. Această forțare a destinului a Închis un capitol al istoriei și a deschis, cu dramele inerente, drumul vocației metropolitane pe care ieșenii
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
european, o asimilare într-adevăr totală și în profunzime a acestui aspect al spiritului Luminilor, cu greu s-ar găsi un exemplu mai concludent decât cel românesc. Doar în spațiul neohelenic se mai poate întâlni o asemenea asimilare, efervescență și fervoare. Acest fenomen formează o notă esențială și originală a Luminilor românești, precizându-le adevărata fizionomie în istoria comparată a iluminismului european. Realitatea fundamentală a epocii este următoarea: pentru iluminiștii români, Europa nu constituia în mod esențial o noțiune geografică sau
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
constituie o nouă rupere de nivel, de mentalitatea teologică în care prefacerea este negată, fixism specific oricărei culturi medievale. Veacul actual introduce, dimpotrivă, o realitate nouă, dinamică, dominantă, numită progres și autoritatea sa este invocată de iluminiștii români cu toată fervoarea: Veacul al 19-lea constată în 1838 Florian Aaron fu primit de români ca un veac de încântare, veac de civilizația lor. Mesianismul său vine în întâmpinarea celei mai profunde aspirații românești: propășirea, regenerarea rapidă pe toate planurile, recuperarea lungului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
constituit din semne diverse” (Accente). Studiile sale vădesc o certă orientare către teoretizarea fenomenului, organizându-se într-un „discurs asupra metodei” ilustrat printr-o varietate de modele exegetice preluate din literatura română și universală, comentate cu rigoare demonstrativă și cu fervoare interpretativă. Conceptualizarea teatrului modern, prin fixarea câtorva repere teoretice și structuri analitice, face obiectul câtorva cărți, începând cu Teatru și mit. Discutând semnificațiile mitului și metamorfozele acestuia în timp din punctul de vedere al discursului, dar și din cel al
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
culturale românești (1987). Față de colegii clujeni ai începuturilor literare, V. a debutat editorial mai târziu. Între analiză și sinteză și Descoperirea operei, complementare în obiectivele lor, afirmă interesul precumpănitor pentru aspectul metodologic, teoretic al cercetării literare. Calitatea informației, rigoarea expunerii, fervoarea ideatică și eleganța expresiei indică o personalitate deplin edificată, pregătită pentru elaborări sistematice și totodată deschisă căutărilor înnoitoare. V. examinează opinii românești și străine operând o evaluare și o sistematizare elocvente pentru opțiunile sale: „Critica literară se înfățișează azi îndeosebi
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
ca „instanță originară și, implicit, arhetipală a formelor literare”, V. își ordonează reflecția pe capitole precum Reîntoarcere la sursele originare, În căutarea arhetipului, Sub semnul tutelar al Povestirii, Disciplina nuvelei, Heterogenitatea romanului, semnificative pentru coerența, substanțialitatea, originalitatea viziunii. Practicând cu fervoare și deosebită perseverență actul critic, Ion Vlad nu este îndeobște un teoretician abstract, ci, dimpotrivă, unul foarte aplicat, care-și configurează și mărturisește punctul de vedere pornind de la o carte despre care scrie. FLORIN MIHĂILESCU În anii ’65-’70 l-
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
65-’70 l-am avut profesor pe Ion Vlad la teoria literaturii. Cursurile sale, atunci cu siguranță cele mai pasionante, erau înțesate cu informații de prima mână. Pentru cel care voia într-adevăr să se inițieze, profesorul impunea modelul unei fervori intelectuale autentice, cu exigențe nu lipsite de o anumită cruzime, dar care, în fond, constituiau semnele unui nou mod de receptare a literaturii. [...] Prelegerile seducătoare ale lui Ion Vlad instruiau despre puterea ficțiunii și rigorile creației. Cei dotați au înțeles
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
asemenea, el a impus în țară o practică politică bazată pe violență verbală și pe intimidări fizice putând merge până la asasinatul politic*. PCF a susținut permanent și în mod necondiționat acțiunile URSS* și a partidelor-stat comuniste. El a aprobat cu fervoare procesele* de la Moscova, Marea Teroare*, sovietizarea*, democrațiile populare*, înăbușirea în sânge a revoltei din Berlinul răsăritean din 1953, a revoluției maghiare* din 1956 sau, în 1979, invadarea Afganistanului* de către Armata Roșie*. A protestat anemic împotriva înăbușirii Primăverii de la Praga*, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mijloacelor de producție, libertatea de a produce și de a schimba produsele, dar și statul de drept, libertatea de asociere și de circulație. Acest model de economie planificată a fost aplicat, în grade de intensitate diferite, de către toate regimurile comuniste. Fervoarea anticapitalistă a fost unul din resorturile fundamentale ale aderării la comunism. Legată inițial de voința de luptă pentru pace* - capitalismul fiind considerat responsabil de războaie - ea a fost întreținută, începând cu anii 1929-1934 și cu criza economică mondială, de opoziția
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Un anticomunist e un câine, susțin și voi susține acest lucru până-n pânzele albe”. De la anticomunismul de stânga la prăbușirea comunismului Dacă până acum, anticomunismul a ținut de o gândire de extremă dreaptă sau democrat-conservatoare, mișcarea din Mai ’68* reaprinzând fervoarea revoluționară, ocazionează emergența unui virulent anticomunism de stânga. Cu deosebire în Franța și în Portugalia (aici, cu Revoluția garoafelor*), PC prosovietice, criticate până acum de troțkiști, se văd atacate în prezent de maoiști* și de curentele anarhiste. Sunt uneori vizate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o politică externă ideologică, lipsită de compromis, cruciată. Naționalismul „nu numai că... slăbește fatal, dacă nu chiar distruge limitările pe care le-am moștenit din epocile trecute, ci... oferă aspirațiilor de putere ale națiunilor individuale o conștiință curată și o fervoare religioasă... și le inspiră setea și forța pentru dominația universală”37. Atât din cauza consecințelor (mai multe conflicte, ceea ce înseamnă mai multă suferință umană), cât și din cauza hubris-ului său, triumful universalismului naționalist a fost o tragedie morală. Într-un asemenea climat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acest tip drept „binecuvântarea civilizației occidentale”, a cărei răspândire în rândul celorlalte popoare de pe pământ reprezenta misiunea cuceritorului. Ideologia japoneză a „zonei de coprosperitate” din Asia de Est avea aceleași conotații de datorie umanitară. Oricând o filosofie politică adorată cu fervoare religioasă coincide cu o politică imperialistă, ea devine un instrument de deghizare ideologică. Imperialismul arab în timpul perioadei de expansiune s-a justificat prin apelul la datoria religioasă. Imperialismul napoleonian s-a răspândit asupra Europei sub flamura „Libertate, Egalitate, Fraternitate”. În
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sentimentul insecurității s-a accentuat, iar atașamentul emoțional față de națiune ca înlocuitor simbolic pentru individ a devenit mai puternic. Sub impactul războaielor mondiale, al concentrărilor puterii economice, politice și militare și al crizelor economice din secolul XX, sentimentul a dobândit fervoarea unei religii laice. Acum, rivalitățile pentru putere au căpătat aspectul ideologic al luptei dintre bine și rău. Politicile externe s-au transformat în misiuni sacre. Războaiele purtate sunt considerate adevărate cruciade care răspândesc adevărata religie politică în lume. Legătura dintre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fi astfel. Practic, toate energiile naționale au fost concentrate în direcțiile alese de guvern, iar identificarea indivizilor cu statul, pe care am recunoscut-o a fi una dintre caracteristicile politicii moderne 17, a atins, încurajată de totalitarism, intensitatea unei fervori religioase. Rezultă că, atât timp cât guvernele totalitare au succes sau par a avea, sau cel puțin speră să reușească, pot conta pe sprijinul hotărât al populației pentru politicile externe pe care le aplică. Ceea ce totalitarismul poate reuși numai prin forță, fraudă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să asigure un cadru supranațional al standardelor morale pe care toate celelalte națiuni ar trebui să-l accepte și în care ar trebui să opereze politicile lor externe. Codul moral al unei națiuni lansează provocarea dreptului său universal cu o fervoare mesianică în fața alteia, care îi răspunde la fel. Compromisul, calitatea vechii diplomații, devine trădarea celei noi, întrucât acomodarea reciprocă a pretențiilor contradictorii, posibilă sau legitimă într-un cadru comun al standardelor morale, determină capitularea atunci când înseși standardele morale reprezintă miza
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]