12,214 matches
-
încredere în mine și deschide-ți sufletul! Ușurează-ți sufletul, ușurează-ți sufletul. Don Fulgencio merge și închide ușa cabinetului cu cheia, și frazele din confesiune sunt întrerupte de lacrimi și suspine, la urechea maestrului. Și oprindu-l pe Apolodoro, filosoful se ridică și se plimbă cu capul plecat, și apoi își apropie scaunul de cel al băiatului, se așează lângă el ca să-l audă, și în penumbra amiezii îi spune: Știi ce e erostratismul, Apolodoro? Nu și nici nu mă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
secole, ce mai înseamnă? Și cum nu credem în nemurirea sufletului, visăm să lăsăm un nume, prin care să se vorbească de noi, să trăim în memorii străine. Sărmană viață! Lui Apolodoro deja i-au dat lacrimile, tremură la vorbele filosofului. Ce sunt eu? Un om care are conștiința că trăiește, că își impune să trăiască și nu că se lasă trăit, un om care vrea să trăiască, Apolodoro, trăiește, trăiește, trăiește. Eu am voință și nu resemnare pentru a trăi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
iluzii! Ce iluzii acestea ale morții vieții și cele ale vieții morții! Avem dreptul la viață? Avem datoria să murim? Existența zeilor! Existența zeilor! Ființă nemuritoare! Moartea! Mira! Și îi arată o hârtie în care sunt scrise nume de înțelepți, filosofi, gânditori, urmate de o cifră: Kant, 80; Newton, 85; Hegel, 61; Hume, 65; Rouseeau, 66; Schopenhauer, 72; Spinoza, 45; Descartes, 54; Leibnitz, 70; și mulți alții, urmate de o cifră. Știi tu ce e asta? Anii pe care i-au
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Gîndind Europa, Edgar Morin Incantația sîngelui, Vasile Lovinescu (ed. I, II) Introducere în Metafizică, Henri Bergson Ironia, Mircea Doru Lesovici Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz În căutarea maestrului, George Bălan Între Orient și Occident, Luce Irigaray Jurnal de călătorie al unui filosof (vol. 1, 2), Hermann Keyserling Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Corin Braga Memoria colectivă, Maurice Halbwachs Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov Paradisuri artificiale, Charles Baudelaire Partea blestemată, Georges Bataille Prin țările unei utopii apuse. Pledoarie pentru Europa Centrală, Rose-Marie Lagrave Revelațiile
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
era mai bine ca și securitatea făcea ceva bun, nu crime cum tot zici. EL: Babă, e principiul lui Peter, al incompetentei maxime. Orice om tinde să ajungă pe un post în care e incompetent la maxim. EA: Ba, tare filosof ești. În comunism cum fură, cum îl băgau la pârnaie, dacă se dădea cumva la tinere din subordine, afară că imoral, făcea vila, imediat ilicitul și îl lua. Tu de ce nu te-ai dat la subordonate, ți-era frică? EL
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
impozite locale!”. Anka Kowalska: „Oamenilor nu le place niciodată să fie dezinformați;le displace să constate că poartă în ei o imagine falsă a celor dragi,deși nu sunt în stare să-și facă o imagine adevărată”. In vechea Chină,filosoful Lao Zi milita tot pentru o viața simplă și pentru un cod de legi simple și nu stufoase,cod care poate fi respectat de toata lumea. „Nenorocirea\E ceea ce stă la baza fericirii;\ Fericirea\E ceea ce stă sub nenorocire\ Cine
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
și fotografii la masă festivă.Nu le-am vazut niciodată.Developarea a fost ratată. Important a fost faptul că am trăit clipa revederii. „Pricep,iubită domnișoară Ce te îngână,când înveți: Azotul are mustăcioară, Iar oxigenul epoleți”. (V.Bogrea) „Un filosof veritabil nu înceteaza să se mire”. (Sun Tzu) Enigmele biocampului Profesorul C.G.Jung a fost preocupat de explicarea “coincidențelor” în viața oamenilor,de predicțiunile împlinite,de sincronicitate și de arhetipurile psihice umane. Faptul că nu putem depași un anumit prag
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fel de Cupidon. Totul începe frumos. Cu scena balconului.Pe urma discuții,certuri, gelozie,ură,iubire,ură... In final desparțirea .Socrate spunea: „Dacă ai noroc să dai peste o femeie cumsecade ajungi bărbat fericit,dacă dai peste una afurisită,ajungi filosof”... Am salvat numeroase căsnicii. Continuară să se ospăteze în liniște.Savurară licoarea lui Bachus.Vinul avea un buchet exotic. Femeia și bărbatul întinereau în etape diferite. Se schimbase și vestimentația lor. Ținuta devenise specială pentru masa de seară. Erau trendy
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
primul) Americanu:Cafeaua e parfumată. Mmm! Parfum de femeie. Scena 4 Americanu și Popa Popa:”In primărie trebuie să existe maximă rațiune,pentru că altfel,tot ce e absurd azi,mâine devine prin permanetizare rațional”.(NS Dtru) Americanu:Bravo,Popa!Ești filosof.( Intră Nelu.Se așează) Nelu:”Trebuie să recunoașteți că s-a pierdut șansa unui dialog între generații”. Americanu:Românul s-a născut filosof! Nelu:Dincolo,s-au aprins discuțiile pe tema economiei de piață. Americanu:Economia de piață.Puf! Așa cum
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
altfel,tot ce e absurd azi,mâine devine prin permanetizare rațional”.(NS Dtru) Americanu:Bravo,Popa!Ești filosof.( Intră Nelu.Se așează) Nelu:”Trebuie să recunoașteți că s-a pierdut șansa unui dialog între generații”. Americanu:Românul s-a născut filosof! Nelu:Dincolo,s-au aprins discuțiile pe tema economiei de piață. Americanu:Economia de piață.Puf! Așa cum spune onorabilul Auguste Barbier : Ce ne pasă nouă de lătrăturile grosolane ale tuturor șarlatanilor care dau cu cu clanța, ale neguțătorilor de patos
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a mărturiei textului. Această atitudine este situată la același nivel spiritual cu a citi cu voce tare; e stratul începuturilor, specific copiilor sau civilizațiilor care sunt la primul contact cu scrisul. Pornind de la unele credințe în magie specifice continentelor americane filosofii preocupați de studiul conștiinței au lansat modelul zombie, în încercarea de a imagina cum ar arăta omul fără conștiință. Cred că nu este vorba doar de un modele teoretic, ci de existențe reale, numeroși oameni trăind sub această formă, cel
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
limbi pentru a-i lărgi orizonturile și, odată cu asta, pentru a deschide noi posibilități gândirii. Deși par exteriori, uneori aflându-se așezați undeva sus (ori jos, în funcție de opțiunile personale), ei se situează în interiorul omenirii, "mai interiori" decât orice interioritate. Unii filosofi joacă rolul de puncte de referință într-un dublu sens: prin importanța operei lor dar și (mai ales) prin faptul că creează un câmp de înțelesuri comune pentru alții gânditori, ei dând cumva "cuvinte" limbajului filosofic (uneori chiar creând limbaje
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
din frumusețea filmelor fără teme stringente, fără îndemnuri mobilizatoare, stă în fermentul pe care ele îl pot reprezenta pentru gândirea noastră. Happy end-ul ne îngroapă adesea orice tentativă de a gândi, oferindu-ne de-a gata alternative paradisiace. Unii filosofi merită citiți doar ca exercițiu al gândirii. Pentru că, la fel ca în cazul corpului, și gândirea cere exerciții de întreținere; e formă de mind building într-o epocă orientată predominant asupra frumuseții corporale. Doar că mind building-ul e mai aproape de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
altora). Și de aici până la a ne mânca unii pe alții nu mai e decât un pas. Nu putem înțelege semnificația unui concept printr-o definiție, ci doar prin situarea noastră în sistemul căruia îi aparține acel concept. Mult timp filosofii au râvnit la statutul de "preoți atei". Odată cu schimbarea ierarhiilor sociale tind către statutul de om de știință. Numai că aici e ca și cum ar dori să-și fie propriul copil. Instituția inițierii și a inițiaților își are una dintre justificări
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ceea ce considerăm a fi realitatea. Putem spune așadar că realitatea este un construcție discursivă, este discursul conștiinței noastre. A citi o Istorie a filosofiei e ca și cum te-ai uita pe o hartă turistică: are caracter de orientare. A citi un filosof înseamnă a vizita unul dintre obiectivele turistice. Și pretenția "turistului" e de a fi filosof, sau de "a face filosofie" (ceea ce înseamnă deja un început de metafizică prin trecerea gândirii în domeniul actului). ٭ Cultura îți oferă instrumentele necesare pentru a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
discursul conștiinței noastre. A citi o Istorie a filosofiei e ca și cum te-ai uita pe o hartă turistică: are caracter de orientare. A citi un filosof înseamnă a vizita unul dintre obiectivele turistice. Și pretenția "turistului" e de a fi filosof, sau de "a face filosofie" (ceea ce înseamnă deja un început de metafizică prin trecerea gândirii în domeniul actului). ٭ Cultura îți oferă instrumentele necesare pentru a-ți înțelege propria existență. Pentru a le utiliza însă trebuie ca nevoia înțelegerii propriei existențe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
însă trebuie ca nevoia înțelegerii propriei existențe să te chinuiască, să fii bântuit de căutarea sensului existenței tale. Această orientare nu este însă una ce se poate determina prin voință; cel mult poate fi trezită (Karl Jaspers spunea că rolul filosofului e de a trezi la existență). În esența ei această orientare pare că vine de dincolo. În forme variate arta unei epoci exprimă filosofia acelor timpuri, având uneori și un caracter anticipator pentru gândire. Suntem efemeri prin dorințele noastre; ne
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a limbajului nostru. În această variantă, căutarea principiilor a tot ceea ce este reprezintă de fapt o căutare a modului în care putem noi vedea ceva, este-ul fiind mai curând în conștiința noastră decât în lucruri. Considerarea lui Aristotel ca filosof materialist a fost determinată de o neînțelegere a conceptului de substanță, aceasta fiind de fapt cauza formală pe care am putea-o identifica mai curând cu esența. Dacă ne gândim la discursul lui Platon despre Unul (Parmenide) și la a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Grecia Antică izvoarele științei contemporane. De altfel, discursul despre științe și domeniile lor este unul des întâlnit la Aristotel. Cel ce urmărește să aibă succes într-o discuție poate fi considerat în universul de discurs antic un sofist. Spre deosebire de sofist, filosoful vine să transmită înțelepciunea sa, să învețe pe alții, să-i deschidă către a ști, și nu să-i închidă înfrângându-i. Dintr-o perspectivă aristotelică putem considera omul inautentic drept o persoană alcătuită numai din accidente, căreia îi lipsește
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în care se mențin trimiterile către Unul. Benjamin sugerează că multiplicarea operei conduce la masificare deoarece nu mai lasă posibilitatea diversității experiențelor. Cultura de masă conduce la o forțare a identicului în dauna diferenței, esențială pentru umanitate fiind diferența. Toți filosofii visează să descopere o altă metodă, să închege un alt sistem. De ce nu le ajung cele existente? Ce dezolant e să descoperi că ideile tale au fost exprimate deja de altcineva, înainte cu aproape o jumătate de secol. Regăsesc o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care au trecut strămoșii sunt cumva depozitate în psihicul nostru, ca o formă slabă a Istoriei; o istorie cumva personală. Dacă reușim să întrezărim frica strămoșilor de migratori în spaimele noastre față de străini atunci teoria pare a fi confirmată. Unii filosofi îți fac vizibil invizibilul; în timp ce alții doar îți adaugă elemente în câmpul vederii. În mod ciudat parcă, doar primii sunt creatori, ultimii doar animând diverse fantasme. Dacă ești atent doar la "interiorul" tău greu îți dai seama că îmbătrânești; asta
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a fi) știință; ele nu sunt încă despărțite, însă separarea ce va urma poate fi deja zărită (e drept, dintr-o perspectivă contemporană). Dacă pretenția științei de absolut este justificată atunci filosofia are în societatea contemporană același status precum religia, filosofii fiind "preoții" unui mod de-a face știință de mult apus. Fiecare boală e un memento mori. O caracteristică general umană o reprezintă nevoia: toți oamenii se află în fiecare moment într-o stare de nevoie, chiar dacă subiectul nevoii fiecăruia
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nevoi reprezintă deschiderea către o alta. Ceea ce înseamnă că suntem continuu orientați către un proiect fundamental (Sartre); adică esența noastră este transcendența. O fugă de sine care e de fapt fugă după sine. Din punct de vedere formal creștinul și filosoful (consider că un filosof creștin este de fapt un teolog) se apleacă asupra aceluiași obiect: cartea; diferența e dată de faptul că în primul caz este vorba de Carte în timp ce în al doilea e vorba de cărți. Ceea ce înseamnă că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o alta. Ceea ce înseamnă că suntem continuu orientați către un proiect fundamental (Sartre); adică esența noastră este transcendența. O fugă de sine care e de fapt fugă după sine. Din punct de vedere formal creștinul și filosoful (consider că un filosof creștin este de fapt un teolog) se apleacă asupra aceluiași obiect: cartea; diferența e dată de faptul că în primul caz este vorba de Carte în timp ce în al doilea e vorba de cărți. Ceea ce înseamnă că filosoful dă dovadă de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
consider că un filosof creștin este de fapt un teolog) se apleacă asupra aceluiași obiect: cartea; diferența e dată de faptul că în primul caz este vorba de Carte în timp ce în al doilea e vorba de cărți. Ceea ce înseamnă că filosoful dă dovadă de un umanism epistemologic, considerând că poate afla adevărul prin intermediul semenilor săi, în timp ce creștinul caută adevărul în afara omenirii, poate chiar trecând dincolo de ea). Știința este umanistă; din păcate dovedește continuu că poate fi și antiumanistă. Ea arată omului
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]