24,869 matches
-
cuprinde o selecție din cronicile publicate în revista România literară, în ultimii ani, de criticul literar Zigu Ornea. Sînt de fapt studii și eseuri care au drept pretext un volum de literatură sau de memorialistică, de exegeză sau de(spre) filosofie etc. Lejeritatea stilului, claritatea argumentelor, firescul evaluării sînt caracteristici cu care cititorii României literare sînt desigur obișnuiți. La fel, construcța cronicii: un înveliș în care este urmărit destinul scriitorului/ scrierilor care constituie subiectul cărții analizate și se schițează un profil
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
față ni se năpustește/ îmi zgîrie ochii/ strig de plăcere" (Plăcerea). Ca și echivalarea, precum sub condeiul senzual-avîntat al unui Rabindranath Tagore, a frumuseții cu înțelepciunea speculativă: "ce frumoasă este/ floarea/ pe care o privesc// roșul ei este sîngele/ este filosofia" (Filosofia). A treia față a raportului poetei cu universul o reprezintă ipoteza franciscană, a laudei închinate Creației, în temeiul unui panteism vibrant. E la mijloc o senzualitate panteistă, o euforie purificatoare, înălțătoare a contactului cu ambianța fizică a lumii, a
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
ni se năpustește/ îmi zgîrie ochii/ strig de plăcere" (Plăcerea). Ca și echivalarea, precum sub condeiul senzual-avîntat al unui Rabindranath Tagore, a frumuseții cu înțelepciunea speculativă: "ce frumoasă este/ floarea/ pe care o privesc// roșul ei este sîngele/ este filosofia" (Filosofia). A treia față a raportului poetei cu universul o reprezintă ipoteza franciscană, a laudei închinate Creației, în temeiul unui panteism vibrant. E la mijloc o senzualitate panteistă, o euforie purificatoare, înălțătoare a contactului cu ambianța fizică a lumii, a trăirii
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
decît să atragă simpatia poetului care descoperea cu bucurie un tînăr ardelean la care lumea poveștilor și cea a vieții trăite se integrau într-o armonie firească. Urmăreau, apoi, la Viena, aceleași cursuri (comune, unele, celor două facultăți Drept și Filosofie, pe care le frecventau Slavici și, respectiv, Eminescu), și au descoperit, audiindu-i pe Lorenz von Stein, Ihering sau pe Zimmerman, puncte de vedere înrudite, cînd nu erau chiar aceleași. Fără îndoială, Eminescu, tînăr cu lecturi temeinice și o gîndire
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
poetul școlii, nu fără o anume ironie, de ce mă temeam mai mult. Așa cum se zice: leneșul școlii, trântorul școlii. Era ca și cum aș fi ieșit din rândul normal al elevilor. * * * Pe urmă, veni războiul. Urmară cursurile de la Facultatea de litere și filosofie, cu Vianu, Ralea, Gusti, Vulcănescu, Mircea Florian și alții. Ultima serie de intelectuali străluciți, înainte de întronarea marxism-leninismului. Salvarea mi-o găsisem mai departe în poezie. Nu scriam numai versuri grave, filosofice, pedante, dar și o lirică ocazională, superficială, cum îi
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de față nu este o simplă reeditare, și nici doar a doua ediție, revăzută de Ileana Mălăncioiu
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Ediția de față nu este o simplă reeditare, și nici doar a doua ediție, revăzută de Ileana Mălăncioiu. Mi se pare un volum pregnant și acut, extrem de actual și de viril, necesar studiului și meditației. Este un mic manual de filosofie, luată pe cont propriu și tratată în sens existențial, tot așa cum sînt privite, din această perspectivă, personajele și autorii urmăriți. "Hamlet este un mare prinț, nu numai al gîndirii, ci și al existenței", afirmă Ileana Mălăncioiu. Limbajul autoarei, în sine
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
termenilor aparținând dialecticii și fizicii". Dar cât efort l-a costat această traducere. Cât a mai trudit bietul Cicero, el care nu "ducea lipsă de cuvinte" pentru a găsi sau fabrica echivalente latinești: uneori el transliterează termeni grecești, dialectica, grammatica, filosofia, musica, alteori ezită și propune mai multe variante "acea virtute pe care grecii o numesc sofrosyne, eu îi spun când temperantia, când moderatio, uneori chiar modestia"; alteori, când nu găsește echivalente, inventează cuvinte, adesea cu un succes extraordinar, deoarece multe
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
film de animație integral realizat prin imagini de sinteză. În proporții diferite, toți membrii echipei - scenariști, compozitori, animatori, producători - au contribuit la formidabilul succes de acum nici trei ani, Furnicutzele. Adorabil film care-și depășea condiția animînd și o veritabilă filosofie de viață, debitată în filigran parodic de Z, personajul calchiat după însuși Woody Allen, angoasatul marginalizat în conflict cu regimul opresiv al mușuroiului universal. Studiourile Walt Disney au contraatacat atunci cu Aventuri la firul ierbii, în care intriga, infantilă, dar
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
e ea și cea mai înaltă? Ei bine, nu. Goana contemporană după fericire pare să aibă, la o privire atentă, tocmai efectul contrar. Pe de altă parte, fericirea nu poate fi normată, căci ea scapă oricărei intenții sau intervenții. Orice filosofie sau îndemn la fericire cultivă o contradicție fatală: suntem fericiți doar atâta vreme cât nu știm. Fericirea a murit din chiar momentul în care începem să ne punem întrebări. De fapt, așa cum o evaluează Bruckner, fericirii nu ar trebui să-i lipsească
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
intoxicare cu false idealuri și necesități le va face însă nu doar acceptabile, dar și urgent (și prin ele însele) dezirabile. În fond, ce e vulgaritatea, sau kitschul, dacă nu o convenție vremelnică? Autorului nu-i rămân de altfel indiferente filosofiile pe subiect ale diferitelor epoci, și nici accepțiunile și ilustrările curente. Termenii cardinali ai discursului său: plăcerea, visul, rutina, obsesia sănătății. Relația lor în mișcare, adesea contradictorie, poate fi stăpânită doar prin agerime dialectică. E interesant cum un discurs care
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
ori Sándor Ferenczi. Marea calitate a lui Quignard stă de altfel în modul în care umanizează și relativizează un discurs în sine foarte pretențios. Pascal Quignard, Sexul și spaima, trad. Nicolae Iliescu, col. "Sinteze", Editura Univers, București, 2000, 189 pag. Filosofia la ora digestiilor inspirate Dacă descoperirea inconștientului a consacrat, printre altele, teza impurificării spiritului prin recunoașterea unei relații speciale cu zonele întunecate, pulsionale ale sufletului, Michel Onfray va merge chiar mai departe o dată cu Pântecele filozofilor, redefinind întreaga problemă în termeni
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
delicios de o solidă instrucție filosofică. Michel Onfray, Pântecele filozofilor. Critica rațiunii dietetice, trad. și note de Lidia Simion, col. "Totem", Editura Nemira, 2000, 151 pag. Bucatele unui sistem filosofic O dată cu Rațiunea gurmandă Michel Onfray trece la elaborarea sistematică a filosofiei sale. Spiritul tutelar (și titular în continuare al motto-ului) e același Nietzsche, filosoful care a evidențiat ca nimeni altul înaintea sa rolul determinant al trupului în cristalizarea operei. Dacă precedenta carte se strecura după preferințele culinare ale filosofiei, în
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
a filosofiei sale. Spiritul tutelar (și titular în continuare al motto-ului) e același Nietzsche, filosoful care a evidențiat ca nimeni altul înaintea sa rolul determinant al trupului în cristalizarea operei. Dacă precedenta carte se strecura după preferințele culinare ale filosofiei, în aceasta din urmă (publicată la un interval de șase ani) regina de altădată a științelor se va subsuma exigențelor discursului despre funcțiile fiziologice. Proiectul este unul exhaustiv și grandios, nu doar prin numărul disciplinelor abordate (pornind de la cele filosofice
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
abstracte, despre care s-ar crede că reflectă chiar ordinea lumii sensibile, a contingentului, considerîndu-le simple reprezentări fictive, metafore, cu o sorginte retorică. Influența uriașă a lui Kant se întinde și peste orientările filosofice ale secolului XX, peste fenomenologia husserliană, filosofia analitică, ficționalism, pozitivism, Gestaltpsychologie, știința cognitivă, analiza discursului, inteligența artificială. În strînsă relație cu modernismul, trebuie reținută opinia unor Con Davis și Schleifer, potrivit căreia tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect și reprezentare
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
și peste orientările filosofice ale secolului XX, peste fenomenologia husserliană, filosofia analitică, ficționalism, pozitivism, Gestaltpsychologie, știința cognitivă, analiza discursului, inteligența artificială. În strînsă relație cu modernismul, trebuie reținută opinia unor Con Davis și Schleifer, potrivit căreia tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect și reprezentare, dintre referent și semnul ce i se substituie a dus la o problematizare a semnificației, la o criză a ideii despre obiect. Absentînd o bază ontologică a semnificării, s-a
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
excepțional înzestrați și formați în cea mai mare parte la școala lui, s-au orientat, declarat, în 1943, spre direcția lovinesciană. Sigur, mai întâi se poate presupune că Blaga însuși, concentrat atunci nu pe literatură, ci pe studiile sale de filosofia stilului în cultură, a consimțit detașat ca ei să adreseze un omagiu lui Lovinescu în semn de aderență la programul estetic al cercului său, care mergea pe linia autonomiei esteticului și europenizarea literaturii române. Astfel, Transilvania literară rotunjea unitatea orientării
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
judecate de abia mai târziu și aceasta numai după conținutul însuși al studiilor și articolelor ce apar în paginile ei". Nu avea să prevadă atunci că i se vor asocia cerchiștii cu preocupările lor de estetică a literaturii și de filosofie a fenomenului cultural, în genere. Plasați mai ales la rubricile de recenzii și note, cu eseuri foarte bine articulate pe o idee, ei împrumută acestor rubrici un nerv spiritual care interesează lectura, adesea mai mult decât articolele din capul revistei
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
cu care se mișcă în spațiul moralismului francez și al eticii germane. Nu e lipsit de semnificație nici faptul că plătește o datorie închinând articolul lui H. Jacquier. Este de reținut că mai bine se acordă cu programul revistei de filosofie articolele lui Radu Stanca, De la stilul istoric la stilul filosofic (nov.-dec. 1943) și Stilistica - o nouă disciplină a filosofiei? (ian.-febr. 1944), singurele, de altfel. Este prea evidentă intrarea acestui al doilea inițiator al Cercului în domeniul preocupărilor gânditorului
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
plătește o datorie închinând articolul lui H. Jacquier. Este de reținut că mai bine se acordă cu programul revistei de filosofie articolele lui Radu Stanca, De la stilul istoric la stilul filosofic (nov.-dec. 1943) și Stilistica - o nouă disciplină a filosofiei? (ian.-febr. 1944), singurele, de altfel. Este prea evidentă intrarea acestui al doilea inițiator al Cercului în domeniul preocupărilor gânditorului Blaga, a cărui demnitate de teoretician pe probleme de morfologia culturii nu e amintită decât o singură dată, de formula
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
rămâne unic, la noi, situat deasupra conjuncturilor politice și de aceea foarte important. E citit și astăzi nu numai în interiorul culturii noastre, dar și în afară. De pildă, acum apare pe Internet un site, lansat de un profesor englez de filosofie, pe nume R.T. Allen, interesat de opera lui Blaga în general și în special de contribuțiile lui privitoare la filosofia stilului în cultură. Am selectat și am ilustrat, cu câteva detalii, mai ales acele articole, dintre cele publicate de cerchiști
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
culturii noastre, dar și în afară. De pildă, acum apare pe Internet un site, lansat de un profesor englez de filosofie, pe nume R.T. Allen, interesat de opera lui Blaga în general și în special de contribuțiile lui privitoare la filosofia stilului în cultură. Am selectat și am ilustrat, cu câteva detalii, mai ales acele articole, dintre cele publicate de cerchiști în "Saeculum", care răspund - și cum răspund - la profilul revistei lui Blaga, demonstrând că alta era vocația lor. Dar spaima
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
romantismul englez și cel german. Două articole ale lui Doinaș (Critica literară și sinceritatea poeților) și Negoițescu (D. Pompiliu Constantinescu și tinerii) încheie colaborarea cerchiștilor la "Saeculum". Acesta era și ultimul număr (martie-aprilie 1944) din viața scurtă a revistei de filosofie apărută în vreme de război. Refugiul în cultură e un fenomen specific epocilor tulburi. După câteva luni, gruparea organizată de Negoițescu și Stanca va scoate propria revistă. Ar mai fi apărut oare "Revista Cerului literar", dacă viața revistei lui Blaga
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
Gheorghe Grigurcu Cu toate acestea, dacă nu există în gîndirea autohtonă o "filosofie a conștiinței", ar putea fi una a "existenței". Cu perspicacitate, deși în opoziție cu ideea sa că am fi iremediabil inferiori occidentalilor, C. Noica recunoaște în Învățăturile lui Neagoe Basarab "umilința", "plîngerea", "frica - de pierdere, de părăsire, de moarte", adăugînd
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
inferiori occidentalilor, C. Noica recunoaște în Învățăturile lui Neagoe Basarab "umilința", "plîngerea", "frica - de pierdere, de părăsire, de moarte", adăugînd: "iar frica unei conștiințe care s-a izolat de lume, spre a nu se mai regăsi, e tema principală a filosofiei existențiale de astăzi". Deci un existențialism larvar, care, prin mijlocirea smereniei, duce la o deschidere spre Celălalt, spre un echilibru cu lumea, spre vindecarea angoasei: Se pierde sensibilitatea filosofică în sensibilitatea religioasă, odată cu smerenia? Dar trecerea de la frică la smerenie
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]