12,882 matches
-
a răscumpăra evazionismul literar. Dumitru Țepeneag nu vrea "să amestece borcanele": literatura propriu-zisă cu viața socială, agitația politică și reactivitatea de ordin civic cu structura pur onirică a povestirilor lui. Din rațiuni strict estetice, ele sunt epurate de sociologie, psihologie, filozofie, nu exprimă idei ale autorului și nu sunt nici confesiuni directe ori deghizate ale sale. Jurnalul este de la bun început și rămâne până la sfârșit un fel de supliment ideologic și biografic la o operă ce se vrea în afara biograficului și
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
profețiile fiind în aceeași măsură de hazardate. Nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile în următoarele decenii, cum nimeni nu știe în ce măsura Occidentul va pierde partida în fața Chinei, a Islamului sau a Indiei. "Teoriile care fac carieră în filozofia istoriei, și mai ales cele despre viitor, păcătuiesc în general prin lipsă de moderație; sunt cele care transmit un mesaj puternic. Specialiștii în Absolut care citesc fără vreo ezitare trecutul, prezentul și viitorul au totdeauna cîștig de cauză în fața unor
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
zilni-ce. Viitorul omenirii nu va mai fi omenesc - iată mesajul subliminal al cărții Luciei Dinescu. Corpul în imaginarul virtual este o incursiune temeinic documentată în toate domeniile în care perechea om-calculator a început să facă carieră: inginerie genetică, arte, religie, filozofie, ideologie, terapie medicală sau neurotehnologii. Concluzia ce reiese din capitolele volumului are alura unei profeții amare: întîlnirea omului cu computerul a dat naștere unei existențe corcite (jumătate om-jumătate calculator) al cărei destin pare să se desfășoare, dacă nu în dauna
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
s-a stins la 19 zile după nașterea sa; și-a petrecut câțiva ani într-un colegiu al călugărilor salezieni (o adevărată școala militară, căreia îi datorează aproape tot ceea știe și face, inclusiv rigoarea scrisului). După studii universitare de filozofie la Trieste și de psihologie la Padova, învinge pasiunea pentru istoria Italiei și a lumii. Creează o mică societate de cercetări istorice și genealogice, publică eseuri de istorie medievală. Marco Salvador scrie ficțiune din fragedă tinerețe ( primul roman din vremea
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
a ceva pe care altfel nu-l pot explica. Taina e dreptul de veto pe care natura îl exercită împotriva orgoliului nostru înțelegător. Pentru Basarab Nicolescu, umilința pe care o îndură ambiția înțelegătoare a științelor poate fi micșorată recurgînd la filozofia lui Böhme. Viziunea gnosticului poate fi folosită ca un instrument simbolic de descifrare a universului. Premisa de bază a autorului român este că, dacă știința a apărut în Occident, fenomenul nu a fost rodul unei întîmplări: ceva trebuie să fi
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
ca a noastră, care a fost atîta vreme îndopată cu expresii mate de o perfectă sterilitate semantică, o expresie ca cea de "natură unitară" poate suna emfatic și găunos. În realitate, expresia surprinde întocmai trăsătura fundamentală a gîndirii lui Platon. Filozofia grecului îți lasă senzația că toate bucățile lumii se îmbucă perfect într-o structură încăpătoare și largă, a cărei cunoaștere nu are nevoie de nefasta fragmentare pe specialități pe care oamenii de știință au adus-o în zilele noastre. Și
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
și adevărul divin care le sînt deopotrivă revelate, iar pe de altă parte (ca ființe privilegiate!) cei doi au puterea de a le transmite oamenilor ceea ce le-a fost încredințat. ș...ț Prin funcțiile lor respective de transmitere a inspirației, filozofia și muzica se întîlnesc; de aici decurge importanța lor în educație, al cărei scop va fi, pentru Platon, de a pregăti întreaga cetate spre a deveni imaginea celei mai bune și mai frumoase vieți." (p. 41) Potrivit acestei logici, nu
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
unul cu celălalt în foarte bune relații, textele de aici par a se construi oarecum la vedere. După un rețetar - ținând de detaliu sau de arhitecturi globale - pe care uneori ni-l amintim din interbelicul românesc, alteori din cărțile de filozofie indiană traduse masiv și semiclandestin cam în aceeași perioadă, alteori din imaginarul ortodox, bizantin cum îl știm. Oricum ar fi, un anumit schematism primar, lipsit de prea mari dificultăți, există. Și, sincer vorbind, inhibă toate sclipirile de naturalețe. Un cunoscut
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
puțin, fiind logoreic acolo unde poate fi parcimonios, și grafoman acolo unde poate fi lapidar ca un grefier. Îmi vine să spun că Vianu Mureșan e manierist prin temperament și calofil prin deformare profesională. Căci atunci cînd predai toată ziua filozofie, simți la un moment dat nevoia să compensezi uscăciunea conceptelor cu doze cumpănite de dulceață lexicală. Numai că Mureșan cade în extrema cealaltă, devenind obositor de artificios, ca un navigator care înoată în propriile fraze. Paradoxul lui Vianu Mureșan este
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
Există filozofi a căror lipsă de fler literar îi silește, din instinct de conservare, să treacă în tabăra săpătorilor de tranșee terminologice. Pentru ei, terminologia ține loc de expresivitate. Din păcate, elanul lor de arheologi în lutul conceptelor a preschimbat filozofia în tot ce poate fi mai nesuferit. Cu verva pe care o are, Vianu Mureșan poate să fie o soluție la paralizia de azi a lexicului academic: el poate aduce o tresărire de viață în cimitirul dărăpănat al perorației filozofice
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
este centralitatea convergentă a obiectității, în abstracție de fluxul temporal ce divide identicul făcînd imposibile și observația, și sensul, și denumirea." (p. 130) Iată genul de frază care, făcîndu-și knock-out cititorul, îi dă convingerea că acesta e sunetul firesc al filozofiei și că, în consecință, filozofia e bună de pus la naftalină. Dar Vianu Mureșan știe foarte bine că nu așa stau lucrurile. Măcinarea jargonului e doar un ritual care exercită o vrajă asupra minții noastre numai în perioada adolescenței naive
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
în abstracție de fluxul temporal ce divide identicul făcînd imposibile și observația, și sensul, și denumirea." (p. 130) Iată genul de frază care, făcîndu-și knock-out cititorul, îi dă convingerea că acesta e sunetul firesc al filozofiei și că, în consecință, filozofia e bună de pus la naftalină. Dar Vianu Mureșan știe foarte bine că nu așa stau lucrurile. Măcinarea jargonului e doar un ritual care exercită o vrajă asupra minții noastre numai în perioada adolescenței naive, adică în acel răstimp cînd
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
a scrie în dodii terminologice nu-i semn de profunzime a gîndirii, ci doar un indiciu al manierismului la care au ajuns astăzi gînditorii contemporani. Pe deasupra, e un simptom al declinului de care suferă disciplina gîndirii speculative. Manierismul e epitaful filozofiei, certificatul ei de deces. Și atunci, dacă ne lepădăm de maniera terminologică, putem scrie despre un filozof făcînd uz numai de cuvintele noastre? Da, dar cu o singură condiție: să existe o idee pe care s-o poți desprinde din
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
expulzat din lumea oamenilor civilizați. Nu te mai saluta nimeni pe stradă, cărțile nu ți se mai vindeau, erai privit ca un ciumat. Bunul-simț reacționa violent la compromisurile murdare de acest fel. În acest moment, ziarul "Ziua" a preluat întreaga "filozofie" a revistei "Săptămâna". Atacurile la persoană, "dezvăluirile" care nu dezvăluie nimic, linșajul grobian, șantajul și amenințarea cu șantajul au devenit arme predilecte ale publicației în fruntea căreia tronează doi colaboratori ai Securității. Nu mă privește politica editorială a ziarului "Ziua
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
civilizații care, în ultimele secole, n-au dat mai nimic umanității. Incapabile, pe de-o parte, să intre în concurență, pe de alta, să ajungă la un nivel de trai comparabil, resentimentarii lumii a treia au ales calea confruntării armate. Filozofia acestor înrăiți e simplă: dacă nu putem fi ca ei, măcar să-i distrugem! Aici se plasează echipa de zgomote care și-a făcut un ideal din retragerea soldaților români din Irak. Faptul că războiul contra insurgenților irakieni e prost dus
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
de nuanțe emotive, cuvintele prin care poți descrie spectacolul oferit de ziaristul craiovean nu pot fi nici reținute, nici tandre. Căci, întîi de toate, sare în ochi faptul că avem de-a face cu un detractor ale cărui legături cu filozofia nu depășesc pragul diletantismului. Profesorul Mircea Dumitru, în Cotidianul din 14 martie, a făcut în mod exemplar anatomia acestui diletantism ilustrat în marginea primelor acuze lansate de ziaristul craiovean la adresa lui Gabriel Liiceanu în ediția de acum două săptămîni a ziarului
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
fărîmă din orgoliul de odinioară al breslei pentru ca triumful adversarului să ți se pară insuportabil. Cauza stă într-o răsturnare atît de drastică a raportului de forțe dintre cele două îndeletniciri încît pierderea de autoritate pe care o suferă astăzi filozofia aduce cu o veritabilă mazilire a ei: cam tot ceea ce odată ținea de stricta competență a acestei discipline - aflarea principiilor ultime ale existenței - a trecut sub jurisdicția pozitivistă a unei științe naturale. Oricît de umilitor este s-o recunoști, cei
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
ultima generație de sacerdoți teoretici ai mecanicii cuantice, în mintea lui au încăput lucruri pe care puțini oameni se pot mîndri că au reușit să le priceapă. Iar ceea ce sare în ochi la acest inițiat sînt trei însușiri stranii: detestă filozofia, gîndește eminamente intuitiv și are puterea de a recunoaște că nu știe atunci cînd chiar nu știe. Să le luăm pe rînd. Dacă putem admite că există intelectuali cărora repulsia față de filozofie le-a intrat în sînge, atunci primul dintre
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
la acest inițiat sînt trei însușiri stranii: detestă filozofia, gîndește eminamente intuitiv și are puterea de a recunoaște că nu știe atunci cînd chiar nu știe. Să le luăm pe rînd. Dacă putem admite că există intelectuali cărora repulsia față de filozofie le-a intrat în sînge, atunci primul dintre ei pe care îl putem așeza în această categorie este chiar fizicianul nostru. Feynman are oroare de generalizări făcute în aer și de folosirea jargonului drept panaceu pentru orice problemă ce nu
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
drept panaceu pentru orice problemă ce nu și-a găsit încă rezolvarea. Și pe cît de mult se ferește să nu cadă în patima speculațiilor gratuite, pe atît impresia pe care o lasă e cea a unui gînditor care face filozofie fără să aibă conștiința a ceea ce face. Feynman filozofează fără să-și propună acest lucru. Tot ce dorește profesorul american este să explice fizica de-a lungul unor lecții destinate studenților începători, numai că modul în care o face frizează
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
simplitate depășește orizontul comun de așteptare, rezultatul la care ajungi este o descumpănire mentală în urma căreia, vrînd-nevrînd, perplexitatea pe care ți-o dă neputința de a înțelege un fenomen te silește să reflectezi pe marginea lui. Iar ceea ce obții e filozofie autentică, iar nu speculație lingvistică. În al doilea rînd, pentru Feynman singurul test în stare să verifice adevărul sau neadevărul unor cunoștințe este experimentul. Ciudățenia pe care o pune în lumină profesorul este că deși cunoștințele sînt validate exclusiv prin
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
unor provocări de tipul menționat. Cred că nu mă înșel dacă evaluez la 80% partea din populație în fața căreia școala înregistrează un eșec. O situație asemănătoare are loc în ceea ce privește depășirea unor situații similare din domeniul matematicii și din cel al filozofiei. Atunci când Euclid ne ^pocnește^ de la început cu "numim punct ceea ce nu are părți", "numim linie ceea ce nu are grosime", mulți sunt cei care nu rezistă să meargă mai departe. Cei care totuși rezistă la provocările lui Sorescu vor descoperi că
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
de mulți parametri, încât nici o regulă generală nu se poate formula. Fapt este că cei mai mulți dintre cei care sunt provocați la acest pact între autor și cititor, fie că este vorba de literatură sau de matematică, de fizică sau de filozofie, nu rezistă și renunță. Metoda relaxării textelor tensionate mai are și alte consecințe. Constatăm simplitatea mijloacelor folosite de Sorescu, cel puțin într-o parte a operei sale. (Să nu cumva să încerce cineva s-o aplice ciclului La lilieci). Textul
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
Sorin Lavric De fiecare dată cînd țin în mînă o carte despre Heidegger îmi amintesc cum Noica, învederînd neputința exegeților de a comenta inteligibil filozofia neamțului, afirma că acesta nu poate fi povestit. Cu alte cuvinte, jargonul lui Heidegger este atît de concentrat în asonanțele și aliterațiile familiilor de cuvinte pe care le folosește încît singura cale de a-l explica este să-i repeți
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
un loc părțile separate, a obținut o nouă definiție, una concentrată și totuși foarte intuitivă, a ființei umane. Și astfel, printr-o singură definiție bazată pe o intuiție simplă, Heidegger a dat peste cap o parte din edificiul terminologic al filozofiei germane. Unul din procedeele predilecte prin care Heidegger reușește să readucă la viață niște cuvinte cărora uzura vorbirii le-a tocit înțelesul este concentrarea cît mai multor sensuri intuitive în forma compactă a unor expresii care, luate de sine stătător
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]