29,920 matches
-
D-le Bresson, v-ați gândit vreodată că în fotografie, sau chiar în portretele pe care le desenați acum, ar putea fi vorba despre o dedublare, să zicem? Ființa nu mai este aceeași cu cea din realitate. Nu știu. În fine, e întotdeauna o surpriză. Pentru mine înseamnă noutatea. Totul a fost supus dintotdeauna, dar de fiecare dată e ceva nou. Ce doriți să surprindeți în fotografie, atunci când o realizați? Vă propuneți ceva anume? Absolut deloc! Nu trebuie să vrei. Trebuie
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
postmodernismului asupra mentalului epocii: timp irosit în cercetarea din domeniul umanioarelor, confuzie culturală favorabilă obscurantismului și o diminuare a energiilor stîngii politice. Acesta din urmă ar merita volume de analiză, nu doua-trei pagini cîte îi consacră Sokal și Bricmont. În fine, cel mai grav aspect al volumului mi se pare atitudinea tranșant anti-umanioare din perspectiva căruia e elaborat. Sokal și Bricmont sînt, după părerea mea, doi oameni de știință fără respect autentic pentru metodele, obiectivele și conceptele din lumea umanioarelor sau
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
patru rase: alături de mezzosoprana Claudia Codreanu au apărut Curtis Rayam, tenor negru cu o circulație internațională de înalt nivel, stilist și tehnician impecabil. Bas-baritonul Grant Youngblood, indian nativ din Statele Unite - glas splendid cu timbru nobil și frază largă și, în fine, tânăra soprană japoneză Ema Yasuda, o voce banală cu probleme de intonație. Fără să fie explicit o sărbătorire, Concertul Orchestrei Naționale Radio sub bagheta Maestrului Emanuel Elenescu s-a transformat spontan într-o manifestare plină de căldură și autenticitate. O
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
haz ar mai avea?) De-abia scăpat de febra - de regulă, ucigătoare - dată de epidemia de holeră și de febrilitatea înnebunitoare dată de excesul de muncă și (sau prin) închipuire, chiar în clipa în care se așteaptă a fi, în fine, confruntat cu eul său adevărat (creația duce - sau opinia generală consideră că ar trebui să ducă - între altele, la cunoașterea de sine și tot astfel este percepută, în mod obișnuit și confruntarea cu apropierea morții), cu propria imagine ce se
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
altfel decît lăsînd omul să fie, cu voia sa, acolo unde simte el că îi e locul să fie, iar acesta fără planul vreunor victorii false, înrobitoare... Iar cînd ajung jos, nu departe de lanțurile tiraniilor sfărîmate, jos, văd, în fine, la plecare și încăperea-muzeu de la temelia Statuii susținută de piedestalul robust de ciment... Peste tot în lume mi s-a întîmplat să văd, prin locuri istorice, fotografii de oameni participînd la fel de fel de evenimente de demult. Aceste mărturii mi se
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
ce sînt mai vitregiți din toate punctele de vedere. Pare o imensă ipocrizie americănească, la cea dintîi impresie, deși lucrurile sînt mai complicate, în ciuda faptului că moralistul obișnuiește să spună: "Temeți-vă de prima impresie, că este cea bună!"... În fine. O zi importantă. Totuși, se pune întrebarea cine își arată recunoștința și cui? Altfel, dar ca la prima remarcă: cine cerșește, și cine dă? Confuzii, în economia americană, nu se pot face, deși... Să vă povestesc. Treceam pe strada 52
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
scriitor. Încerc să deduc motivația de a scrie pentru unii dintre cei mai reprezentativi autori romanși: G.G. Muoth, G.A. Huonder, P. Placi a Spescha, P. Lansel și alții. Ce i-a îndemnat să scrie și în ce scop. În fine, am și un volum de schițe cu tematică variată, vreo 70 de "short stories", intitulat Sulla sulada (Pe pavaj). Și proiecte de viitor? Nu am prea multe proiecte în minte, trebuie să termin ce am pe masă, pe urmă mai
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
de aici este evocată de autor odată cu figurile unor torționari ca acel Bălan, fost tâlhar, tocmit de comuniști și pus apoi, drept recompensă, primar în cmuna Viișoara, județul Năsăud. Trece în Iugoslavia dar este și aici arstat, și, când, în fine, după alte suferințe, ajunge la Triest, pune la cale atacul legației române de la Berna, împreună cu Ioan Chirilă, Ochiu Dumitru și Stan Codrescu. Era în februarie 1955 când cei patru tineri viteji intrau în Legația statului comunist român de la Berna, vrând
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
arătat că știe ce înseamnă să filmezi, ca lumea, un măcel! Luc Besson pare contaminat, iremediabil, de microbul competiției cu americanii pe terenul lor. Pentru el, important nu e ca Jeanne d'Arc să cucerească Orléansul, ci să cucerească, în fine, America.
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
începerea procesului de aderare la Uniunea Europeană (un eveniment de proporții istorice, al cărui capital a fost exploatat cu o anemie inexplicabilă, guvernanții lăsând conflictele jenante între diverși lideri de mucava să acopere succesul incontestabil!), ivirea speranței că vom fi, în fine, acceptați între națiunile civilizate i-au scos din minți pe dușmanii naturali ai democrației. într-o lume normală, condusă după legi limpezi, scamatoriile iliesciene vor fi privite, în cel mai bun caz, cu un zâmbet îngăduitor. Neocomuniștii nu sunt totalmente
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
receptarea anterioară - în prefața ediției de texte critice despre Arghezi vorbește despre lipsa de dramatism a receptării poetului -, dar nu o face neapărat orgolios, ci ca un fel de ademenire a muzei criticii (dacă există așa ceva) numai pentru sine. În fine, spiritul polemic este pentru Alex. Ștefănescu un semn al devotamentului față de literatură, sau cel puțin așa era în 1980. Reeditarea unor pasaje sau a unor texte întregi nu pare interzisă, iar cititorul nu trebuie să fie niciodată surmenat. Avînd în
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
prematură a filozofului, cu inerentul său efect de spectaculos, în sensul de proiectare a unui interes intens asupra figurii dispărute. Sau însăși viața pe care a dus-o Michel Foucault, cu opțiunile sale din viața publică și personală. Sau, în fine, o anumită atractivitate facilă a ideilor lui, charmul pe care-l exercită mai ales asupra amatorilor de postmodernism mediocru, de spectaculos de suprafață și globalism abstract. Foucault trebuie privit astăzi ca un autor complicat, cu o ofertă aproape în egală
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
reportaje detaliate și ecouri absolut elocvente. După ce obișnuisem Europa cu scenarii după tipicul Ca la noi la nimeni, am auzit cu plăcută surprindere interpretări care, dincolo de orice variații de nuanță, se reduceau la o concluzie unică: România a reacționat, în fine, ca o țară normală! S-a cîștigat atunci unul dintre atu-urile importante pentru integrarea noastră europeană - în legătură cu care, în treacăt fie spus, omul de pe stradă încă n-a aflat esențialul: anume că ne va aduce bani tuturor. Din păcate
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
ca în Dulce așteptare; prin contopirea cu Principiul (Monada); prin experiența iubirii "sfielnice" (Doarme fecioara); prin absorbirea eului în eternitate (Lava de ghiață); apoi prin contestarea eternității și Increatului, care ar fi decis armonizarea haosului, din Alegerea lemnului și, în fine, prin acceptarea ideii că mai este o cale, "numită din greșeală cea din urmă,/ de fapt cea dintîi"... Al doilea ciclu de lieduri - în ordinea stabilită de către autor - este inspirat de trei sonete de dragoste ale lui Eminescu. El face
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
Și chiar se vedeau peste tot fel de fel de plante, unele exotice. Un pîrîiaș curgea printr-un șănțuleț de marmoră prin aceste încăperi ale administrație uzinei de unelte agricole, pluguri la început apoi și de tractoare - produse primitive la finele secolului 19, ce mai zac și azi prin satele Europei. Am văzut cîteva și prin România, mai ales în Banat, purtînd încă semnul vechi al Uzinei: un cap de căprior. E ca într-o societate utopică. Așa cum ar dori... (șters
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
indubitabile de ortografie, de punctuație sau de gramatică; altele, omiterea unor informații pe criterii non-lingvistice ("locuiesc în cartierul Militari din București" devine "sînt din București"; "Mă numesc Popescu Georgeta, mi se spune Getuța" se reduce la "Mă numesc Getuța"); în fine, se practică și reordonarea informațiilor pentru economie de spațiu. Mai interesant mi se pare felul în care textul final urmărește să producă sugestia oralității, a comunicării directe - în vreme ce textele de bază aplică adesea cu stîngăcie procedeele specifice codului scris. Textul
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
care are tot dreptul să se plângă unde dorește. Sunt uimit însă de ce unul dintre inițiatorii limbajului vulgar din presa românească post-ceaușistă se plânge că i se pun astăzi etichete pe care ar trebui să le ia drept elogii: în fine, truda de câțiva ani a d-lui Cristoiu a dat roade, astăzi toată presa românească a devenit de-o vulgaritate insuportabilă! Dl. Cristoiu își bazează plângerea penală pe definirea în DEX a cuvântului "mitocan": "om cu comportări grosolane, vulgare, bădăran
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
nu m-a atins mojicia nimănui! Da, din nou îl evoc pe Lovinescu... ambientul de la "Zburătorul" a fost o minune... ce amfitrion desăvîrșit și sobru... își întîmpina invitații, pe fiecare în parte... nu se fuma, nu se bea cafea... la finele ședințelor reținea pe cîte cineva la masă... Doamna Bengescu, eu, Petrașincu... se mînca modest... Pentru că pe vremea aceea, Domnule Genaru, nu se vorbea numai despre mîncare ca astăzi... soțul meu mă aștepta de fiecare dată și mergeam la restaurant... Coboram
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
sentimentale a cimitirului vesel datorată lui Pop Simion, conținînd 116 fotografii ale lui I. Miclea-Mihale (1972). Pentru a fi și la îndemîna străinilor interesați de acest cimitir unic, lucrarea a cunoscut o ediție în franceză și alta în engleză. În fine, tot în intenția de a se adresa străinilor a apărut în 1991 Săpînța. Le cimitière joyeux/The merry Cemetery. Photographies de G. Pestarque. Texte de présentation de A. Mihăilescu, s.l., ed. Hesse. Numitorul comun al acestor articole sau albume este
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
a foarte tânărului publicist, la contradictorii situații, așa cum le consemnează, la senectute, un mădular al bisericii. Pentru că evul istoric este acela al sugrumării democrației în România, mai întâi prin dictatura regală din 1938, apoi prin cea legionară, cea antonesciană, în fine. Tradiționalist ca structură, om de dreapta, profund creștin și neînregimentat politic, memorialsitul va înfățișa, de la distanță sau de foarte aproape, împrejurări destul de cunoscute nouă - cel puțin celor care le-am trăit - inedite însă lectorului tânăr (vezi setea acestuia de literatură
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
Literar!), de ce un istoric ca Dan Zamfirescu, pentru care Ceaușescu era Providența însăși, e citat cu mult respect (chiar cînd enunță prostia că Labiș i-a influențat pe poeții de după el într-o măsură nereușită nici de Rimbaud), de ce, în fine, E. Barbu nu e plagiatorul bine știut, ci cel mai nonconformist dintre scriitorii epocii. Toți aceștia au sprijinit protocronismul și, prin iluziile lui naționaliste, ceaușismul. Acestui fapt datorează ei simpatia autorului de măsluiri din Holocaust. Măsluitor care promitea cu totul
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
Dar nu trădarea lor o tulbură, ci faptul că înțelege că nu e iubită. Nu umilința este povara vieții ei (căci toate personajele trăiesc cu o imensă povară), ci singurătatea în care cei doi amanți au împins-o inevitabil. În fine, copilul, Shoko, descoperă cu cîteva zile de moartea mamei ei, un jurnal în care dragostea nelegitimă e notată în toate amănuntele pasiunii și ororii ei. Pentru Shoko, surpriza are menirea de a-i dezvălui nu doar un chip neștiut al
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
mai vizibilă iarna rațiunii care a pogorât peste partidul atât de mândru de tradițiile - pe mari porțiuni dubioase - ale lui Maniu, Mihalache și, vai, Corneliu Coposu... Dezvăluirile unui țărănist așarnat, precum Paul Alecu - dar nu numai ale lui -, argumentează, în fine, ceea ce părea doar obsesia unor gazetari cârcotași: că "seniorul" Coposu era departe de infailibilitatea clamată de cei care știau să profite cu cinism de pe urma suferinței sale. Am scris în mai multe rânduri, stârnind proteste și atrăgându-mi adversitatea multor admiratori
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
mi se pare falsă tocmai prin paradoxul ei, prin felul în care se vrea simplă, eficientă, funcțională, reușind în schimb să fie vag abstractă și enciclopedică. Absența matematicii mi se pare mai curînd un capriciu, decît o alegere întemeiată. În fine, m-a mai surprins un aspect al argumentației lui y Gasset: un fel de vehemență naționalistă, pe care o pun tot pe seama umanismului său. Lui y Gasset îi repugnă comparațiile cu instituțiile de învățămînt străine, comparații pe care le găsește
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
aflat în discuție este bine definit și analizat. Este vorba de orașul imaginar, surprins în cîteva ipostaze semnificative, începînd cu fabulosul Tombouctou și orașele magice pueblo, trecînd prin arhitectura efemeră a pavilioanelor naționale la diverse expoziții, pentru a ajunge, în fine, la Sim City 2000, un model integral creat de computer. Despre toate acestea și ceva în plus aflăm dintr-o "repede ochire" pe care coordonatorul volumului, Augustin Ioan de la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" din București, o face asupra discursului
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]