1,136 matches
-
ceea ce îmi explica mie, filosofului și psihanalistului de week-end, înclinația lui pentru folosirea diminutivelor. Era straniu să auzi un bărbat în toată firea că vorbește de somnic, mâncărică, pupici... La Andrei, limba română se antrena să-și câștige dreptul la firescul și farmecul diminutivelor din limba italiană... Altfel, ele făceau parte din felul său de a fi, nu erau deloc forțate și aproape că îmi părea rău că îi atrăsesem atenția asupra folosirii lor excesive. Nu se supărase, ba chiar mi-
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
începe cu primele informații despre germani, care datează din primele secole creștine. Citându-l tot pe Tacitus, autorul evocă, în primele pagini, existența unei solidarități militare supreme: războinicul german nu trebuia să accepte să supraviețuiască șefului său ucis în luptă. Firescul moral al acestui sacrificiu este "un aspect care conferea triburilor germanice un respect binemeritat din partea celorlalte popoare ale Europei". Apoi, formarea ducatelor germane a Land-urilor de mai târziu -, monarhia electivă a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, magnitudinea, de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de necrezut pentru mine să-i văd pe acești oameni, care mi-au oferit privilegiul de a mă primi de nenumărate ori în casa lor ca pe un membru al familiei, rasați, perfect occidentali, cu un impecabil savoir vivre, cu firescul și naturalețea adevăraților aristocrați, "izmenindu-se", pentru prima și ultima oară, așa. Atunci am văzut deschisă ușa principală de la living și în cadrul ei, într-o străfulgerare cețoasă, un domn distins, cărunt și cu un aer ușor somnolent. Era un episod
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și una politică, superficialitatea blândă a lucrurilor plăcute. Dar toate acestea sunt supuse presiunii unui egocentrism pe care nu face nici un efort să-l ascundă. El e centrat asupra sa Însuși cu o spontaneitate plină de inocență și cu un firesc dat de siguranța totală că - până și atunci când greșește - el are dreptate. Pe de altă parte, cărțile nu i se vând, iar imaginea despre sine e când aceea de burghez meschin, când de om al tuturor ruinelor. E născut pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
agreată, că nu poate stârni admirația contemporanilor, Însă nimic nu-l oprește din solitarul său marș spre moarte. Gustul Înfrângerii e ceva cu care s-a născut, iar epoca În care trăiește e una În care tragedia s-a substituit firescului. Nu are decât o singură nelămurire: asupra momentului În care se va sinucide. Îi e oroare de exil (și va refuza, În câteva rânduri, sfaturile prietenilor de a fugi În Spania sau de a-și găsi un adăpost În Elveția
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
schiță amuzantă despre o obsesie nevinovată. Genul de umor trimite la o posibilă înrâurire a lui Mark Twain, scriitor din care la sfârșitul secolului al XIX-lea se traducea mult în România. Cu vremea, scrisul lui O. își pierde degajarea, firescul. Din preocupări didactice s-au născut câteva cercetări de istorie literară și folclor, caracterizate prin seriozitatea informației și rigoarea analizei (articolele Ceva despre epica lui Vasile Alecsandri, Straturi în poezia noastră poporană, cursurile de istoria limbii și a literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
o parte pentru a se stinge discret și a țîșni unde te aștepti mai puțin, acoperind aventuros cam tot secolul XX, sărind prin generații diferite, prin întîmplări evanescente, a căror înlănțuire cumva haotică, la o primă vedere argumentează în fond firescul nașterii și dispariției umane, odată cu cea a lumilor. Cheia finală nu e tragică sau apocaliptică, în sensul contemporan al termenului, în ciuda obsesiei "declinologice" a Occidentului, pătruns în așa măsură de secvențialitatea ceasornicelor, încît uită că timpul universal vremuiește într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
personajele îi vor lipsi. O carte bună, Marcus, e una de care îți pare rău că ai terminat-o. Scolastica rwandeză Înzestrată cu un nume à coucher dehors, cum zic francezii, imposibil și ridicol în Vest, dar încredințat cu acel firesc al relațiilor cu natura și cu limba pe care majoritatea africanilor au reușit să-l păstreze, Scholastique Mukasonga, o rwandeză tutsi refugiată în Franța de circa treizeci de ani, a reușit, spre surpriza tuturor, înce pînd cu ea însăși, să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un obstacol - capcană Într-un vast labirint infernal. CÎtă vreme există lumină (soare) și hotare, ne aflăm Într-un tărîm controlabil, benefic. Infernul (năpraznicul, grozavul) Începe În lumea obiectivă acolo unde se termină cunoscutul, normalul. Alecsandri, om al ordinii și firescului, Își manifestă zgomotos oroarea față de aceste „aspecturi fioroase”. Să nu-l credem, totuși, În Întregime. Oroarea are și o parte de plăcere. „Cruntul fior de gheață” nu-l Împiedică să construiască cu evidentă satisfacție un peisaj fantastic tenebros și un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fără dificultate că extazul nu asociază nici aici cosmicul, metafizicul. Voluptatea rămîne atașată de bunurile raiului pămîntesc. Ele Întrețin buna dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a măsurii și a firescului. Limbajul ei este repet, șoapta, expresia ei este nuanța, idealul ei este solidaritatea. Fiecare oaspete din poiana tăinuită are rostul, justificarea lui. Arghezi, reluînd acest lirism al miniaturalului, Îi va da o dimensiune cosmică. Lucrurile neînsemnate au În poemele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la nebunie scrisul Îngorgonat. Meșteșugul adevărat se cunoaște, Însă, după „buna potrivire” și „stilul luminat”. Buna potrivire pare o anticipare a clarității, geometriei argheziene. Pann mai introduce două principii: cuviința și regula (retorica). Scrisul trebuie, dar, să urmeze buna-cuviință, adică firescul, bunul-simț și, neapărat, sistemul de reguli (retorice). Cuviința a luat-o de la proverbele românești, ca și tonul (stilul) expresiei. El face și o mică teorie asupra tîlmăcirii, justificînd prelucrarea. Dar să rămînem la nemulțumirea față de scrisul gorgonat și la obediența
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cuviinței și al retoricii. Cuviința și retorica sînt două noțiuni care nu merg totdeauna Împreună, cel puțin În epoca În care scrie Anton Pann. CÎnd retorica e prea complicată, cuviința ațipește. Și, văzînd poezia oamenilor Învățați de la 1830, constatăm că firescul (cuviința) nu-i Încă un principiu omologat. În acțiunea lui de a populariza literatura, Pann merge Însă În sensul stilului normal. Chestiunea rămîne Încă deschisă În literatura română din moment ce, la 1872, Maiorescu introduce În estetica lui criteriul normalității. Problema are
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întîmpinarea unor iubitori de cîntări care nu prea știu multă carte. „Totdeauna gata spre servire”, cum iscălește ceremonios (o ceremonie a umilinței) Într-un rînd, Pann pune poezia În categoria lucrurilor utile și Încearcă să Împace profitul material cu estetica, firescul cu retorica, cuviința cu subtilitatea gîndului. Estetică elementară, dar solidă. Pann scrie mult și ușor despre orice. Nu cunoaște obstacole, n-are mari griji din pricina literaturii. Orice poate fi versificat, chiar și o foaie de Înștiințare către abonați. Multe scrieri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ideal, nu o dată sentimental, chiar clamoros, poetul forțează originalitatea printr-un stil provocator: imaginea crudă, bătaia de joc vor să denunțe „fără rostul” rizibil și amar al existenței. Revoltat în fața derizoriului, se izbește, cu o încrâncenare sinucigașă, de zidul unui firesc găunos (Revolta). Cuvintele nobile ale poeziei trec, la el, într-un regim al opresiei și deformării (Cuvinte vii). Rugăciunea este întoarsă când bunătatea lui Dumnezeu seamănă cu lama de pumnal (Rugă). Din perspectiva imposibilei comunicări cu divinul, aproape și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
mărturisirii liderului PCS, prea complexe pentru a fi detaliate în cadrul prezentei lucrări păstrându-i în același timp coerența reținem ideea criticilor lipsite de menajamente a eurocomunismului împotriva a ceea ce cu greu se mai poate numi acum centrul moscovit. Seninătatea și firescul declarației frapează de-a dreptul dacă încercăm să o înțelegem în cheie leninistă. Nu. Eurocomunismul reprezenta un tip distinct de comunism, format și maturizat în interiorul unor sisteme politice și ideologice plurale. Pentru Carillo, "în etapa actuală, rolul de hegemon al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe care le-am simțit fierbinți timp de 6 ore, cât am petrecut în Muzeul Magritte din Bruxelles. Dar nu mă întreb cum de profesorul meu coordonator, regizorul Alexa Visarion, le-a înțeles din prima clipă. M-a privit cu firescul celui care știe că fiecare moment al vieții este o jertă: "Eu nu pot să exist decât dacă mă ofer până la capăt" spunea într-un interviu. Mi-ar plăcea să am atâta curaj și umor cât să-l întreb dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
valorile autentice, iscodindu-i tensiunile dramatice, extrăgându-i o morală și o filozofie. Își alege un aliat remarcabil în persoana dramaturgului (și scenaristului) Radu F. Alexandru, semnatarul unui scenariu încărcat de virtuți potențial dramatice și transparent constructului filmic, notabil prin firescul și inteligența replicilor, punctând situația banală sau înțelepciunea aforistică, relația psihologică sau satira vezicantă. Operând etajarea realității filmice, Visarion construiește sub parterul banalului cotidian, un subsol al subconștientului individual cu enigmele și dramele lui și etajele superioare ale unei filozofii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca și cum după traversarea unei perioade dificile închidem ochii și frânturi de zile, luni, ani defilează prin fața minții. În acest rămășag Visarion mai mizează și pe marele său talent de a lucra cu reputați actori de teatru, capabili de a intui firescul cerut filmării. Vasile Lazăr devine în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan un arhetip al generației sale. Rigurosul autocontrol al actorului operează cenzorial fiecare trăire, protejând adâncul personajului de orice privire indiscretă. Alura conferită lui exprimă forță, personalitate, vitalitate, virilitate. Filmat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se regăsește în virtualitatea artei. Tudor Istodor Răzvan, Maia Morgenstern Mama și Răzvan Vasilescu Unchiul Dacă filmul ar fi avut un narator, dacă Răzvan, eroul principal (interpretat de Tudor Istodor) ar fi fost și un narator la persoana 1, atunci firescul s-ar fi instalat și convenția ar fi funcționat fără doar și poate, pentru asta, se poate spune , regizorul și gânditorul scenariului nu ar fi trebuit să vorbescă, prin imaginile neutre ca narațiune și suspense,despre halucinație, despre himeră, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și violența sunt și ele dar nu pentru a le face pledoarie de una de alta și asta fiindca dincolo de bine și rău stă atipicul personajului principal. Lumea emoțiilorilor negative, lumea unei arte ce adună traumele și le include în firescul diurn este departe de cele pe care vizionarul halucinant crede că poate găsi. Rămân, drumul și fantasma. De astă dată regizorul, constant cu tema sa obsesivă, o dizolvă în cotidianul invadat de rău și face din întâlnirea cu moartea-iubire, o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a se mai vedea în afară, ci numai pândindu-se înăuntru. Cred că trebuie să continui jocul, cred că trebuie să mă ofer până la capăt, cred că am obligația de a nu renunța, atunci când renunțarea e un lucru atât de firesc... Deci, nu vreau, dar o să încerc să fac ceva, în zilele care mi-au mai rămas, pentru a nu mă minți, înșela sau mutila pe mine însumi. Din păcate, în piesa mea am devenit personaj și nu gânditorul personajelor. Ar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
suport (mai ales de tip Balint), constituie o soluție prețioasă în prevenția sau terapia fenomenului burnout. Dat find înalta combustie de stres și suferință ce caracterizează instituțiile care se ocupă de pacienții terminali și de aparținătorii acestora, este de domeniul firescului ca după un timp, membrii personalului să părăsească acest loc de muncă, pentru a-și proteja armonia interioară și a face loc unor noi angajați, cu resurse mai proaspete. Indiferent însă ce perioadă din viața lor au dedicat acestei munci
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fantasmagorii gigantice, iată, mărșăluind astăzi, cu tălpile lor cazone, de-a lungul și de-a altul țării, într-o cadență de lagăr. Față în față: umilitatea, bunul simț, acel proverbial la locul lui al românului, cu triumfalismul searbăd și înfricoșător. Firescul cu nefirescul. Iașul, oraș la locul lui, n-a scăpat nici el de sinistra repartiție geo-artistică. Are și el un exemplar înfipt chiar în inimă, bibelou de proporții grotești, în preajma căruia ducă-se pe pustii! au început să se țină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mărginașul chei, niște gondole ancorate. Venețieni dezabuzați mă ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu dichisitul lui coș cu garoafe și cu indefinibilul: aiurea! Vizavi, ceva mai sus, cinematograful ce-și trăgea numele de la faimosul circ Sidoli avea niște balcoane în a căror beznă se puteau foarte bine executa amoruri nepîndite de vigilență milițiană. Firescul concluziei: dacă în inconștient-fericitele sustrageri din hidosul sistem, tinerețea tip 2 Mai își impunea atît de imperios vitalitatea, atunci fetele și băieții de azi în totala lor libertate ar trebui să fie dublu, triplu fericiți. Sînt oare? Gata, fug la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]