2,158 matches
-
a nu leza elementele vasculare adiacente tumorii; − Rezecția completă nu este posibilă întotdeauna; − În localizările mediane cu extensie bilaterală se poate planifica o rezecție în 2 timpi; - Închiderea etanșă a durei cu grăsime și plastie fascio-musculară pentru a preveni apariția fistulei. Meningioamele de foramen magnum - Localizarea posterioară și postero-laterală abord median suboccipital cel mai familial neurochirurgilor rezecția arcului posterior cu C1 este deseori necesară permite accesul a 120° din circumferința joncțiunii cranio-spinale nu permite accesul asupra tumorilor situate anterior sau antero-medial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
identificat lateral de tumoră încă de la începutul disecției structurilor, rezultatele cele mai bune fiind obținute dacă dimensiunile tumorii sunt mai mici de 2 cm. În plus, acest abord permite o retracție minimă asupra cerebelului, riscul de edem postoperator este redus, fistula LCR în proporție mai redusă decât în abordul retrosigmoidian [8,17, 18]. Marele dezavantaj al abordului translabirintic este distrugerea ireversibilă a auzului de partea intervenției . Abordul prin fosa mijlocie (extradural subtemporal) este utilizat în special când tumora este intracanalară sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apare de obicei in primii 3 ani, este destul de ridicat [5]. Complicațiile tratamentului chirurgical. Cea mai frecventă postoperator este hiperpatia trigeminală, anterior menționată. Semne de afectare a altor nervi cranienei (oculomotor, abducens) se rezolvă în termen de aproximativ 3-4 luni. Fistula LCR, meningita, sunt complicații mai rare dar posibile, la fel ca și hidrocefalia. Tehnicile microchirurgicale moderne, tehnicile de chirurgie a bazei craniului au redus semnificativ mortalitatea acestor cazuri, care se situează în jur de 2,2% [2,5]. Radiochirurgia poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un interval de timp de 6-12 luni. Prognostic. Rezecția completă duce la vindecare, în 33% din cazuri alături de pareza facială instalându-se si surditatea unilaterală, care rămâne permanentă în jumătate din aceste cazuri. Ca morbiditate postoperatorie au mai fost menționate fistula LCR, meningita, hidrocefalia [10]. Radiochirurgia. Experiența clinică este redusă datorită numărului redus de cazui. Într-o serie relativ recentă publicată se menționează rezultate promițătoare, nefiind remarcate alterări ale funcției faciale sau auzului la un interval mediu de 46 luni posterapeutic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de decompresiunea chirurgicală de urgență. Această atitudine, recomandată de majoritatea autorilor, conduce la rezultate favorabile în cele mai multe cazuri [14,15]. Alte complicații ce pot apare, mult mai rar însă sunt: − sindrom meningeal: meningita, complicație a unei necroze septice a glandei; − fistula LCR, antrenând o rinolicvoree (complicație clasică a prolactinoamelor tratate cu bromocriptină). DIAGNOSTICUL DE LABORATOR [1] Pentru toți bolnavii Fiecare pacient trebuie să aibă un minim de două investigații hormonale: − Funcția tiroidiană este de importanță diagnostică deosebită. Indiferent dacă este primar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Prezența hidrocefaliei preoperator are un impact negativ asupra prognosticului și implicit a ratei de supraviețuire. Dereglările neuropsihice (tulburări de memorie, tulburări intelectuale, imaturitatea afectivă) dar și hiperfagia sunt adeseori întâlnite și au un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților postoperator. Fistula LCR reprezintă adeseori o complicație a chirurgiei transsfenoidale. Meningita reprezintă de asemenea o complicație de temut. Infarctul cerebral instalat la distanță de locul intervenției chirurgicale a fost raportat de diverși autori; acesta s-ar datora trombozelor vasculare extinse dezvoltate ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de sinus maxilar sunt reprezentate de hipersecreție lacrimală unilaterală, diplopie, exoftalmie, epiforă și modificări la nivelul pleoapelor. Semnele faciale sunt determinate de extensia facială a tumorii cu asimetrie facială prin edem genian, iar în cazuri avansate apariția de ulcerații sau fistule la nivel facial. Paresteziile, amorțelile sau durerile faciale sunt determinate de interesarea nervului infraorbital sau în cazuri avansate de extensia posterioară a tumorii la nivelul fosei pterigopalatine cu implicarea ramurii maxilare a nervului trigemen [12]. Tumorile porțiunii superioare a cavităților
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
antigenul carcinoembrionar. Prezentarea clinică Se pot manifesta clinic din perioada prenatală până la vârsta adultă, aspectele clinice fiind diferite în funcție de localizarea topografică a leziunii. În general, evoluția este lentă și insidioasă; o evoluție progresivă se observă la copii. Atunci când există o fistulă patentă apar manifestări clinice de meningită recurentă. Au fost descrise și aspecte clinice neobișnuite cum ar fi: pleurodinii fără mielopatie, hidrops fetal, infecții respiratorii superioare urmate de tablou clinic de sindrom Guillain-Barre. Diagnosticul imagistic Examenul RMN rămâne examinarea de preferință
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Studiul extensiv al literaturii de specialitate [25,49,84], arată că rezecția completă a fost obținută la 93,3% din cazuri, cu un risc mediu de afectare a nervului facial de 22,1% ca principală complicație postoperatorie, celelalte morbidități cumulate (fistule LCR, infecții etc.), afectând mai puțin de 15,6% dintre pacienți. Mortalitatea asociată procedurilor microchirurgicale asupra unghiului ponto-cerebelos efectuate în centrele specializate nu depășește 0,8%. În schimb, acolo unde prezervarea auzului reprezintă unul dintre obiectivele abordului microchirurgical, acest lucru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din cazuri [24]. Perspectiva pacienților este subliniată de studiul sentinelă [88] raportat de „Acoustic Neuroma Association” în 1989, care evidenția pierderea auzului în 93% din cazuri (72% din pacienți fiind operați prin abord translabirintic), cu 5,7% meningite, 7,2% fistule LCR și 6,5% hidrocefalie internă secundară ce a necesitat montarea unui drenaj ventriculo-peritoneal. Dar, cel mai important aspect postoperator subliniat de acest studiu efectuat de pacienți, a fost afectarea nervului facial în peste 80% din cazuri, doar la 16
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
învățării unei metode alternative de comunicare și de a se adapta la 280 deficitul neurologic dobândit. Funcția nervului facial este păstrată la nivel de Grad 1-2 HouseBrackman la mai mult de 90% dintre pacienți. Nu există risc de complicații precum fistule de LCR, meningite sau alte infecții. Necesitatea montării unui drenaj ventriculo-peritoneal în urma procedurii radiochirurgicale apare la aproximativ 2% din pacienți. Deși afirmam anterior că în cazul radiochirurgiei stereotactice curba de acumulare a cunoștințelor este foarte abruptă, acest lucru nu a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
s-a raportat absența postoperatorie a crizelor nevralgice. Deși metoda are o mortalitate extrem de mică (sub 0,5%), morbiditatea indusă de procedură este semnificativă: hipoestezie în teritoriul trigemenului de până la 29%, hipoacuzie de până la 34% și alte complicații (infecții, hemoragii, fistule LCR, tromboze ale sinusurilor durale etc.) întâlnite cumulativ în medie la 19% din pacienți [54]. Scopul inițial urmărit de Lars Leksell atunci când a inventat dispozitivul numit Gamma-Knife a fost tocmai tratamentul durerii. Primul pacient tratat prin radiochirurgie în 1951 a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
respectiv paralizia corzilor vocale cu pierderea reflexelor de deglutiție și tuse. Alte complicații care pot apărea: hidrocefalie acută postoperatorie prin edemațiere cerebeloasă sau obstrucția căilor fiziologice de scurgere ale LCR prin produși sanguini sau reziduu tumoral, pseudomeningocel cu sau fără fistulă LCR la exterior, semne cerebeloase, prin manopere chirurgicale agresive, infecții locale, meningite,respectiv mutism cerebelos care se manifestă în mod tipic între zilele 1-4 la pacienți care imediat postoperator nu prezentau nici o deficiență de vorbire [1]. Prognostic. Durata medie de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
accesul la porțiunea inferioară a clivusului, atlas și axis. Este un abord simplu, direct pentru tumorile extradurale putând fi combinat cu mandibulo- și palatotomie. Este limitat de lama pterigoidă, nervii hipogloși, trompa lui Eustachio și arterele vertebrale. Postoperator pot apare fistule LCR datorită dificultăților de închidere etanșă a durei și instabilitatea joncțiunii [14]. 3. Abordul transfacial prin osteotomie LeForte a maxilarului permite expunerea întregului clivus fiind recomandat în leziuni extradurale (cordoame, angiofibroame, fibrodisplazie) Deși este o expunere largă a clivusului este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
expunerea întregului clivus fiind recomandat în leziuni extradurale (cordoame, angiofibroame, fibrodisplazie) Deși este o expunere largă a clivusului este dezavantajat de necesitatea efectuării unei traheostomii, incizia facială mare iar închiderea durei și a faringelui este dificilă cu risc mare de fistule [12,14]. 4. Abordul lateral extrafaringean transcervical este o cale de acces retrofaringeană pentru linia mediană a JCV și a vertebrelor C1-C2 expunerea putând fi lărgită prin disecția nervului facial și îndepărtarea glandei salivare submandibulare. Recomandată pentru cordoame, metastaze, plasmocitoame
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o expunere rapidă și familiară neurochirurgului cu un bun control asupra arterei vertebrale și a unghiului pontocerebelos, fiind recomandată pentru tumorile extra și intradurale din porțiunea inferioară a clivusului și a JCV (fig. 4.202). Ca și complicații pot apărea fistule LCR, hidrocefalie comunicantă și leziuni ale nervilor cranieni inferiori XI, XII [16]. Abordul median suboccipital constă în craniectomie suboccipitală și laminectomie C1, C2 fiind indicate pentru tumorile dorsale și dorsolaterale ale JCV (fig. 4.203). Acoperind 120 de grade din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.203). Acoperind 120 de grade din circumferința dorsală a JCV asigură accesul de ambele părți ale liniei mediane putând fi combinată cu fuziunea atlanto-occipitală. Nu poate fi utilizată pentru leziunile ventral sau laterale. Postoperator pot apărea pseudomeningocele și fistule [1,10]. În concluzie, având în vedere variabilitatea patologiei joncțiunii craniovertebrale fiecare caz trebuie tratat individual abordând o tehnică chirurgicală cât mai simplă, sigură pentru pacient și care să-i aducă un beneficiu maxim. În cele mai multe cazuri de tumori intradurale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intermitentă, hemoragiile conjunctivale, angiectazii conjunctivale, varice pe CT-scan, ecografie de orbită, angiografia RMN sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente de diferențiere sunt debutul acut, exoftalmia uni sau bilaterală, suflul temporal sincron cu pulsul, angiografia carotidiană și angiografia RMN evidențiază fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este rar întâlnit. Elemente de diferențiere sunt leziunea cutanată perioculară tuberculoasă, evoluția lentă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente de diferențiere sunt debutul acut, exoftalmia uni sau bilaterală, suflul temporal sincron cu pulsul, angiografia carotidiană și angiografia RMN evidențiază fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este rar întâlnit. Elemente de diferențiere sunt leziunea cutanată perioculară tuberculoasă, evoluția lentă cu pătrundere în orbita anterioară și medie, IDR la tuberculină pozitivă, răspuns la tratament tuberculostatic. Infecții acute nespecifice: infecții bacteriene predominant stafilococice, streptococice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
abordurile de fosă posterioară se recomandă efectuarea craniotomiei și nu a craniectomiei așa cum frecvent este practicată la adult. Grosimea redusă a scuamei occipitale, absența anfractuozităților interne ale scuamei occipitale fac această procedură facilă, iar repunerea voletului osos reduce riscul apariției fistulei sau a pseudomeningocelului. Multe din tumorile de fosă posterioară la copil se pot exterioriza la nivelul foramenului magnum (ependimom, meduloblastom), altele pot avea originea la nivelul joncțiunii cranio-spinale (tumorile cervico-medulare) sau prin volumul lor pot determina coborârea amigdalelor cerebeloase până la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cât mai multă inserție musculară pe arcul C2 [16]. Închiderea durei mater este obligatorie la toate cazurile, o atenție deosebită fiind acordată etanșeității suturii la tumorile de fosă posterioară. Utilizarea plastiei periostale și a adezivilor tisulari a redus mult frecvența fistulei LCR. Toate abordurile descrise la adult pot fi aplicate, în funcție de patologie, și la copil. Privitor la abordurile anterioare la nivelul etajului anterior, introducerea tehnicilor endoscopice endonazale au crescut accesibilitatea asupra leziunilor etajului anterior, a regiunii selare și a clivusului [17
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
5 cazuri; Anastomoza hipoglosofaciala 1 caz; Arteriografii carotidiene 3 cazuri; În serviciul de chirurgie de la Caritatea, În aceeași perioadă, doctorul E. Lupu a executat și el o serie de intervenții neurochirurgicale: fracturi craniene 18 cazuri, ventriculografii - 61 cazuri, Închiderea unei fistule de lichid cefalorahidian; Mobilizat la spitalul Militar din Iași pentru 6 luni În toamna anului 1941, dr. E.N. Lupu, Împreună cu conferențiarul N. Barbilian, a operat numeroase plăgi de război cranio cerebrale și a nervilor periferici. În tot acest timp profesorul
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
a creat Împreună cu colectivul clinicii originalitatea școlii de neurochirurgie din lași prin modul de soluționare și abordare a o serie de capitole de patologie: I. În traumatologia cranio-cerebrală: tratamentul de urgență al plăgilor cranio cerebrale dilacerarea cerebrală focalizata (M. Rusu) fistulele L.C.R. cranio-nazale post-traumatice (N. lanovici-1978) ÎI. Patologia degenerativa a coloanei vertebrale lombare : importantă examenului clinic În stabilirea diagnosticului pledează pentru valoarea abordului limitat al leziunilor discale prin hemilaminectomie unilaterală ablația limitată a țesutului discal degenerat studii fundamentale asupra ligamentului galben
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Aldea 1988, Ed. Academiei RSR. Istoria modernă a neurochirurgiei (H. Aldea, Ed. Glasul Bucovinei 1997) Toate aceste cercetări științifice s-au materializat În următoarele monografii: N. Oblu, B Pollingher, M. Rusu - Ateroscleroza cerebrală, editura Junimea, 1976; N. Oblu, N. Ianovici - Fistulele lichidiene cranio-nazale post traumatice, editura Junimea, 1978; Theodor Obreja - Hematomul Intracerebral Primar, Editura Junimea, 1980 C. Aldescu - Radiodiagnostic vol. I, Craniul și conținutul său. C. Aldescu - Radiodiagnostic vol. ÎI, Coloana vertebrală și măduva. H. Aldea, C. Arseni, Th. Obreja Hernia
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
of the Brain Oblu N. Handbook of Clinical Neurology, voi.18, p.lll Editură P.Y. Vinken și G. E. Bruyn North-Holland Publishing Company, Amsterdam, Olanda, 1975; Ateroscleroza cerebrală Oblu N., Pollingher Beno și Rusu M. Editură Junimea, lași, 1976; Fistulele lichidiene cranio-nasale posttraumatice Oblu N. și Ianovici N., Editura Junimea, lași, 1967; Comunicări Științifice: Considerațiuni asupra dizembrioplaziilor intrarachidiene. N. Oblu, Rusu M., Stanciu A. și Săndulescu Gh. Rev. Medico chirurgicală lași, nr.3 —1959; Formele paralizante ale herniei de disc
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]