4,728 matches
-
lui referitoare la modul în care a ajuns în detenție și fiecare trăiește această experiență în felul său, dovadă că individualitatea nu poate fi nimicită atât de ușor cum se dorea. Toți sunt foarte buni specialiști în profesia lor (matematicieni, fizicieni, chimiști, ingineri specializați în proiectare radio, ingineri-telefoniști, constructori, chiar și pictori, traducători și legători de cărți), lucru pentru care, de altfel, au și fost selectați pentru aceste proiecte, multe dintre ele secrete. În acest roman, Soljenițîn construiește o metaforă specială
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și de controlul omului. Stilul de viață, incluzând dieta, relaxarea, somnul, evitarea exceselor și practicarea diverselor tipuri de exerciții fizice pot compensa forțele naturale care contribuie la un transport de O2 ineficient, la slăbiciunea neuromusculară, la grăsimea excesivă din corp. Fizicieni consideră condiția fizică ca lucru mecanic pe unitate de timp, o cât mai înaltă producție energetică menținută în timp cât mai îndelungat posibil. Biochimiștii o consideră eliberare de energie pe cale anaerobiotică sau aerobică, păstrând un ritm productiv cât mai îndelungat
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
și 628 în 1933-193482. Tinerii ce frecventau cursurile Facultății de Stiinte ori ale Școlii Politehnice aveau în fața profesori de prestigiu precum: botaniștii J.E. Bommer și Léo Errera, chimiștii Joly, Reichler și Timmermans, geologii și geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Convins că "acelorași mijloace/ se supun câte există", autorul romanului Geanta cu cinci fermoare susține și fortifică demersul peren al intelectualului ce duce în spate povara libertății spiritului și refuză să îngenuncheze în fața tiraniilor de orice fel. Intelectualii lui Petrovschi, "fizicieni, astronomi, cercetători, profesori, doctori, muzicieni, poeți, scriitori" devin absolut insignifianți în raport cu destinul, sunt victimele unui despot absolut, anonim și periculos, o divinitate tribală, ce poate fi și Marele Angakok, poate fi orice tiran ce dictează criteriile (ne)fericirii și închide
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sunt șamanii, precum Marele Angakok la noi, însă nu pricep cine sunt creaturile chiar din fața noastră, slăbănogii aceia mulți, palizi și sfrijiți, mai amărâți și nenorociți decât toți? Aici e aici. Ăștia sunt urmașii lui Șmel și ai lui Bolovan: fizicieni, astronomi, cercetători, profesori, doctori, muzicieni, poeți, scriitori, într-un cuvânt intelectuali, victimele tale. Aici tu ești principalul vinovat, din acest motiv te-am și adus aici! Eu, eschimos din tată în fiu; cum pot fi eu vinovat de soarta lor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în mare parte în tăgăduirea faptului că el își propune să facă cunoscute audienței «adevăruri» metafizice sau că va fi preocupat să transmită cunoaștere în general, în sensul în care s-ar putea spune asta despre un geograf sau un fizician. Dacă așa ceva era ceea ce aștepta vreun membru al audienței, el ar fi fost dezamăgită Fapt ce contribuia probabil la descurajarea unora dintre cei care veneau la primul curs. Este verosimil că el urmărea în mod deliberat acest lucru. Spunea adesea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fi înșelător deoarece mulți asociază cu expresia imagine o fotografie, o reflectare în oglindă, un portret, o icoană. La Wittgenstein cuvântul stă însă pentru modele, pentru descrieri structurale ale unor stări de lucruri. El îl urmează în această privință pe fizicianul german Heinrich Hertz, care, în cartea lui din 1894 despre principiile mecanicii, caracterizează construcțiile acestei științe teoretice drept imagini sau modele ale sistemelor fizice.15 Ecuațiile diferențiale ale mecanicii descriu posibilități care sunt sau nu realizate în sistemele fizice reale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să studieze fizica la Universitatea din Viena. Boltzmann a avertizat în mod repetat, în expuneri adresate unei audiențe științifice sau publicului mai larg, că descoperirea „naturii reale“ a fenomenelor fizice nu este un obiectiv al științei naturii. Ceea ce își propune fizicianul teoretician este să furnizeze, prin noțiunile și enunțurile sale, anumite „imagini mintale“ care oferă descrieri cât mai clare și mai simple faptelor cunoscute prin experiență. Hertz - sublinia Boltzmann - a arătat „că nici o teorie nu poate fi ceva obiectiv, realmente congruent
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
octombrie 1903. Filozofia, care pretinde că este regina tuturor științelor, este comparată aici cu „o fecioară dedicată lui Dumnezeu, care tocmai deoarece e dedicată lui Dumnezeu va trebui să rămână pentru totdeauna stearpă. Consilierul aulic Boltzmann a declarat că, în calitate de fizician, nu ar trebui să i se ia în nume de rău dacă vrea să vadă sustrase filozofiei lucruri ce pot fi tratate în mod exact de fizică“. (Citat după Brian McGuiness, Approaches to Wittgenstein, Routledge, London, 2002, p. 163.) 4
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
14 L. Wittgenstein, Briefe, p. 252. 15 Rom Harré, „Wittgenstein: Science and Religion“, în Philosophy, 76, 2001, susține că acea caracterizare a propozițiilor ca imagini ale stărilor de lucruri pe care o dă Tractatus-ul reprezintă „o generalizare“ a considerațiilor unor fizicieni ca Helmholtz, Hertz și Boltzmann despre reprezentarea sistemelor fizice în enunțurile matematice ale fizicii teoretice. Acestea descriu caracteristici structurale ale unor asemenea sisteme. Vezi, în acest sens, și Ilie Pârvu, „«Mein Grundgedanke istă» The Structural Theory of Representation as the
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dar acestea se bazează pe diferite criterii care intră adesea în conflict. Întrebarea la care nu reușim să dăm un răspuns satisfăcător devine iritantă, chiar chinuitoare. Care este remediul? Wittgenstein a susținut că acest remediu i-a fost sugerat de fizicianul german Hertz. Într-un pasaj din introducerea cunoscutei sale cărți despre principiile mecanicii, Hertz prezintă impasul la care s-a ajuns în această știință atunci când atenția s a concentrat asupra unor întrebări de tipul „Ce este x?“ și propune o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ca fizica în cea a fizicului. A vedea, a auzi, a gândi, a simți, a voi nu sunt în același sens obiectele psihologiei cum sunt mișcările corpurilor, fenomenele electrice etc. obiecte ale fizicii. Aceasta o poți vedea din faptul că fizicianul vede aceste fenomene, le aude, reflectează asupra lor, ni le comunică, iar psihologul observă manifestările (comportarea) subiectului.“ (Cercetări filozofice, § 571.) La capătul acestor considerații, „vedem mai bine“ că între afirmația potrivit căreia folosirea curentă a expresiilor limbajului comun este în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
devenire. Ca oameni, o sorbim prin toți porii. Astfel, realul și sensul merg mînă în mînă, pe calea către adevăr. La fel, știința și filosofia, precum cele două picioare necesare mer sului, chiar dacă unul va șchiopăta mereu... Nu putem acorda fizicianului, sau biologului, întreaga libertate, trebuie să ne mai uităm, din cînd în cînd, peste umărul lui, altfel vom avea în curînd o paradigmă a petelor de pe ouăle ariciului de mare. Gîndirea împreună și schimburile de idei vor asigura echilibrul, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
formațiunile mintale și conștiința sunt și ele la fel". Paul Dirac, unul dintre fondatorii fizicii cuantice și "părintele" antimateriei, consideră că materia este creată din "ceva" imperceptibil, iar nașterea materiei lasă în urmă un gol care devine antimaterie. Un alt fizician celebru, Heinz Pagels este și mai tranșant. El spune că " Vacuumul reprezintă toată fizica. Tot ceea ce a existat vreodată sau poate exista este deja acolo, în neființa spațiului (...), acea neființă conține toată ființa (în The Cosmic Code, New York, Bantan Books
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
că " Vacuumul reprezintă toată fizica. Tot ceea ce a existat vreodată sau poate exista este deja acolo, în neființa spațiului (...), acea neființă conține toată ființa (în The Cosmic Code, New York, Bantan Books, 1990). În acceleratoarele de particule la viteze foarte mari, fizicienii au observat apariția și dispariția de noi particule subatomice dintr-o matrice pe care ei o numesc "vacuumul dinamic". Nu e nimic altceva decît "vidul plin" al orientalilor, care pentru unii reprezintă același lucru cu conștiința absolută. Să fie acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
creației continue căpătînd tot mai multă susținere, consacrînd relația vid energie materie, guvernată de un principiu inteligent care armonizează totul. În același timp, John Barrow și John Tipler au formulat așa-numitul "principiu antropic", exprimat foarte bine de un alt fizician celebru, Freeman Dyson, cere afirma că, cu cît studiază mai bine universul și detaliile arhitecturii lui, cu atît găsește mai multe dovezi că eram așteptați. Se pare deci că totul în univers lucrează, în ultimă instanță, pentru noi, mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
formațiunile mintale și conștiința sunt și ele la fel". Paul Dirac, unul dintre fondatorii fizicii cuantice și "părintele" antimateriei, consideră că materia este creată din "ceva" imperceptibil, iar nașterea materiei lasă în urmă un gol care devine antimaterie. Un alt fizician celebru, Heinz Pagels este și mai tranșant. El spune că " Vacuumul reprezintă toată fizica. Tot ceea ce a existat vreodată sau poate exista este deja acolo, în neființa spațiului (...), acea neființă conține toată ființa (în The Cosmic Code, New York, Bantan Books
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
că " Vacuumul reprezintă toată fizica. Tot ceea ce a existat vreodată sau poate exista este deja acolo, în neființa spațiului (...), acea neființă conține toată ființa (în The Cosmic Code, New York, Bantan Books, 1990). În acceleratoarele de particule, la viteze foarte mari, fizicienii au observat apariția și dispariția de noi particule subatomice dintr-o matrice pe care ei o numesc "vacuumul dinamic". Nu e nimic altceva decît "vidul plin" al orientalilor, care pentru unii reprezintă același lucru cu conștiința absolută. Să fie acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
creației continue căpătînd tot mai multă susținere, consacrînd relația vid energie materie, guvernată de un principiu inteligent care armonizează totul. În același timp, John Barrow și John Tipler au formulat așa-numitul "principiu antropic", exprimat foarte bine de un alt fizician celebru, Freeman Dyson, cere afirma că, cu cît studiază mai bine universul și detaliile arhitecturii lui, cu atît găsește mai multe dovezi că eram așteptați. Se pare deci că totul în univers lucrează, în ultimă, instanță pentru noi, mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
va mai fi accesibil, căci prea l-am neglijat, viața va deveni un lux. Noi începem să trăim de la unu, în modul cel mai individualist cu putință, dar ne-am trădat originea, l-am uitat pe zero. Abia de curînd fizicienii au început să vorbească despre "energia punctului zero". Ea vine din nimic, vine din vid, unde energia e inepuizabilă, zero e doar o poartă de trecere. Energia este un bun vehicul pentru informație. Iar informația ne aduce adevărul. În felul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
5.11. Vibrația gîndului "Eu sunt cîmpul și cel care cunoaște cîmpul" (Krishna, în Bhagavad Gita) Înțelepții vedici afirmau "Aham Brahmasmi", ceea ce se poate traduce prin "Eu sunt universul", sau "Tot ce există este în mine". Sir James Jeans, mare fizician de la începutul secolului trecut spunea că "Universul începe să aducă mai mult cu un mare gînd, decît cu o mare mașinărie." Iar în zilele noastre celebrul matematician Sir Roger Penrose sugerează că semințele conștiinței sunt conținute în univers, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
O teorie integrală a tuturor lucrurilor, București, Editura Pro Editură și Tipografie, 2009, p. 11). Așadar, la nivelul de vîrf al științelor si-tuația se schimbă. Tot mai mulți cercetători caută o imagine mai unitară, mai integrată asupra lumii și vieții. Fizicienii lucrează intens la crearea "teoriei marii unificări", care să reunească toate cîmpurile și forțele fundamentale din natură într-o singură teorie logică și coerentă. De fapt, ei caută originile comune ale acestor forțe. Ele există, dar ei nu le văd
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
NEMURIRII Mai mulți autori încearcă în ultima vreme, de pe poziții diferite, e adevărat, o reconciliere a științei cu religia, acreditînd ideea că, în profunzime, ele slujesc, în moduri diferite, același adevăr. Spre pildă, cartea cu titlul de mai sus, aparținînd fizicianului american Frank J. Tipler, specialist în domeniul relativității globale generalizate, ramură creată cu aproximativ 40 de ani în urmă de către Roger Penrose și Stephen Hawking (Editura Tehnică, București, 2008), proclamă nici mai mult nici mai puțin decît unificarea științei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de către Roger Penrose și Stephen Hawking (Editura Tehnică, București, 2008), proclamă nici mai mult nici mai puțin decît unificarea științei cu religia, făcînd din teologie o ramură a fizicii. Demonstrația este foarte serioasă, foarte științifică și conduce la ideea că "fizicienii pot deduce prin calcul existența lui Dumnezeu, precum și inerența învierii morților către o viață veșnică". Deci fizica, cu legile ei, așa cum sunt ele înțelese în prezent, vine să acrediteze adevărul teologiei iudeo-creștine. Cum universul vizibil și-a început existența cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
În fond, de ce nu?". Știința a ignorat pînă acum realitatea că "aproape tot spațiul și timpul aparțin viitorului", or, știința trebuie să studieze realitatea, deci mai cu seamă evoluția viitoare a universului. Proble-ma e că ecuațiile lui Einstein, pe care fizicienii ce se ocupă de cosmologie le folosesc, sunt "maxi-mal haotice" și pentru a explica ceva au nevoie de niște ipoteze suplimentare. Cea mai impor-tantă dintre ele a fost propusă de către fizicienii americani J.B.S. Haldane, John Bernal, Paul Dirac și Freeman
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]