2,084 matches
-
urmă, lui Hagienuș, foarte versat în istoria artelor, îi plăcea biserica lui Ioanide, știa cât de liberă fusese inițiativa arhitecților de-a lungul istoriei. Întâi începu să pipăie terenul, spre a vedea ce impresie ar face o diatribă a sa. Fizionomia lui exprima numai jale, comică însă. . - Domnule Gaittany, dă-mi și dumneata un sfat, pentru Dumnezeu, ce să fac? Îmi cere Pomponescu să-l atac pe Ioanide la revistă. De ce să-l atac eu pe Ioanide? . - Nu-l ataca, propuse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
suma cu precipitație, spre a evita alte complicații. Ioanide mai avusese de a face cu Gaittany și-i cunoștea caracterul. Puse deci plicul cu bani în buzunar, fără a mai cere alte lămuriri. La întoarcerea în birou, constată că toate fizionomiile își reveneau brusc dintr-o mișcare mai agitată. Vorbiseră despre el în lipsă și acum înghițeau totul repede, reluîndu-și hieratismul. Gaittany încercă a mai schimba câteva vorbe înainte de a se retrage, însă nu izbuti a lega un dialog normal. Limbile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acestora. Aproape numai cu contribuția sa personală dădu la tipar moțiunea Adeșeleului (cum zicea Smărăndache) și memoriul și împărți broșura la toate notabilitățile politice și culturale. - Am făcut tot ce era posibil să fac, declară Gonzalv;aștept încrezător. În realitate, fizionomia sa dezmințea această versiune, că-pătînd o crispație de amărăciune înrudită pe departe cu aceea a lui Pomponescu, deosebirea fiind totuși că ministrul își făcuse din blazare un gest monden, în vreme ce fața lui Gonzalv exprima lamentația. Trecând ocazional prin piața unde
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prefăcătorie, spre a gusta căderea ministrului, sau sinceră bunătate? Se îndoi că Ioanide putea fi așa de infernal după o dramă zguduitoare. La întoarcere, Pomponescu se întîlni cu Gaittany, care, venit cine știe de unde, era așteptat de automobilul lui. Avea fizionomia cea mai radiantă cu putință. . - Să trăiți! zise el fostului ministru, fără nici o titulatură,spre a evita degradarea. . - Ce-i cu Ioanide, întrebă Pomponescu, nu obține nimicîn noua formație? . - Bietul Ioanide! exclamă Gaittany, dar de unde, e complet în afara evenimentelor, nici
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o privire stânjenită, în care se ghicea compătimirea. Ceea ce se petrecuse înainte cu Ioanide se repeta acum cu Pomponescu, într-un mod mai grav, deoarece pe cel din urmă lumea nu și-l putea închipui decât puternic. Pomponescu n-avea fizionomia nepăsătoare a lui Ioanide, chipul fiindu-i melancolic și sfidător. Se vedea că se resemnează cu dispreț. Indolenta repeta toate gesturile ei de intimitate încetinite, ca și conștientă de inutilitatea lor. Se purta ca o consolatoare trimisă din oficiu la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Dacăte-a recomandat el, am toată încrederea. . - Mă rog... . - Domnul arhitect Ioanide mi-a spus că ceea ce vreau eutrebuie făcut în beton, și numai dumneata ești specialist. . Pomponescu avu la început bănuiala că Ioanide îi face farse. Dar, aducîndu-și aminte de fizionomia tristă a aceluia, de strania lui lipsă de ranchiună și de pierderea celor doi copii, respinse această ipoteză. Înțelegând despre ce este vorba, Pomponescu se dedică zelos lucrării și ședea acum închis în biroul lui ca să studieze elementele și să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
caricaturală) și Pomponescu (obsesia carierei politice falimentare, încheiate tragic) se întîlnesc în structura romanului, alternând în registrul grav ca și în cel bufon, parodic. Tipologia călinesciană e remarcabilă chiar și în cea mai pretențioasă accepție a realismului contemporan. Scriitorul compune fizionomii înzestrate cu date semnificative și poate că una dintre cele mai izbutite siluete e Bonifaciu Hagienuș, trăind prin hiperbolă realistă avatarurile existenței sale versatile, instabile. Nu e defel nejustificat să trimitem la notele lui G. Călinescu din Poezia "realelor" și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vede balzacian mediul, o anume ambianță particulară; descrie o stradă (exemplară e pentru "stilul" descripției soluția din pasajul despre strada Tritonilor, cu detalii despre casa Erminiei Hergot, sau descrierea interioarelor lui Manigomian, ale casei lui Conțescu etc.) sau prezintă o fizionomie și recunoaștem în exercițiul minuțios al scriitorului una dintre afirmațiile sale despre un roman a cărui idee, spune scriitorul, "nu se poate traduce în concret dacă romancierul nu vede halucinant de clar și corporal pe protagoniști" (Reflecții mărunte asupra romanului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe el, până să se stingă o scânteie, ajungea unde gândea’’, iconița miraculoasă care poate vindeca muribunzii, oglinda care răsfrânge la mari depărtări. Obiectele uzuale ale miraculosului sunt însă doar elemente pentru dilema împăratului. Kir Ianulea și Calul Dracului au fizionomie aparte chiar și în aceste Schițe nouă. Zarifopol considera că în ceea ce privește pe Kir Ianulea, aceasta provine din surse deosebite. Naratorul trece de la fantasticul miniaturizat prin comic la moralitatea unui vechi motiv, dracul păcălit de femeie (textul face la început aluzie
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
modul de rezolvare a temei în La conac, se apropie de acela identificat în Kir Ianulea. Portretul celui aflat în ipostaza de purtător al duhului diavolesc pare, literalmente, pendantul masculin al ,,îndrăcitei’’ Acrivița. Și aici apare văzul, una din componentele fizionomiei umane intens solicitată în câmpul oculisticii, și, ca atare, frecvent pusă în valoare de literatura fantastică. Revenind la personajul caragialian, putem nota că și alte elemente ale fizionomiei acestuia sunt menite a contribui la la calificarea sa ca ins ,,însemnat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pendantul masculin al ,,îndrăcitei’’ Acrivița. Și aici apare văzul, una din componentele fizionomiei umane intens solicitată în câmpul oculisticii, și, ca atare, frecvent pusă în valoare de literatura fantastică. Revenind la personajul caragialian, putem nota că și alte elemente ale fizionomiei acestuia sunt menite a contribui la la calificarea sa ca ins ,,însemnat’’; ceea ce, de asemenea, ține de reziduurile ocultismului folcloric, această dimensiune specifică viziunii asupra fantasticului din opera scriitorului. Între Kir Ianulea și La conac există, însă, câteva deosebiri frapante
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cecitatea psihică) constă în tulburarea recunoașterii semnificației obiectelor, imaginilor sau persoanelor, deci vederea este intactă, normală, iar conștiința limpede, clară. 2. Agnozia culorilor este tulburată clasificarea culorilor, însoțită de amnezia și numele acestora. 3. Agnozia obiectelor animate, în speță a fizionomiei; bolnavul nu recunoaște persoane cunoscute sau nu se recunoaște pe sine privindu-se în oglindă (prosopagnozia). 4. Agnozia simbolurilor grafice (cecitate verbală) constă în imposibilitatea înțelegerii limbajului scris (alexie), a scrierii cuvintelor (agrafie), incapacitatea de a recunoaște cifrele și simbolurile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ales cele raportate la pronume (persoana I), are limbaj de papagal. Are permanentă preocupare pentru imuabil. Rămâne legat de mamă, incapabil să anticipeze situații posibile, anxios în prezența altor persoane. Are relații cu obiectele pe care le manevrează cu stereotipie. Fizionomia îi rămâne inteligentă, dar nu mai face achiziții. Are comportament seneral retras. Schizofrenia infantilă (Bleuler) Debutează între 7 și 14-15 ani. Se produce o disociere între funcții dar și în cadrul fiecărei funcții. Se caracterizează prin ambivalență (nu are siguranță între
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stau lucrurile. Și pentru a-l vedea pe Ariste revenind la superioritatea sa economică, cât și la superioritatea sa morală, este de ajuns să se înțeleagă această axiomă liniștitoare, care nu este nu este mai puțin adevărată, chiar dacă are o fizionomie paradoxală: a economisi înseamnă a cheltui. Care este scopul lui Ariste când economisește zece mii de franci? Este oare scopul său să îngroape zece mii de franci într-o ascunzătoare din grădina sa? Cu siguranță nu, el înțelege prin a economisi să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
gândit mult la asta, dacă este să spunem adevărul! Cu părul său lung și pălăria sa mică, redingota sa amplă și umbrela sa de familie, l-am fi considerat cu plăcere un brav țăran pe cale să viziteze minunile capitalei. Dar fizionomia abia schițată a acestui țăran era malițioasă și spirituală; ochii săi mari, negri erau vii și luminoși, iar fruntea sa, de mărime mijlocie, dar croită drept, ca în stofă, purta amprenta gândirii. La o primă privire se putea observa că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sala Montesquieu. Discursurile sale, în formă de apologuri, erau întotdeauna puternic aplaudate. În același timp, Bastiat nu era un orator înnăscut; vocea sa era surdă și învăluită, îi lipsea animația în gest, siguranța în intonație. Dar cuvântul său era spiritual, fizionomia sa expresivă și accentul său impregnat de o convingere atât de puternică, încât auditoriul uita imperfecțiunile oratorului, aplaudând stilul scriitorului și lăsându-se câștigat de convingerea comunicativă a apostolului. Spre sfârșitul lui 1847, ducându-se la sesiunea Consiliului general al
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
punct - greacă, latină, ceva ebraică, apoi germana, engleza și franceza. Ne despărțim de el și ne îndreptăm - ni se alăturase între timp și Andrei - spre cantină. "Vă mărturisesc, dragii mei, că încep să-i judec pe viitorii cărturari și după fizionomie. Ați văzut: băiatul poartă ochelari, e blond limfatic și pare să aibă Sitzfleisch. Un corp nesportiv, greoi sau, dimpotrivă, uscat, e o primă garanție de asceză de tip intelectual. Fizic vorbind, poate fi declarat "bun pentru carte". Vedeți că am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
domolită de voluptatea și inocența cu care obișnuia să relateze scene al căror erou era și pe care, oricine în locul lui, le-ar fi păstrat pentru sine. Totul, în spectacolul pe care îl oferea acest om, era sporit de o fizionomie extraordinară: avea structura unui jucător de rugby din linia a treia, mâinile uriașe, capul masiv în formă de pară, ochii mici și călcătura lată. A ținut să ne comunice din prima clipă în care a venit printre noi, membrii secției
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cumcă, după cele ce am spus, nu trebuie nimeni să-și facă o idee mică despre acești literatori români; căci o idee rea (care-i a noastră) nu e încă o idee mică. Din contra, cine vrea să studieze caracteristica, fizionomia psihologică, originalitatea poporului românesc, pe acela-l consiliem cu tot dinadinsul ca să studieze comediele domnului Alesandri. [ 18/30 ianuarie 1870 ] {EminescuOpIX 88} SĂ FACEM UN CONGRES Dacă răsturnarea ministeriului Giskra-Hasner ar aduce cu sine căderea sistemei, a constituțiunei, a dualismului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ungaria) agitează în contra prințului Milan și recomandează sârbilor să-l alunge dacă nu va declara război turcilor. Între altele Miletici ar fi spus și următoarele cuvinte: "Milan nici nu-i din sângele Obrenoviceștilor. Priviți la capul lui și vedeți că fizionomia sa e o fizionomie curat romînească". Aceasta desigur că nu-i un defect. Dacă am fi noi atât de puritani ca sârbii, câte capete bulgărești și grecești ar trebui să dispară dintre deputați, profesori, magistrați, șefi de partidă etc.! [4
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Milan și recomandează sârbilor să-l alunge dacă nu va declara război turcilor. Între altele Miletici ar fi spus și următoarele cuvinte: "Milan nici nu-i din sângele Obrenoviceștilor. Priviți la capul lui și vedeți că fizionomia sa e o fizionomie curat romînească". Aceasta desigur că nu-i un defect. Dacă am fi noi atât de puritani ca sârbii, câte capete bulgărești și grecești ar trebui să dispară dintre deputați, profesori, magistrați, șefi de partidă etc.! [4 iunie 1876] ["RELATIV LA NOTIȚA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neavând patrie, căci patria sa este unde-l trimite ecclesia; neavând rege, căci regele său este Pontifex maximus, acest element încerca să unifice Austria prin religie. Pe lângă acest element s-au mai format încă unul, hibrid și stângaci, cu o fizionomie fatală: beamterul anstriecesc. Acesta are o limbă, dar ca consistă din câteva formulare nemțești de concepte, numite Schimmel, adică rable. Dacă i-ai lua unui beamter aceste câteva rable învechite și rău stilizate, el nu mai știe nici o limbă și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d-nii Pellegrino, Pontecorvo, Simone Toscano etc. și între Itzig sin Șloim Bjejaner este o mare deosebire. Cei dentîi sunt italieni de confesie izraelită; cel din urmă e jidan și nimic mai mult - adică dintr-un neam deosebit prin limbă, obiceiuri, fizionomie, apucături, religie, un neam care ne urăște pe noi românii deși trăiește din sângele și sudoarea noastră. [26 septembrie 1876] UN PRECEDENT CU TEMEI N. fr. Presse relatează într-o corespondență din București că un tribunal oarecare a refuzat unui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oameni, iar guvernul, în loc de a vedea cum stau lucrurile, îi încuragiează în aspirațiile lor și voiește să facă din Bucovina un focar de agitație rusască în contra polonilor și a românilor. Mai Sunt preste Prut și mulți români slavizați cari, de pe fizionomie, port și obiceiuri se cunosc a fi români, apoi numele lor de familie, numirile satelor (d. es. Cuciurul mic), cărțile vechi câte se află în biserici, inscripțiile acestora, scrisorile în josul textului, toate arată că înainte de 50 de ani locuitorii acestei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și-a făcut școala dramatică, după cât știm, sub ochii lui Millo, pe când acesta era în floarea vârstei și a talentului său; d-nia-ei a creat multe din rolurile repertoriului bătrânului artist, vorbește natural și dezghețat, își stăpânește cu deplină siguranță glasul, fizionomia și mișcările, și nu a contractat nici o manieră rea de pronunție de la teatrul din București. Poate că... arareori, nu-i vorbă... coloarea ce o dă caracterelor e prea vie, prea bătătoare la ochi, prea copiată de pe natură. Și acesta este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]