1,545 matches
-
reducea la un fel de exorcism al spaimei” (p. 295) Pentru a continua așa: „Ca profesionist în diverse formații studiasem tuba contrabasul electric și pedagogia muzicală// În fața unei mulțimi emoționate observam că îmi albise părul// Cântam la saxofon clarinet și flaut// Cântam la saxofon și clarinet// Eram cel mai tânăr// Cântam la saxofon oboi și corn englezesc// Cântam la trompetă flügelhorn și pian.” (p. 307) Dispunerea versurilor are ceva muzical. Nu muzicalizat, într-adevăr (Gellu Naum e consecvent), ci numai muzical
Salvarea speciei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5518_a_6843]
-
folcloric pe platoul C.C.S.; 15 august, orele 10-12, spectacole folclorice stradale; ora 18, deschiderea Rugii lugojene, cu participarea ansamblurilor prezente, înmânarea diplomelor și trofeelor; ora 24, festivitatea de încheiere a festivalului. Simona POPOVICI Promovarea valorilor muzicale l Concursul internațional de flaut, la cea de-a 8-a ediție Fișele de înscriere la cea de-a 8-a ediție a Concursului internațional de flaut de la Timișoara trebuie depuse, până în 15 septembrie, la secretariatul concursului aflat la sediul Filarmonicii „Banatul“ din Timișoara (Bd.
Agenda2003-32-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281341_a_282670]
-
și trofeelor; ora 24, festivitatea de încheiere a festivalului. Simona POPOVICI Promovarea valorilor muzicale l Concursul internațional de flaut, la cea de-a 8-a ediție Fișele de înscriere la cea de-a 8-a ediție a Concursului internațional de flaut de la Timișoara trebuie depuse, până în 15 septembrie, la secretariatul concursului aflat la sediul Filarmonicii „Banatul“ din Timișoara (Bd. C.D. Loga nr. 2 - Telefon 0256-495 012; Fax: 0256-492 521; e-mail: flutecomptimis@yahoo. com). Concursul are drept scop principal promovarea valorilor muzicii
Agenda2003-32-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281341_a_282670]
-
În etapa I, eliminatorie, cu piesă obligatorie se va interpreta Partitra în A minor BWV 1013 de J.S. Bach și o piesă la alegere. Piesa obligatorie în finală este lucrarea „Exorcism“ de Remus Georgescu. Premiul I va consta dintr-un flaut „Pearl“ 661 R, 200 euro, și un concert ca solist în stagiunea 2003-2004 cu orchestra Filarmonicii „Banatul“. I. STANCIU Dezvelire de bust l Statuia lui Filaret Barbu Manifestările cuprinse în programul tradiționalei rugi din Lugoj, care va avea loc în
Agenda2003-32-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281341_a_282670]
-
din capitală, soliștilor concertiști: Emilia Petrescu, Rodica Mitrică și Gheorghe Crăsnaru, recitator cunoscutul actor George Oancea. Condurea muzicală a aparținut ilustrului șef de orchestră Mircea Cristescu); Concertul pentru orchestră de coarde și percuție, Concertul pentru pian și orchestră, Concertul pentru flaut și orchestră, Poemul simfonic Pintea Viteazul, Sonatele nr. 1și 2 pentru pian, Cvartetele de coarde nr. 1 și 2, Invențiuni pentru cvartet de suflători și percuție. Remarcăm deasemenea și inspiratele pagini musicale pentru filmele: Dragoste lungă, de seara, Merii sălbatici
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la na?tere by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
însemnat o pierdere imensă pentru componistica românească, fiindcă făcea parte din generația post enesciană de puternică forță interioară de la care se aștepta foarte mult, operele Zamolxe și Ulysse, Suita pentru corul de copii, Oratoriul Un pământ numit România, Concertele pentru flaut, pian,vioară și orgă, Invențiunile pentru suflători și percuție- anunțând o personalitate artistică de certă originalitate(..). Muzica sa dispune de o robustețe unică, de o vigoare nesecată în exploatarea ritmurilor jocurilor transilvănene, dar și de lirismul luminos cu privirea sa
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la na?tere by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
sînt ale unui străin, ale unui om care e emigrat într-o țară nouă, pe limbă căreia nu știe încă vorbi, dar unde nici graiul ce l-a folosit atîta timp nu se potrivește". Nici adversarii de dreapta ai autorului Flautelor de matase nu se pronunțau altfel! Conexiunile dintre "estetică" celor două totalitarisme reies și din faptul că în fruntea lor s-au aflat, nu o dată, niște "artiști ratați". În paralel cu dorința să de a ajunge pictor, Hitler a așternut
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
Mihaela Silvia Roșca. Soliștii promoției sunt Narcisa Brumar, Iulian Iosip, Adrian Boba, Beatrix Imre, Cristian Sîmbotean, Angela Costin. Ei au ales arii de mare popularitate, din opere precum „Traviata“, „Rigoletto“, „Nabucco“ de Verdi, „Turandot“, „Tosca“ și „Boema“ de Puccini, sau „Flautul fermecat“, „Nunta lui Figaro“ și „Don Giovanni“ de Mozart, dar și arii mai rar interpretate la Timișoara, precum cele din operele „Aleko“ de Rahmaninov, „La Wally“ de A. Catalani, sau Adriana Lecouvreur de F. Cilea. Gala micilor balerini l Studioul
Agenda2004-24-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282522_a_283851]
-
10, ora 19, și 10. 10, ora 19 (Sala Studio a Teatrului de Stat „Csiky Gergely“). Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Lie“. Adaptarea scenică și regia: H. Ionescu, 5. 10, ora 11 (premieră). Filarmonica „Banatul“: Recital de pian și flaut, 9. 10, ora 19; Concert simfonic, 10. 10, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „Operele complete ale lui WLM SHKSPR (Shakespeare) - prescurtate“ de Gess Borgeson, Adam Long și Daniel Singer, 5. 10, ora 19. Teatrul de Marionete
Agenda2003-40-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281542_a_282871]
-
Visele’ lui Richard Wagner din liedurile Wesendonck par să se audă. Și dacă privim mai în urmă în istoria muzicii, ne vine în minte opera Atys de Lully. În acest context avem o grandioasă scenă a visării susținută de muzica flautului, aproape ‚narcotizantă’, scrisă parcă pentru psihanaliza freudiană. ‚Visele’ Violetei Dinescu își află și ele ‚cheia’ în lăcașurile secrete ale sufletului”. Original: „Optischen Signifikante Klangstrukturen und Lineaments, die in einer Art ‚Verwandlung’ wiederum ins Traumhafte hinüber gleiten. Das alles ist mit
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
de 50 de ani, cu romanul Varianta Lüneburg. Cartea se bucură de mare succes și primește trei premii italiene. Va fi frapat de la început faptul că autorul este un experimentat șahist și în același timp pasionat constructor de viole și flaute baroce. Înclinația din urmă poate intra într-o sugestivă analogie cu modul în care își construiește romanul. Operație în care ingeniozitatea tehnică (aproape artizanală, prin plasticitate) are un rol la vedere. Există un fir polițist și un altul - să-l
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
manieră actuala și versatila și desfășurate în direcția susținerii tinerelor valori românești. Primul concert a avut deja loc în stația de metrou Universitate, unde mai mulți tineri cântăreți au încântat urechile trecătorilor. Fonetic Quintet a fost alegerea organizatorilor: Gabriela Petecila- flaut, Ana Maria Radu-oboi, Bogdan Gugu-clarinet, Ionuț Emil Mardare-fagot, Cristian Borcan-corn. Momentele de muzică vor fi susținute de tinerii de la liceele de muzică și arta "Dinu Lipatti" și "George Enescu", dar și studenți și masteranzi ai Universității Naționale de Muzică. Simțurile
Muzică clasică la metrou by Ghiorghe Daniela () [Corola-journal/Journalistic/81094_a_82419]
-
conectîndu-și energia subiectului la tabloul siderant al absurdului cosmic. Ori a dispărea în vria absurdității transpersonale (o modalitate de sinucidere în efigie): "Cîntecul curge și saltă / se domolește pe ape plutind în trupul meu. / Presimt succesiunea sinucigașă a anotimpurilor / și flautul întunericului, / simt foșnetul curgerii planetare - / asfințitul ca o lacrimă de înger. // Și în privire - convoaie de copaci și zgîrie-nori / dansul păpădiei / și plînsul peniței / în tușul care-mi înfăptuiește dispariția" (Hipersensibil). De cele mai multe ori asistăm la starea de criză a
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
A.D. La Lausanne este creatorul Studioului de Muzică Electronică al Conservatorului. Relația cu științele exacte, cu matematica, nu a afectat nivelul poetic al comunicării sale muzicale și nici paleta cromatică a spectrului sonor al muzicii sale. Topos, un triptic pentru flaut, pian, percuție și alamuri este ultima sa creație terminată în urmă cu câteva luni. I se adaugă ciclul cvartetelor de coarde, Simfonia Brevis, Dialog, lucrări de ultimă perioadă de creație. Cercetarea în domeniul muzicii l-a orientat spre pătrunderea unor
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
distincții ale breslei muzicienilor, cu distincții ale statului român cu prilejul ultimei ediții a Festivalului Internațional "George Enescu". Dumitru Avakian: - Aș propune să începem discuția noastră comentând această ultimă lucrare scrisă în aceste ultime luni. Topos este un triptic pentru flaut, pian, percuție și formație de alamuri. L-ai dedicat minunatului Trio "Contraste" din Timișoara. Este muzica unei sensibilități poetice de autentic nivel intelectual. Este o muzică care nu se așează istoric. Dar sensibilitatea noastră are o determinare istorică. Lucian Metianu
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
tema "Creator în secolul XXI", din cadrul acestui Festival. Mai precis, m-a interesat actualitatea profesiei de compozitor, mai ales din punctul de vedere al interpretului. Ion Bogdan Ștefănescu, creativ și original în discursul vorbit, ca și în acela fascinant al flautelor sale, a arătat direct spre zona meseriei componistice: impune respect imediat un compozitor care știe să scrie pentru un instrument anume, îi știe limitele și registrul de efecte, studiază tratatele pe aceste teme și se adaptează posibilităților instrumentistului. Sigur, o
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
partituri din 1947 până în 1991 sunt prezentate nu doar în formula originală (precum Sonata a III-a pentru pian), dar mai ales în transcripții. Chiar dacă nu ești fan al adaptărilor de lucrări, sigur devii unul, după ce asculți insolitele îmbinări de flaut, pian, percuție, care - oricât de luxuriante ar fi - păstrează esența muzicală a lui Aurel Stroe. Astfel au sunat Fluctuations (partea a doua a Sonatei a II-a pentru pian), Patru lieduri pe versuri de Tudor Arghezi, pentru soprană și pian
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
Patru lieduri pe versuri de Tudor Arghezi, pentru soprană și pian (solistă - Bianca Manoleanu), Patru pastorale pentru clavicord și orgă, Monumentum II (solistă - mezzosoprana Antonela Bârnat). După cum se observă, autorul transcripțiilor, pianistul Sorin Petrescu, transformă claviatura în multiple surse timbrale: flaute (dar și percuție) pentru Ion Bogdan Ștefănescu, percuție (dar și vioară!) pentru Doru Roman și pian (preparat, percutat) sau sintetizor pentru sine-însuși. Pe lângă ideile morfogenetice, legile abstracte, matematice, aluziile la un folclor "planetar", muzica lui Stroe este guvernată de o
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
va acorda în clasa a VI-a un premiu în valoare de 600 de lei, bani care-i vor servi liceeanului la îndeplinirea unui mare vis al său, încă de pe vremea când era la Șanovița: acela de a avea un flaut al său. La absolvirea liceului, Ion Vidu îi va atribui din propriul fond suma de 1 000 de lei. Numai că tata Cola îl voia pe Nicolae judecător și nicidecum student la Conservatorul din Cluj. Așadar, se va înscrie la
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
simț psihologic care cred că e foarte necesar în realizarea unor fotografii ca ale dvs. ...nu, eu sunt un om în vârstă, am văzut multe lucruri, în fine, am trăit... Muzica m-a marcat enorm. Când eram la Colegiu studiam flautul traversier, ca să nu joc fotbal! Nu aveam ureche muzicală, dar important era faptul că aveam nevoie de muzică. Am trăit câțiva ani în Orient. Adoram muzica indiană. Însă o altă muzică a fost cea care m-a acaparat. Eram într-
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
de la vârsta de 12 ani când mergeam cu mama la concerte. Dar nu muzică de operă, căci nu pot să ascult și să privesc în același timp. E foarte dificil. De ce n-ați ales ca profesie muzica? Profesorul meu de flaut îmi spunea că n-am ureche muzicală. Eu sunt un vizual. Îmi e greu să ascult. O fotografie se înrudește într-o oarecare măsură cu desenul? Poate prin contururi. Când surprinzi realitatea ea se fixează acolo, pe peliculă... Da, dar
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
o parte, de cântecul francez medieval cu prospețimea ritmurilor subite, surprinzătoare și laconismul formulelor melodice minimale, repetitive, pe de altă parte de muzica vocală debussystă cu delicatețea unisonurilor stabilizatoare, fortificatoare și eleganța schimbărilor de macaz armonic; Mihai Damian (Chanson pentru flaut și soprană) adastă pe pășunile copios păscute de serialiști și post-serialiști, amatori de efluvii sonore ne-vertebrate de canavalele ritmice ordonatoare și de peisajele sintactice etero-polifonice simetrizate în manieră weberniană; Tiberiu Olah (Déchanson no. 1 pentru soprană, doi flauți și
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
pentru flaut și soprană) adastă pe pășunile copios păscute de serialiști și post-serialiști, amatori de efluvii sonore ne-vertebrate de canavalele ritmice ordonatoare și de peisajele sintactice etero-polifonice simetrizate în manieră weberniană; Tiberiu Olah (Déchanson no. 1 pentru soprană, doi flauți și clarinet) deconspiră magia sonorităților fruste, uneori tari, acide, alteori moi, bazice, întotdeauna însă tonice, virile, extrase parcă dintr-o lume ancestrală, pură, neprihănită; Dan Voiculescu (Ça y est - Trois déchansons d'apres Tristan Tzara pentru cor a cappella) mizează
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
al domniței Ralu, fiica cu înclinații artistice și literare a lui Ioan Caragea, de la care parcă ne e greu să ne imaginăm că le-a putut moșteni - unde o trupă germană a reprezentat Faust-ul lui Goethe, Hoții de Schiller și Flautul fermecat de Mozart, după cum mai târziu au urmat trupele lui Müller, Zimmermann sau a Catherinei Friese. Iar din Jurnalul lui Timotei Cipariu pe anul 1836 aflăm și că spectacolele teatrului german din București se dădeau de trei ori pe săptămână
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
multe partituri generale. Pagina de gardă a manuscrisului: Nunta în Fundul Moldovei. Balet de Floria Capsali. Muzica de Paul Constantinescu. Pe motive din satul Fundul Moldovei, Câmpulung (Bucovina) culese în monografia Domnului Profesor Dimitrie Gusti. Pe verso: Orchestra: piccola (schimbă cu flaut 3), 2 flaute, 2 oboe, corn eng., 2 clarinete Sib, clarinet bass Sib, 2 fagoți, contrafagot, 4 corni Fa, 2 trompete Do, 3 tromboni, tuba, timpani, baterie (toba mică, tamburina, piatti, triunghiu, gran cassa), celesta, pian, violina I, violina II
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]