1,376 matches
-
ca mine, care puteam deja s-o fi pierdut, așa cum am făcut și cu bilețelele cu adrese. Pe când ea, vestala familiei... — Ai totuși ceva contra ei. — Sunt iritat când Îmi amintesc pălăvrăgeala ei indiscretă. De ce să fi ținut minte toate fleacurile din copilăria noastră? Și, mai ales, de ce să facă paradă cu ele? Chiar dacă nu sunt, ca tine, specialist În psihologia adolescentelor, nu cred că era atât de perversă Încât să-i fi iubit pe amândoi frații. Este pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
trebuie să Îi fi povestit soției despre familia lui, ca să-și ofere un ascendent față de ea. Sau poate se refugia, pur și simplu, În amintirile unor vremuri mai bune decât cele prezente. — Dar ea de ce ar fi ținut minte toate fleacurile astea care n-o priveau? — Mi-am pus și eu Întrebarea și iată ce am găsit: doamna Dobrotă trebuie să-și fi asumat amintirile soțului, pentru că acolo viața este Îngrozitor de monotonă! Când viitorul este atât de previzibil, numai trecutul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pământul acesta de tină și noroi, cum ar spune poetul, sunt foarte multe lucruri demne de înjurat, începând de la Președintele României, guvernul și toate pușlamalele cocoțate în capul nostru. După atâta vreme, că totuși trei ani nu sunt chiar un fleac, îmi amintesc precis fiecare moment din dimineața ceea care putea să-mi fie fatidică. Era o dimineață foarte friguroasă și trebuia să am ore de la 9 la liceu, așa cum aveam eu în fiecare zi de marți. Mi-am băut
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lăsată la voia simpatiilor și antipatiilor aleatorii. Femeia cochetă era un produs al capitalismului decadent și o femeie supusă... ochiului masculin. Femeia comunistă trebuia să fie tractoristă, mecanic auto, cu mâinile bătătorite și plină de elan revoluționar, nu preocupată de fleacuri cosmetizante. Nu că nu aș fi de acord că imaginea femeii se degradează cu fiecare zi ce trece și nu pentru că nu mă înspăimântă transformarea ei într-un jalnic obiect sexual, în societatea noastră avidă de plăceri... Dar să nuanțăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
fizică, fără a ști metafizică. Disprețuia cu înfocare învățământul a cărui piesă constitutivă era. Se socotea ca fiind cel mai greu de mulțumit om, pe care l-a cunoscut vreodată umanitatea. Și nu era departe de adevăr. Iar, dintre toate fleacurile, ce îl înconjurau, dorința pentru cărți și pentru fete îi atrăseseră, în mod deosebit, atenția. De ce tocmai acestea două? Pentru că le găsea ca fiind singurele două lucruri cu adevărat fascinante și inepuizabile, ce pot exista (deși despre cărți nu era
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
adus aici, sunt de o prostie cu totul înfiorătoare și incorigibilă. Iar asta mă întristează și, totodată, mă învrăjbește continuu. Văd în ei niște spirite atât de primare și cu totul fără valoare, atât de mărunte și aplecate numai către fleacuri fără vreo însemnătate oarecare. Am constatat că ei toți nu știu altceva să facă, decât să ia parte la distracții ieftine și de prost gust, apoi să mănânce, iarăși să mănânce, iarăși să mănânce, iarăși să se culce! Se umplu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
inteligent și ia de caută acel noroc, ce chiar acum poate că stă pitit după vreun colț și te așteaptă să treci pe acolo, spre a-ți sări în cale. Deocamdată, mănânci banii mamei de pomană, ocupându-te doar de fleacuri scriitoricești. Deșteaptă-te, Osvald! Fii dur cu tine însuți și judecă totul lucid. Tot ceea ce ai tu de făcut este să-ți lași toate pasiunile acestea deșarte la o parte și să pornești să întreprinzi ceva serios. Orice, dar serios
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
grav îi spusese că este și doctorul la care se dusese să-l vadă. Cu toate acestea, el se mulțumise să-i recomande pacientului său doar repaos în întregime pentru mâna cu pricina și alte câteva feluri de medicamente - niște fleacuri. Totuși, acesta, stând acasă și respectând întocmai ceea ce i se prescrisese, tocmai din dorința de a scăpa cât mai repede cu putință de acest necaz grozav, de la o zi la alta vedea cum lucrurile nu stau deloc așa. Chiar dacă mâna
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
nonsens. Abia aceasta este calea cu adevărat corectă, de fapt. Ia gândește-te puțin, majoritatea lumii, destul de proastă și de puțin profundă fiind - asta trebuie s-o recunoști! -, mai întotdeauna tinde să trateze lucrurile, până și pe cele mai mărunte fleacuri lipsite de orice fel de importanță, într atât de serios, de impetuos și de solemn, încât parcă de ele ar depinde în întregime viața lor în acele clipe. Admite, este de-a dreptul absurd și ridicol așa ceva! Fac așa astăzi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a spera înseamnă întotdeauna a sta, nu a acționa! Ei bine, vreau să vedem dacă vei mai îndrăzni să faci prostia de a spera, atunci când îți voi spune că nimeni dintre cei care s-au lăsat cumplit amăgiți de aceste fleacuri dulci, dar goale pe dinăuntru, n-a scăpat de stigmatul sângeros și mult-temut al deziluziei amare. Uită-te la mine, privește-mă în ochi! Eu însumi sunt cea mai puternică dovadă a spuselor mele! A fi ținut cu forța strâns
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
invenții ale minții omenești este, de bună seamă, cea mai vitregă temniță, din care reușești să scapi numai prin puterea de invidiat a acelora deja răniți, măcar odată-n viață, din cauza lor. Numai astfel, poți să te înalți peste orice fleac, care lucește și, privind înțelept și realist în miezul fiecărui lucru-n parte, să te simți cu adevărat liberă să zbori. Asta sunt eu de părere că înseamnă a te cunoaște întru totul pe tine însuți. Și, dacă ajungi să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
casa lor, scandaluri aproape zilnic. Altfel spus și mai pe scurt, Victoria și Șerban, din cauza împrejurărilor nefavorabile, pe care soarta li le nutrea neîncetat, și a firilor lor prea din cale-afară de diferite, ajungeau mai mereu, și aproape din orice fleac ivit, direct la cuțite. Iar asta - oricât de ciudat ar părea - nu-i mai mira nici măcar pe ei înșiși, căci, în timp, totul se banalizase și intrase destul de bine în firea lucrurilor. Mai mult chiar, în ultima bucată de vreme
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
îmbrac în haine de nelegiuit cu bună știință, observ. Ei, dar cred că, pur și simplu, n-am să mă mai gândesc nicidecum la asta, și gata cu problemele! La urma urmelor, nici măcar n-am prădat cine știe ce; este doar un fleac ce se poate trece cu vederea ușor...”, și încheind astfel, el continuă să meargă mai departe. Drumul ce lega locuința sa de cârciuma la care trebuia s-ajungă nu era prea lung, însă este cu adevărat de mirare cum mii
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vreodată vreun cuvânt! Toate acestea-s numai niște aiureli, niște născociri neroade și care plictisesc teribil. Oare chiar crezi că mam prostit până într-atât, încât să mă uit la ele ca la un lucru adevărat și demn de închinare? Fleacuri! Tu, însă, poți să faci ce vrei și cum vrei, poți să crezi în cine vrei, căci doar nu mi-am pus cumva în gând să doresc a-ți controla ție cugetul. Nici nu doresc asta, și mi-ar fi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
care aureolează Olimpul seamănă cu veșmintele scumpe cu care piticii lui Velasquez își acoperă infirmitatea. Asta îmi lămurește perfect de ce, cum zicea Nietzsche, întreaga concepție a grecilor despre frumusețe a ieșit din durere. Am reținut, din lecturi, o mulțime de fleacuri peste care un specialist trece cu dispreț: că precursorul lui Don Juan în Atena antică, Alcibiade, a reușit s-o seducă până și pe soția regelui Spartei, când a fugit la spartani, sau că severul Nicias nu ieșea niciodată din
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pomenit că puneam prea multă ambiție în joc, că vroiam, neapărat, să câștig. Îmi era ciudă pe cei mai pricepuți sau mai norocoși decât mine. Mă deranja că pierd. Pe urmă, m-a deranjat faptul că "mă deranja" un asemenea fleac. La plecare, am uitat punga cu căpșuni. Când mi-am dat seama (ajunsesem aproape de vilă) și m-am întors s-o iau, nu mai era unde o pusesem. Nu suntem în Olanda sau în Suedia, ci la porțile Orientului. Prostiile
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și lene visătoare. Până la urmă, toată lumea cade de acord că, înainte de orice, trebuie să vizităm "ce s-a prevăzut". După aceea, dacă ne rămâne timp, vom descinde și în bazar. Spiritele se liniștesc. Cumpărarea lănțișoarelor de aur și a altor "fleacuri" după care umblă românul la Istanbul poate să întîrzie din rațiuni estetice. La Moscheea albastră trebuie, evident, să ne descălțăm. Se fac glume. Dacă ne ia cineva ghetele?" Ne supunem, totuși, regulii. Altminteri, nu se poate intra în moschee. Simt
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
câteodată, impulsul s-o fac, iar incapacitatea de a alerge un drum mă costă. Am sperat că o scurtă vacanță petrecută pe un vapor îmi va prinde bine. Chiar dacă noiembrie nu e luna ideală pentru o croazieră, nu e un fleac să traversezi trei mări și să vezi, fie și în fugă, orașe pe care nu le-ai văzut, mai ales în zona unde Europa, ca Pythia, pe vremuri, la Delfi, atrage prin ceea ce nu e clar. Însă, într-un univers
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
asigure o situație prosperă. N-are nici o importanță câte cărți ai citit (în două sute și nu mai știu câte episoade din serialul "Dallas" nu se vede nici o carte). Esențial e câți dolari ai. Noi, în Europa, filosofăm pe marginea oricărui fleac. Avem o mare voluptate de a tăia firul în patru. America eprea ocupată ca să-și piardă vremea cu asemenea "vicii". Ea s-a instalat, cumva, la sfârșitul culturii și își vede de proiectele ei, dispunând de o forță cu atât
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nici "David", al lui Michelangelo, o copie la fel de bună cum e aceea din Piața Signoriei de la Florența. Antichitatea este amestecată cu Renașterea și cu barocul, dar ce contează? Cei care au imaginat "Palatul Cezarilor" nu s-au sinchisit de asemenea fleacuri. Au cheltuit milioane de dolari pentru a obține ceva de un prost gust monumental, luxos și ostentativ. A trebuit, văd, să vin în America" pentru a mă reconcilia, într-un fel, cu "Casa poporului". Totul ar fi avut o justificare
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Când cineva îi atrăgea atenția să se scuture, schița un gest de supremă plictiseală, se peria vag cu mâna de câteva ori și adăuga: - Închipuiește-ți, mon cher, nu știu ce să mă mai fac! Și apoi, la prima ocazie, iarăși merci! Acest "fleac" purta în el o tragedie autentică. Inima lui mică, probabil și ea grațioasă și parfumată, bătea capricios, mai tare și mai încet, amenințând la fiecare moment să se oprească de tot. Părea imposibil ca fluturatecul de Bonbonel să aibă ascuns
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
rândurile localnicilor, fie nu respecta foarte strict interdicția de a se bea sake în tabără, fiindcă se temea de antipatia soldaților. Dar, indiferent ce voiau să aducă în discuție adversarii săi, era ușor de văzut că, unul câte unul, toate fleacurile care nu meritau să ajungă la urechile lui Nobunaga se făceau auzite în Azuchi și deveneau subiecte de calomnie. Hideyoshi, însă, nu dădea niciodată multă atenție vorbelor. Era și el, om, avea simțăminte firești, ca oricine, și nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Un samurai trebuie să vorbească stăpânit despre problemele importante, îl mustră Shoyoken. Shoyoken nu făcea numai să-l admonesteze pe tânăr, ci încerca și să-și liniștească nepotul. Spre deosebire de obișnuita sa manieră decisă, Katsuyori pălise, fiind surprins. — Nu e un fleac. Credeți-mă că e ceva foarte important, stăpâne, replică Genshiro, în timp ce se prosterna. Kiso Yoshimasa din Fukushima a trădat! — Kiso? Glasul lui Shoyoken exprima un șoc care era jumătate îndoială, jumătate refuz. Cât despre Katsuyori, el probabil ghicise deja că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din necesitate. — Din necesitate? Katsuie își netezi cutele kimonoului. Era încă înainte de ora amiezei, așa că arșița încă nu devenise prea apăsătoare dar, din cauza grosimii hainelor și a iritației de piele, se simțea extrem de incomod. Așa ceva ar fi putut părea un fleac, dar îi influența tonul vocii și-l făcea să aibă o expresie înverșunată. După Yaganase, opinia lui Katsuie despre Hideyoshi trecuse printr-o schimbare. Până atunci, îl considerase pe Hideyoshi inferiorul lui și era de părere că nu fuseseră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
el, cât ceva care-l rodea pe dinăuntru. Hideyoshi, însă, îl trată ca pe un om beat, vorbindu-i aproape cu afecțiune. — Te-ai îmbătat, spuse el. — Ce?! scutură Genba violent din cap, îndreptându-și poziția. Ăsta nu-i un fleac, să-l lepezi dând vina pe beție. Ascultă. Mai adineaori, în capelă, când Seniorul Nobuo și Seniorul Nobutaka și toți ceilalți generali au venit să se închine la sufletul Seniorului Nobunaga, n-ai stat dumneata pe locul de onoare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]