1,215 matches
-
Maior sau Samuil Micu, care Îndrăznesc o istorie a „celor ce se zic Români”, trăitori de-o parte și de alta a Carpaților, la Nord de Dunăre, propunând o grafie latină unui „idiom” ce avea ciudat de mari asemănări de flexiune și de vocabular cu una din limbile de cea mai augustă civilizație a globului! Sau preotul de țară Vasile Lucaciu care, impresionat În tinerețe de cea mai mare catedrală a Europei, San Pietro de la Roma, hotărește Împreună cu enoriașii săi din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
noembrie instituțiile și deci școlile vor putea face foc în zilele friguroase. Ce bine mă simt când primesc scrisori de la tine; seara, înainte de culcare recitesc pe cele dintâi, pe cele din urmă, pe cele din mijloc, căutându-te în fiecare flexiune a cuvintelor, în tremurul literelor, în iscălitura strânsă și apăsată de rândurile dese și grele de viață, bucurie și singurătate. Mai ales nu vreau să fii deprimată; gândește-te la Pauline, la Vlad... gândește-te că eu te iubesc atât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
suflet și niște realități perceptuale atât de pregnante, atât de garantate existențial, încât punerea lor la punct gramaticală nu ar aduce decât o precizare superfluă, ba chiar restrictivă. Cuvintele și frazarea capătă la el o sarcină maximă tocmai prin reducerea flexiunii la minimum și a punctuației până aproape de zero. Sintaxa lui nu urmează logica gramaticală, ci cu totul altă logică, constrângătoare, ineludabilă, pe care nu știu cum să o numesc. În tot cazul, atent privită, gramatica lui Mazilescu se dovedește ireproșabilă. Mai mult
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și copil există încă din primele momente în care cei doi fac cunoștință unul cu celălalt (www.121.ro). Cu toate că aparține, prin definiție, unei clase de cuvinte neflexibile, interjecția hai(de), având semnificație de tip "imperativ", prezintă un început de flexiune 34, având forme cu desinența verbală de persoana a II-a plural -ți: haideți sau cu desinența verbală de persoana I plural -m: haidem (aceasta din urmă are o sferă de utilizare mai restrânsă − popular și învechit)35: B: Da
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
savantlâcul. Dar nu orice ["fel de, manifestare de"] candoare duce în Rai, și sunt momente când precaritatea inteligenței poate anula și bunele intenții, și cumințenia rituală (A. Pleșu, Despre îngeri: 135 și în CLRA). 2.2.2. Adjectivul oricare (având flexiune cazuală) este selectat, în locul adjectivului orice (invariabil), pentru exprimarea cazurilor genitiv-dativ, în toate tipurile de contexte de mai sus: Câtă vreme fac voia lui Dumnezeu, îngerii nu au afecte divergente și sunt deasupra oricărei forme de sentimentalism (A. Pleșu, Despre
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
2.7.1). Cuantificatorii universali distributivi orice și oricare sunt selectați, de preferință, în contexte diferite, specifice, putând fi observată o anumită complementaritate a distribuției lor, în textele științifice (2.2.1-2.2.2). 5.6. Cuantificatorii/determinanții care au flexiune cazuală (articolul nehotărât, adjectivul distributiv oricare) exprimă flexionar cazul genitiv sau dativ al întregului grup nominal din care fac parte, fiind selectați și în contextele specifice altor cuantificatori sau în contextele în care (la nominativ-acuzativ) ar fi fost posibilă absența
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
Sub fiecare capitol sunt incluse mai multe titluri, a căror așezare respectă criteriul relațiilor de conținut. În funcție de obiectivele fiecărui articol, volumul examinează fie fenomene de ansamblu (de exemplu, capitolul Trăsăturile flexionare ale substantivului în româna actuală sau capitolele despre dinamica flexiunii verbale actuale), fie fenomene de detaliu. Dintre fenomenele de detaliu, amintim: descrierea unor clase frecvente în româna actuală (precum clasa adjectivului invariabil sau a demonstrativelor), a unor procedee mult uzitate în româna actuală (de exemplu, cele două tipuri de substantivizări
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
inventar bogat, reprezentând un anume tipar flexionar, și caracteristica lui de tipar actualmente activ și puternic. Există, astăzi, clase flexionare bine reprezentate numeric, dar care, din punctul de vedere al românei actuale, au ajuns neproductive (să se vadă, în cazul flexiunii substantivului, relația dintre inventarul bogat de termeni și productivitatea scăzută - chiar "zero" - a tiparului flexionar feminin [sg. vocală accentuată - pl. -le; exemplu: basma - basmale, canapea - canapele)] sau a celui neutru [ĭu - iĭ; exemplu: consiliu - consilii, remediu - remedii]). În evaluarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
întâmplătoare, fără mari șanse de a rămâne în limbă, iar marginale, pentru că apar în tipuri de texte precum reviste de modă, reviste cu profil culinar etc.), prin caracteristica lor de a fi foarte recente, nesupuse încă unui tipar inerent de flexiune, au un avantaj suplimentar, întrucât reflectă mai fidel decât alte cuvinte tendințele actuale. Asemenea formații se încadrează, de obicei, în tiparele morfosintactice simțite de vorbitor ca fiind cele mai caracteristice pentru momentul actual de limbă. 5. REZULTATE Cercetarea a permis
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
limbă. 5. REZULTATE Cercetarea a permis formularea unor observații și generalizări lingvistice dintre cele mai diverse. ● De ordin descriptiv. Pentru domeniul morfosintactic, a permis: (a) extragerea de fapte și de tendințe caracteristice limbii actuale; (b) examinarea ponderii diverselor tipare de flexiune în momentul actual de limbă; (c) stabilirea stadiului în care se află concurența diverselor forme și a variantelor literare libere; (d) constatarea extinderii unor forme pronominale, prepoziționale, conjuncționale, adverbiale și a unor tipare de construcție, în unele cazuri, până la clișeizare
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
urmărit actualizarea datelor extrase de Grigore Brâncuș în 1976 (Brâncuș 1976a) din prima ediție a Dicționarului explicativ al limbii române (1975). Am realizat această statistică pentru a evidenția tiparele de conjugare productive/neproductive în româna actuală și tendințele generale din flexiunea verbală românească, urmărită în dinamica ei din ultimii 30 de ani, așa cum este surprinsă de modificările de inventar și de indicațiile de flexiune din dicționarele amintite 1. Pentru a obține rezultate comparabile, au fost păstrate criteriile de clasificare în tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
această statistică pentru a evidenția tiparele de conjugare productive/neproductive în româna actuală și tendințele generale din flexiunea verbală românească, urmărită în dinamica ei din ultimii 30 de ani, așa cum este surprinsă de modificările de inventar și de indicațiile de flexiune din dicționarele amintite 1. Pentru a obține rezultate comparabile, au fost păstrate criteriile de clasificare în tipuri, clase și subclase de conjugare folosite în statistica anterioară. Tot pentru a putea compara datele oferite de cele două dicționare, am păstrat soluția
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
general, o pondere diferită în uz (vezi Dragomirescu, în acest volum, p.). Fenomenul variației libere reprezintă o problemă de uz, nesemnificativă pentru tendințele actuale, pentru verbele din fondul vechi, însă pentru cele din fondul neologic variația este relevantă pentru ansamblul flexiunii verbale actuale surprinse în dinamica ei. 2. PRODUCTIVITATEA TIPURILOR, A CLASELOR ȘI A SUBCLASELOR DE CONJUGARE Productivitatea tipurilor, a claselor și a subclaselor de conjugare va fi urmărită prin compararea rezultatelor celor două statistici. Având în vedere că statisticile au
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
verbe este reflectată și în lipsa intrărilor noi aparținând acesteia din DOOM2. 2.2.3. Verbele în -e Tipul în -e, cu productivitate slabă în toate fazele de limbă, însumând 5,07% din totalul verbelor românești actuale, cuprinde trei clase de flexiune: (a) clasa 1, cu -e sufix de infinitiv, -u sufix de perfect simplu și -ut sufix de participiu, se menține la procentajul din statistica anterioară: 1,01%; din acest procentaj, 0,67% dintre verbe față de 0,60% aparțin fondului vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
a strânge (a constrânge, a restrânge), a curge (a recurge), a plânge (a deplânge), a prinde (a surprinde); (c) pentru subclasa 2.1: a rupe (a corupe, a erupe, a irupe, a întrerupe). Verbele neologice care nu au suport în flexiunea românească sunt puțin numeroase și, în multe situații, defective (de obicei, nefolosite la timpurile trecute, la gerunziu, participiu, supin și la formele compuse cu participiu): a accede, a concede, a converge, a desfide, a diverge, a divide, a evinge, a
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
25 0,41% 25 0,41% 3. CONCLUZII Datele statistice privind verbele românești actuale cuprinse în DOOM2 2005 nu oferă modificări spectaculoase față de cele din DEX 1975. Totuși, compararea rezultatelor și analiza noilor intrări în DOOM2. evidențiază câteva tendințe ale flexiunii verbale actuale, cele mai multe deja semnalate în studii mai vechi. Concluziile privind productivitatea anumitor tipare flexionare formulate aici reflectă un nivel de limbă standard, foarte multe formații cu circulație orală nefiind (încă) înregistrate în dicționare. O primă observație privește fenomenul variației
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
recente (vezi supra, 2.2.1). Pentru clasele și subclasele de la tipurile II și III se poate formula observația comună că verbele recente au, în cele mai multe situații, modele în formații deja existente în limbă. Dacă există împrumuturi fără suport în flexiunea românească (încadrate la tipul III), acestea sunt, de obicei, defective. Tot pentru tipul III, este de semnalat ponderea superioară a clasei 2 (vezi supra, 2.2.2, 2.2.3). În cadrul tipului IV, verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
III, este de semnalat ponderea superioară a clasei 2 (vezi supra, 2.2.2, 2.2.3). În cadrul tipului IV, verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele 2.1 și 3.1) constituie o categorie închisă și un model de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de stabile. Dintre ele, clasa 2 se dovedește mai productivă, productivitatea având ca sursă numai subclasa cu omonimia suplimentară
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
uz limitat în limba actuală (vezi supra, 2.2.4). RELAȚIA DINTRE NORMĂ ȘI UZ. REZULTATELE ANCHETELOR LINGVISTICE ADINA DRAGOMIRESCU 1. ASPECTE METODOLOGICE Dacă analiza statistică a verbelor din DOOM2 a oferit o privire de ansamblu asupra tendințelor actuale în flexiunea verbală, așa cum sunt reflectate acestea într-un dicționar normativ nou apărut, prin aplicarea anchetelor lingvistice am urmărit, pe de o parte, relația dintre normă (mai ales schimbarea normei în DOOM2) și uz, iar, pe de altă parte, tendințele actuale în
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
verbală, așa cum sunt reflectate acestea într-un dicționar normativ nou apărut, prin aplicarea anchetelor lingvistice am urmărit, pe de o parte, relația dintre normă (mai ales schimbarea normei în DOOM2) și uz, iar, pe de altă parte, tendințele actuale în flexiunea verbală reflectate în uzul unor variante verbale, acceptate sau nu de norma academică. Cele două anchete cuprind câte douăzeci de variante verbale cu alegere liberă. În cele mai multe situații, n-am oferit subiecților contexte lungi, propoziționale, ci contexte scurte, din care
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
recomandată în edițiile de până acum ale DOOM-ului; ● acceptarea variantelor de infinitiv complace și displace, foarte frecvente mai ales în uzul celor care nu sunt influențați în mod direct de norma lingvistică, forme care reflectă o tendință veche în flexiunea verbală românească, de trecere de la conjugarea a II-a la conjugarea a III-a; ● oferirea contextelor sintactice în care se folosesc formele de imperativ crede! și crezi!; ● acceptarea ca variantă liberă, alături de gâtuie, a formei gâtuiește; ● revenirea la norma anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
vocabularului adecvat: * precizia termenilor; * folosirea nuanțată a adjectivelor; * folosirea sinonimelor; * utilizarea cu măsură a neologismelor; * eliminarea formulelor stereotipe; * înlăturarea vulgarității. 4.1.2.Respectarea normelor gramaticale prin evitarea unor greșeli tipice: * dezacordurile (dintre subiect și predicat, dintre adjective și nume); * flexiunile incorecte ale unor substantive,verbe; * nerespectarea concordanței timpurilor; * construcțiile sintactice aglomerate; * excesul de infinitive, gerunzii, participii; * folosirea inadecvată a instrumentelor gramaticale (prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume relative). 4.1.3. Respectarea normelor ortografice și de punctuație are la bază "Îndreptarul ortografic
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
nenumărate instanțe de avizare - oameni la fel de tineri și care, fiecare cu propria competență, pot adăuga sau scădea din textul inițial. Cam cum s-a constituit Vechiul Testament... În așa fel încât, la sfârșit, nu recunoșteai un editor, ci mai mulți editori, flexiunile nu erau ale editorilor, ci ale nenumăraților „avizatori” care interveneau pe text. Responsabilitatea finală aparține ministrului. Și atunci, optezi: primo, nu te atingi de text și îl lași să treacă. N-ai risc, dar n-ai nici memorie. Sau te
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
să luăm în calcul această opțiune. Ne concentrăm total pe obținerea calității de membru al UE la 1 ianuarie 2007. Pentru noi, acest punct este, stilistic vorbind, ori victoria, ori moartea. 1 februarie 2006, Trouw, Olanda „Politica externă nu înseamnă flexiune musculară, nici gimnastică acrobatică”tc "„Politica externă nu înseamnă flexiune musculară, nici gimnastică acrobatică”" Mircea Zamfir: Doar câțiva kilometri despart redacția BBC de clădirea care adăpostește Ministerul de Externe, probabil vreo trei, dar dacă vii când este aglomerație pe străzi
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]