3,813 matches
-
FLORESCU, Florentina (10.IV.1943, Cernăuți), poetă și prozatoare. Este fiica Olgăi Florescu (n. Meissner), profesoară, și a lui Gheorghe Florescu, avocat; primește la naștere prenumele Florentina Valentina. Face școala elementară la Turnu Severin și Sibiu, unde urmează și liceul, intrând apoi la Facultatea de Istorie-Geografie a Universității din București (1963-1968). În 1972 se specializează în informatică - limbaje de programare. Stabilită la Cluj-Napoca, lucrează la Intreprinderea Cinematografică
FLORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287030_a_288359]
-
îndârjită. Inițial tentat de dramaturgie, dăduse texte fără nerv, nejucate vreodată: De peste prag, dramă în trei acte (1906), Cine era?, comedie într-un act (compusă în 1910) și douăsprezece Scenete și fantezii (1911). Inexpresive se dovedesc și nuvelele cu subiecte florentine, incluse într-un volum din 1907; din fuziunea a două romane, Comedia dragostei (1919) și Lulu (1920), s-a ivit Viața dublă (1929), proză cu tramă psihologică. Oarecare ecou au avut însă romanele Bizu (1932), Firu-n patru (1934), Mili (1936
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
și câteva opere împotriva arienilor, însă s-a păstrat doar un tratat, cel Despre educația fecioarelor și despre disprețuirea celor lumești (De institutione virginum et contemptu mundi), redactat în 589 la sfârșitul conciliului din Toledo: tratatul e dedicat surorii sale, Florentina. Aici, scriitorul reia îndemnurile adresate de Ambrozie surorii sale, Marcelina, ca și alte considerații ale lui Ieronim, Augustin și Cassian referitoare la educația călugărițelor. A murit în 600 sau 601. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL 72. Traduceri: BTP 66, 1987 (Lettera alla
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Al. Bistrițeanu, Gh. Bulgăr și Emil Manu. În 1963 redactor responsabil devine Perpessicius și redactor adjunct - Emil Boldan, iar din 1965 funcția de redactor responsabil e îndeplinită succesiv de Al. Graur, Al. Dima, Boris Cazacu, Mircea Frânculescu, Ion Hangiu și Florentina Sâmihăian. Revista se adresează cadrelor didactice din învățământul mediu și superior, propunându-și să aducă „interpretări noi și, în parte, materiale necunoscute”. Rubricile obișnuite sunt „Lingvistică”, „Istorie și critică literară”, „Folclor literar”, iar în 1956 se adaugă „Texte și documente
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
Chivu despre stilul textelor juridice și administrative în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, Alexandru Mareș despre Udriște Năsturel și Pravila de la Govora, Radu Constantinescu despre identificarea unor pravile inedite din secolul al XVII-lea); traduceri datorate mitropolitului Varlaam (Florentina Zgraon); despre Nicolae Milescu, Dosoftei și Dimitrie Cantemir (Alexandru Mareș, Dragoș Moldovan, E. Petrovici, N.A. Ursu); problema editării critice a textelor vechi românești (Dan Simonescu, N. A. Ursu, Violeta Barbu, Mioara Avram, Florica Dumitrescu). Dintre studiile despre secolul al XVIII-lea
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
și de Crișu Dascălu (Iorgovici și Condillac); despre literatura cu caracter didactic, semnate de Ileana Vîrtosu (Primele manuscrise românești ale „Întâmplărilor lui Telemac”. Descriere și Un manuscris românesc al „Întâmplărilor lui Telemac” de Fénelon: filieră, localizare, datare, paternitate) și de Florentina Zgraon (Tipăriturile vieneze din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și unificarea limbii române literare), un articol despre traducerile din Voltaire, semnat de Violeta Barbu (Cele mai vechi traduceri din Voltaire în limba română) ș.a. Scriitori români din
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
tratatul Despre morală în Iov. Leandru a scris și cîteva opere împotriva arienilor, însă pînă astăzi s-a păstrat doar un tratat, cel Despre educația fecioarelor și despre disprețuirea celor lumești (De institutione virginum et contemptu mundi), dedicat surorii sale, Florentina și redactat în 589, la sfîrșitul conciliului din Toledo. Aici scriitorul reia îndemnurile adresate de Ambrozie surorii sale, Marcelina, precum și alte considerații ale lui Ieronim, Augustin și Cassian referitoare la educația călugărițelor. A murit în 600 sau 601. Bibliografie. Ediții
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
inocentă a unei imoralități generalizate. Prezența tonică a soțului ei, ins neînsemnat și mărginit, dar cu o filosofie patriarhală de viață, o ajută să se desprindă de existența artificială a capitalei și să revină la ritmul calm al obișnuințelor anterioare. Florentina (1931) avansează, în esență, o propunere de caz asemănător. De data aceasta, caracterul alterat al femeii care se abandonează ademenirilor din mediile mondene declanșează și nefericirea unei ființe nevinovate: fiica ei e gata să se sinucidă pentru a curma coșmarul
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
1434; Emil D. Fagure, „Învinșii”, ADV, 1914, 8740; Lovinescu, Scrieri, VI, 353; Camil Petrescu, „Marcel et Marcel”, „Argus”, 1929, 4743; H. Blazian, „Marcel et Marcel”, DEP, 1929, 393; Kir [Camil Petrescu], „Cuib de viespi”, „Omul liber”, 1930, 87; Val Mugur, „Florentina”, „Păreri libere”, 1931, 42; Petre Pandrea, „Gaițele”, DEP, 1933, 1636; V.I. Popa, „Gaițele”, „A.B.C.”, 1934, 27; Șerban Cioculescu, „Dictatorul”, „Semnalul”, 1945, 1090; Aderca, Contribuții, II, 534-535; I.M. Sadoveanu, „Michelangelo”, TIL, 1948, 3712; Mihai Vasiliu, „Ruxandra și Timotei”, GL, 1957
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
păstrată de Cronica lui Gheorghe Șincai (acea copie făcută de Vasile Vlad în 1780 după un text prescris de Samuil Micu, la Viena, cu zece ani înainte). 86. Editat tot de Nicolae Iorga. 87. Citez după Anton Maria del Chiaro Florentino, Revoluțiile Valahiei, Iași, 1929, pp. 125-126. 88. Nicolae Iorga, op. cit., pp. 89-90. 89. „Minunata revoluție...”, în Operele principelui Demetriu Cantemir, ediție de G. Sion, vol. V, București, 1878, pp. 27-28. 90. Nicolae Iorga, op. cit., p. 423. 91. în Arhiva Românească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un articol semnat E. Lovinescu, Debutul meu... în teatru, și un interviu cu dramaturgul Victor Ion Popa. Se publică, tot în ultimul număr, Însemnările unei paiațe de Alice P. Sturdza, alături de fragmentul ce evocă viața lui Niccolò Paganini din Nopțile florentine de Heinrich Heine, în traducerea lui G. Niculescu. În ambele numere apar informații despre spectacole de la teatrele din capitală: Național, Comedia, Alhambra. I.I.
SCENA SI ECRANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289541_a_290870]
-
aplicații practice și acțiuni adecvate ale elevului în situații concrete. COMISIA METODICA A DIRIGINȚILOR PROIECT DE LECȚIE EDUCATIVĂ OBIECTUL: CONSILIERE ȘI ORIENTARE Clasa: a XI-a B și a XII-a B Data: 30 aprilie 2009 Profesor diriginte: Sorina Andriev, Florentina Grozavu Tema: „RESPONSABILITATEA FAȚĂ DE MEDIUL ÎN CARE TRĂIM” Componenta și subcomponenta educației: Educația pentru valori Educația pentru mediu Durata: 50 minute OBIECTIVE SPECIFICE OBIECTIVE OPERATIONALE 1. Cunoașterea și înțelegerea mesajului ecologic actual 1.1 să precizeze tipurile de degradare a
RESPONSABILITATEA FAŢĂ DE MEDIUL ÎN CARE TRĂIM. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Andriev Sorina-Octavia, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_925]
-
ciocnesc două lumi, F, 1998, 2; Alice Georgescu, Vodcă și camembert, „Scena”, 1998, 1; Daria Dimiu, Istorie atemporală, „Scena”, 1998, 1; Al. Ioanide, „Regele și cadavrul”, RL, 1999, 17; Marina Constantinescu, E o crimă să ai idei, RL, 1999, 24; Florentina Costache, Despre actualitate, RL, 2000, 10; Emilia David, Trei discursuri despre lume, OC, 2000, 19; Ghițulescu, Istoria, 393-395; Dicț. analitic, III, 331-333; Irina Coroiu, Viitorul - maculatură?, CNT, 2002, 16; Marina Constantinescu, Dracul vorbește românește, RL, 2002, 18; Cristina Modreanu, Survolând
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
de la Facultatea de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași - director de proiect, (cf. contractul de cercetare nr 1237/15 XII.2004), stud. Maria Lehăduș, Irina Cotoc (Hetriuc), Andreia Mihalache, Roxana-Doina Secrieru, Iacomi Irina, Pătrașcu Oana, Pușcă Aurelia, Stafie Florentina, Timaru Cătălin de la Facultatea de Litere, Universitatea ―Alexandru Ioan Cuza‖ Iași, Monalisa Văduva, stud la Facultatea de Științe ale Educației și a fost realizată cu sprijinul substanțial al specialiștilor bibliografi: Mariana Nestor de la Biblioteca Centrală Universitară, Iași și Elena Claudia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române (1757-2010) Volumul al II-lea by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/441_a_1141]
-
trivium și quadrivium. Astfel s-au separat artes sermocinales de artes reales și s-a creat genunea dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”. O constatăm în forme timide încă din Evul Mediu, dar clară în Renaștere, când între „umanista” Academie florentină și „realista” Școală padovană existau deosebiri totale. O constatăm, desigur, și astăzi, când se întâlnesc „oamenii de știință” cu „oamenii de artă” și nu pot închega un dialog cultural. Deși „scientiștii” și „umaniștii” se consideră, fiecare, „oameni de cultură”, suntem
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în esență, este vorba despre un „divorț” cu originea în curriculumul școlilor ecleziastice ale primului mileniu creștin (structurat în trivium și quadrivium) care s-a accentuat în Renaștere, prin specializarea universităților în „realiste” (precum Academia padovană) și „umaniste” (precum Academia florentină). Snow observa, cu sfială, în anii ’60 ai secolului trecut, că, dacă vom întreba un „umanist” (care se consideră „om de cultură”) prin ce se deosebesc o „integrală” și o „derivată”, acesta va ridica din umeri nedumerit. Dar a nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
VTRA, 1997, 11; Gheorghe Perian, Un roman despre arșiță și moarte, VTRA, 1997, 11; Ruxandra Cesereanu, „Între hanger și sofa”, ST, 1998, 11-12; Nicolae Breban, Cămila lui Nietzsche, CNT, 1999, 15; Mircea Cau, Între anonimat și identitate, CC, 1999, 6-7; Florentina Costache, Ficțiuni, RL, 1999, 32; Monica Spiridon, Mic tratat de patologie zonală, R, 1999, 7-8; Ștefana Totorcea, Critica și condeiul autorului de ficțiune, RL, 1999, 34; Dicț. analitic, II, 247-249; Doina Curticăpeanu, Criticul între narghilea și laptop, F, 2000, 4
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
apartamente, București, Ferentari 171. 1594. Catz Adela, 8 apartamente, București, str. Sf. Apostoli 56. 1595. Cerkez Alfred, 15 apartamente, București, str. Antim 40, Cal. Călărași 97. 1596. Constantinescu Virginia, 5 apartamente, București, Bd. M. Tolbukin 145 A. 1597. Cristiade Gr. Florentina, 9 apartamente, București, str. Costache Bălănescu 12. 1598. Constantinescu Anastia, 8 apartamente, București, str. G-ral Eremia Grigorescu 25; str. Dionisie Lupu 88. 1599. Craciuneanu Elenă, 3 apartamente, București, str. Popa Nan 46. 1600. Cahane Roza, 11 apartamente, București, str. Zefirului
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Se republică un fragment din drama în versuri Sutașul troian de Al. Davila. Rubrica „Note și impresii” aparține lui Donar Munteanu, „Oameni și fapte” lui A. Steuerman-Rodion, care trimite Scrisori din Iași. În foileton apar traduceri din H. Heine (Nopți florentine), Guy de Maupassant, I.S. Turgheniev, M.E. Saltâkov-Șcedrin, Marcel Prévost, Al. Dumas-fiul (Strigoii Carpaților, traducători: D. Anghel și St. O. Iosif), N.V. Gogol (Portretul, Nașul), Maxim Gorki (Hanul și fiul său, republicare după „Noua revistă română”), Leonid Andreev, H. Sanielevici (Hania
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
sinucide. Prozator pe deplin stăpân pe procedeele comice, P. izbutește să creeze o foarte personală „saga” umoristică. În Orbit de prea multă dragoste (1972), prima sa carte, personajele sunt membrii familiei Mirmidon: capul familiei, personaj- narator în mai multe proze, Florentina, soția sa, Marius, fiul cel mare. Lor li se vor adăuga în cărțile următoare Alexandru și Constantin, băieții mai mici. Zece texte independente alcătuiesc o carte inedită, vădind un parodist superior. Calitățile și defectele protagoniștilor sunt dozate cu abilitate. Într-
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
cremene”, RL, 1982, 34; Rotaru, O ist., III, 936-937; Țeposu, Istoria, 149; Z. Ornea, Colecția „Tezaur” de la Humanitas, RL, 1996, 30; George Ardeleanu, „Comediile lui I. L. Caragiale”, LL, 1997, 2; Andreea Ciotec, Contra „junk-food”-ului intelectual, „Litere nouă”, 1997, 5; Florentina Costache, Caragialia non sunt turpia, RL, 1999, 16; Ioana Pârvulescu, HoroSCOP critic, „Vineri”, 1999, 19; Irina Iliescu, „Caragiale, firește”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Paul Cornea, O expertiză „haioasă” a prozei pașoptiste, OC, 2000, 7; Iulia Alexa, Bolliac, Odobescu, Spielberg și
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
ei „impresii și viziuni” din călătorii („icoane pariziene”, „amintiri romane”, venețiene, grecești), gustul pentru fastuos și pentru exotic intrând în balans cu nostalgia de un afectat patetism pentru trecut. După cum mărturisește undeva, paseistei i-ar fi surâs să fie „o florentină din timpul Renașterii”. Multe trimiteri la capodopere ale picturii, sculpturii, literaturii se înfoaie în suita de „siluete și fantezii” Artiștii noștri (1918), în care prozatoarea, se poate spune, își face mâna. Un roman fantasmagoric este Demoniaca (publicat în foiletonul „Rampei
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
medievalități. Câteva obsesii coloristice, congenere, filtrează și fixează imaginile. Dar mai cu seamă sonoritățile fastuoase, exotice duc către elemente de decor și atmosferă specifice orientării („cartaginezele carene”, „pragul de agată”, „laur corintian”, „cârje de cedru din Liban”, „unghii de camee florentine”, „vase de Gallé” ș.a.). Cât stă sub semnul sugestiei, melancolia transpare surdinizată, grațios muzicală. Mai frecvent însă ea se comunică declamativ, în scenarii epice simetric articulate, de o reflexivitate înduioșată. Cu unele excepții, proza lui B. se așază în prelungirea
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
evoluția firească a omenirii. Spiritul antic se poate regăsi în miezul gândirii renascentiste; în și prin el poate fi recunoscută geneza luminilor universale. Atmosfera, inspirată nu în ultimul rând de „uimitorul” cerc de studii grupat în jurul așa-numitei Academii platonice florentine, înalță intelectul omului european, motivându-i necesitatea construirii unui nou templu al înțelepciunii. În acest context par îndreptățite considerațiile unor eminenți reprezentanți: „Vârsta de aur” - scrie italianul Marsilio Ficino -” a scos din nou la lumină artele liberale, mai înainte complet
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
filtrată de o conștiință bine cumpănită, își face din timp ecranul metafizic pe care sunt proiectate marile întrebări existențiale. Timpul se constituie, de asemenea, în fundalul structurant al estetismului baconskyan, care invocă, din perspectiva unei culturi aflate în amurg, „primăvara florentină” a lui Dante și Botticelli, ale căror umbre ilustre domină Piazza della Signoria din Florența: „Târziu sună pașii celui din urmă./ Turnul și steaua e tot ce-a rămas./ Printre statui întunericul/ naște călugări cu glugi./ Luna coboară, luna duce
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]