1,348 matches
-
1849 în Legiunea de Cadeți, înființată în Moldova, în anul 1845. În anul 1851, a absolvit cursurile organizate pentru cadeți, obținând gradul de sublocotenent. După trei ani, în 1854, a fost avansat la gradul de locotenent și a intrat în flotila moldoveană, unde în primii ani de activitate a îndeplinit funcția de comandant al punctului Ismail, din anul 1856 având gradul de căpitan. În anul 1860 a avut loc unirea flotilelor celor două Principate Române (Moldova și Muntenia), după care căpitanul
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
fost avansat la gradul de locotenent și a intrat în flotila moldoveană, unde în primii ani de activitate a îndeplinit funcția de comandant al punctului Ismail, din anul 1856 având gradul de căpitan. În anul 1860 a avut loc unirea flotilelor celor două Principate Române (Moldova și Muntenia), după care căpitanul Murguleț a fost numit comandant al punctului Galați. În anul 1865, este avansat la gradul de maior, fiind desemnat pentru a ocupa funcția de ajutor al colonelului Constantin Petrescu, comandantul
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
celor două Principate Române (Moldova și Muntenia), după care căpitanul Murguleț a fost numit comandant al punctului Galați. În anul 1865, este avansat la gradul de maior, fiind desemnat pentru a ocupa funcția de ajutor al colonelului Constantin Petrescu, comandantul Flotilei Române. La data de 11 februarie 1866, după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și retragerea colonelului Petrescu, maiorul Scarlat Murguleț a preluat comanda Flotilei Române pe care a deținut-o pentru o perioadă de numai un an, până la 17 martie
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
gradul de maior, fiind desemnat pentru a ocupa funcția de ajutor al colonelului Constantin Petrescu, comandantul Flotilei Române. La data de 11 februarie 1866, după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și retragerea colonelului Petrescu, maiorul Scarlat Murguleț a preluat comanda Flotilei Române pe care a deținut-o pentru o perioadă de numai un an, până la 17 martie 1867. Printr-un decret din 17 martie 1867, maiorul Murguleț s-a retras din armată, fiind înlocuit la conducerea flotilei cu căpitanul Anton Barbieri
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
Murguleț a preluat comanda Flotilei Române pe care a deținut-o pentru o perioadă de numai un an, până la 17 martie 1867. Printr-un decret din 17 martie 1867, maiorul Murguleț s-a retras din armată, fiind înlocuit la conducerea flotilei cu căpitanul Anton Barbieri. În aprilie 1867, a fost rechemat în armată, fiind numit șef al Batalionului al 9-lea din Corpul Grănicerilor, cu reședința la Bolgrad.
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
Marea Neagră și pe fluviul Dunărea. Mai sunt numite, în mod curent, Marina militară română. Denumirea oficială de „” a fost dată de autoritățile Republicii Populare Romîne și păstrată după 1989. Până în 1948 s-a denumit Marina Regală Română iar înainte de 1880, Flotila Domnească. Forțele Navale Române, parte militară a Marinei române, cuprind : Cu o lungime de 245 km a coastei maritime, România ocupă un loc important în cadrul țărilor riverane Mării Negre prin amploarea spațiului terestru cu ieșire la mare. De asemenea, România deține
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
al propriei rețele hidrografice și de larga deschidere spre orizontul lumii mediteraneene și atlantice, prin bazinul de vest al Pontului. Dezvoltarea Marinei Române a început să se contureze odată cu Unirea Principatelor Române, în 1859, care a atras după sine unificarea flotilelor celor două țări surori, la 22 octombrie 1860, sub denumirea de Corpul Flotilei, comanda acestei structuri, care a constituit nucleul viitoarei conduceri a Marinei Militare, fiind încredințată colonelului Nicolae Steriade. În timpul Războiului de Independență de la 1877-1878, Flotila română s-a
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
atlantice, prin bazinul de vest al Pontului. Dezvoltarea Marinei Române a început să se contureze odată cu Unirea Principatelor Române, în 1859, care a atras după sine unificarea flotilelor celor două țări surori, la 22 octombrie 1860, sub denumirea de Corpul Flotilei, comanda acestei structuri, care a constituit nucleul viitoarei conduceri a Marinei Militare, fiind încredințată colonelului Nicolae Steriade. În timpul Războiului de Independență de la 1877-1878, Flotila română s-a afirmat în numeroase acțiuni de instalare de baraje, atac al navelor inamice și
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
după sine unificarea flotilelor celor două țări surori, la 22 octombrie 1860, sub denumirea de Corpul Flotilei, comanda acestei structuri, care a constituit nucleul viitoarei conduceri a Marinei Militare, fiind încredințată colonelului Nicolae Steriade. În timpul Războiului de Independență de la 1877-1878, Flotila română s-a afirmat în numeroase acțiuni de instalare de baraje, atac al navelor inamice și sprijin cu foc de artilerie, demonstrând utilitatea serviciilor marinarilor pentru apărarea suveranității statului. Demn de remarcat este faptul că cei doi comandanți ai Flotilei
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Flotila română s-a afirmat în numeroase acțiuni de instalare de baraje, atac al navelor inamice și sprijin cu foc de artilerie, demonstrând utilitatea serviciilor marinarilor pentru apărarea suveranității statului. Demn de remarcat este faptul că cei doi comandanți ai Flotilei Române, care s-au aflat, succesiv, la comanda superioară, maiorul Nicolae Dimitrescu-Maican (locotenent-colonel din decembrie 1877) și maiorul Ioan Murgescu contribuind direct la scufundarea monitoarelor otomane „Podgorița”, respectiv „Seifi”. Până la primul Război Mondial, potențialul combativ al României a crescut semnificativ
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
la susținerea efortului general de război, edificatoare în acest sens fiind acțiunea din 26 iunie 1941, când, în fața orașului Constanța, artileria distrugătoarelor ,Mărăști” și ,Regina Maria” și bateriile de coastă au respins incursiunea navelor sovietice, liderul ,Moskva” - nava comandant de flotilă - fiind scufundat, iar distrugătorul ,Harkov” avariat. O altă acțiune deosebit de importantă a constituit-o evacuarea, pe calea mării, a trupelor române și germane din Peninsula Crimeea, în cadrul celei mai mari operații navale organizată și desfășurată în Marea Neagră, cu numele de
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
brutal al sovieticilor, conducerea Forțelor Maritime Militare a continuat să susțină marina militară ca armă de elită în cadrul Armatei României și să participe la garantarea suveranității și integrității teritoriale a țării. Odată cu reintrarea în dotare a monitoarelor, a fost reconstituită Flotila de Dunăre, denumită din 1959 Brigada Fluvială. În anul 1962 a fost înființată Divizia 42 Maritimă, continuatoarea tradițiilor Diviziei de Mare, mare unitate care fusese desființată la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. În perioada 1965-1989, Comandamentul Marinei Militare
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
-și denumirea în Statul Major al Forțelor Navale. Reînviindu-se tradiția apărării fluvio-maritime, a fost înființat Comandamentul Flotei Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Componenta Operațională Navală. La fluviu au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială și ulterior în Serviciul Fluvial, subordonat Comandamentului Flotei. Fie și dintr-o privire retrospectivă succintă, se accentuează rolul și locul Forțelor Navale Române, a conducerii sale, în istoria statului român
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Major al Forțelor Navale. Reînviindu-se tradiția apărării fluvio-maritime, a fost înființat Comandamentul Flotei Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Componenta Operațională Navală. La fluviu au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială și ulterior în Serviciul Fluvial, subordonat Comandamentului Flotei. Fie și dintr-o privire retrospectivă succintă, se accentuează rolul și locul Forțelor Navale Române, a conducerii sale, în istoria statului român modern, mereu în serviciul
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
hrană la bord pentru pasageri: numai produse semipreparate; Autonomie : 10 ore Zona de navigație : Maritim: până la 3 Mm Fluvial: poate naviga pe Dunăre și canale până la un pescaj de minim 2 m ISTORIC • 22 Octombrie 1860 - s-a înființat Corpul Flotilei, prin Înaltul Ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei. • De-a lungul existenței lor, Forțele Fluviale - leagănul Marinei Militare Române, au avut diferite denumiri: Corpul Flotilei, Divizia de Dunăre, Flotila de Dunăre și Flotila Fluvială
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Zona de navigație : Maritim: până la 3 Mm Fluvial: poate naviga pe Dunăre și canale până la un pescaj de minim 2 m ISTORIC • 22 Octombrie 1860 - s-a înființat Corpul Flotilei, prin Înaltul Ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei. • De-a lungul existenței lor, Forțele Fluviale - leagănul Marinei Militare Române, au avut diferite denumiri: Corpul Flotilei, Divizia de Dunăre, Flotila de Dunăre și Flotila Fluvială. • De la înființarea sa, Corpul Flotilei a participat la toate campaniile militare
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
m ISTORIC • 22 Octombrie 1860 - s-a înființat Corpul Flotilei, prin Înaltul Ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei. • De-a lungul existenței lor, Forțele Fluviale - leagănul Marinei Militare Române, au avut diferite denumiri: Corpul Flotilei, Divizia de Dunăre, Flotila de Dunăre și Flotila Fluvială. • De la înființarea sa, Corpul Flotilei a participat la toate campaniile militare ale armatei române din zona fluvială: - Războiul de Independență din 1877; - Războaiele Balcanice din 1913; - Primul și al Doilea Război
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
1860 - s-a înființat Corpul Flotilei, prin Înaltul Ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei. • De-a lungul existenței lor, Forțele Fluviale - leagănul Marinei Militare Române, au avut diferite denumiri: Corpul Flotilei, Divizia de Dunăre, Flotila de Dunăre și Flotila Fluvială. • De la înființarea sa, Corpul Flotilei a participat la toate campaniile militare ale armatei române din zona fluvială: - Războiul de Independență din 1877; - Războaiele Balcanice din 1913; - Primul și al Doilea Război Mondial din 1914 și
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Corpul Flotilei, prin Înaltul Ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei. • De-a lungul existenței lor, Forțele Fluviale - leagănul Marinei Militare Române, au avut diferite denumiri: Corpul Flotilei, Divizia de Dunăre, Flotila de Dunăre și Flotila Fluvială. • De la înființarea sa, Corpul Flotilei a participat la toate campaniile militare ale armatei române din zona fluvială: - Războiul de Independență din 1877; - Războaiele Balcanice din 1913; - Primul și al Doilea Război Mondial din 1914 și 1944. • 1962 - se înființează
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei. • De-a lungul existenței lor, Forțele Fluviale - leagănul Marinei Militare Române, au avut diferite denumiri: Corpul Flotilei, Divizia de Dunăre, Flotila de Dunăre și Flotila Fluvială. • De la înființarea sa, Corpul Flotilei a participat la toate campaniile militare ale armatei române din zona fluvială: - Războiul de Independență din 1877; - Războaiele Balcanice din 1913; - Primul și al Doilea Război Mondial din 1914 și 1944. • 1962 - se înființează Brigada 24 Fluvială. • În perioada 1970-1990
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Fluviale au cunoscut un amplu proces de dezvoltare, intrând în serviciu diferite tipuri de nave, precum: nave purtătoare de artilerie, monitoare, vedete blindate, dragoare și nave auxiliare cu diferite destinații. • 1983 - se înființează Brigada 27 Fluvial Maritimă • 1995 - se reînființează Flotila de Dunăre "Mihail Kogălniceanu" care avea în subordine două comandamente de brigăzi, unități de vedete blindate de diferite generații, vedete dragoare, nave purtătoare de artilerie, unități logistice, de transmisiuni, de infanterie marină și scafandri de luptă. • 1998 - Flotila de Dunăre
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
se reînființează Flotila de Dunăre "Mihail Kogălniceanu" care avea în subordine două comandamente de brigăzi, unități de vedete blindate de diferite generații, vedete dragoare, nave purtătoare de artilerie, unități logistice, de transmisiuni, de infanterie marină și scafandri de luptă. • 1998 - Flotila de Dunăre intră într-un amplu și profund proces de reorganizare structurală cu finalizare în anii 2005 - 2007. • 2000 - Flotila de Dunăre de nivel divizie se restructurează la nivel brigadă, și își schimbă denumirea în Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu". • Martie
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
diferite generații, vedete dragoare, nave purtătoare de artilerie, unități logistice, de transmisiuni, de infanterie marină și scafandri de luptă. • 1998 - Flotila de Dunăre intră într-un amplu și profund proces de reorganizare structurală cu finalizare în anii 2005 - 2007. • 2000 - Flotila de Dunăre de nivel divizie se restructurează la nivel brigadă, și își schimbă denumirea în Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu". • Martie 2005 - Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu" se transformă în Componentă Fluvială și intră în subordinea Comandamentului Operațional Naval. • Mai 2006 - Componenta
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
scafandri de luptă. • 1998 - Flotila de Dunăre intră într-un amplu și profund proces de reorganizare structurală cu finalizare în anii 2005 - 2007. • 2000 - Flotila de Dunăre de nivel divizie se restructurează la nivel brigadă, și își schimbă denumirea în Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu". • Martie 2005 - Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu" se transformă în Componentă Fluvială și intră în subordinea Comandamentului Operațional Naval. • Mai 2006 - Componenta Fluvială se transformă în Serviciul Fluvial din subordinea Comandamentului Flotei. În prezent Serviciul Fluvial are următoarea
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Dunăre intră într-un amplu și profund proces de reorganizare structurală cu finalizare în anii 2005 - 2007. • 2000 - Flotila de Dunăre de nivel divizie se restructurează la nivel brigadă, și își schimbă denumirea în Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu". • Martie 2005 - Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu" se transformă în Componentă Fluvială și intră în subordinea Comandamentului Operațional Naval. • Mai 2006 - Componenta Fluvială se transformă în Serviciul Fluvial din subordinea Comandamentului Flotei. În prezent Serviciul Fluvial are următoarea structură: • Comandament • Divizionul 67 Nave Purtătoare
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]