5,879 matches
-
peste doi ani să refuze statutul de solistă de muzică populară, preferând pe cel de coristă profesionistă în Corului Operei Române tot din Timișoara iar aici se va statornici, până la pensionare - o pensionare după care aportul ei în viața muzicală folclorică românească nu încetează, continuând cu prestații solistice în concerte și spectacole. Profesoară cu vocație, de canto popular la Centrul de cultură și artă al județului Timiș - Școala de Arte din Timișoara, Ana Pacatiuș a cizelat generații de candidați la mirajul
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
Timișoara, Ana Pacatiuș a cizelat generații de candidați la mirajul scenei, iar îndelungul unei roditoare vieți de artist a scos la lumină un bogat filon de cântece bănățene autentice, a descoperit și cules de prin satele din Banat un material folcloric patrimonial pe care l-a fructificat în repertoriul ei de cântece alese și aurorale. A cântat pretutindeni pe scenele din țară, la radio și tv, a făcut imprimări la Casa de discuri „Electrecord“ din București, a efectuat turnee de concerte
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Radu Ille este unul dintre cei mai simpatici cantautori români, conectat la o sursă interioară inepuizabilă de energie, cu un repertoriu de cântece de inspirație folclorică, muzică ușoară și compoziții proprii, foarte melodice, integrate într-un registru al bunei dispoziții debordante. Dacă supărarea își găsește undeva antidotul, Radu Ille știe cel mai bine unde: în propria-i fremătare a voioșiei poetice, duioase aproape, ca-ntr-o
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
iubit de toată suflarea românească ce s-a delectat cu nesecabilul izvor de frumusețe melodică a cântecelor, Benone Sinulescu. De aceea și-a și botezat fiul cu numele Radu, unul din cele mai răspândite și îndrăgite cântece din întreg tezaurul folcloric românesc „Radu mamii, Radule”, fiind chezășia mărturisirii ei de iubire și amintire prin numele propriului copil. În 1978 îl vom afla pe viitorul artist Radu Ille „învățăcel” la chitară, iar în 1985, laureat al nedrept reprimatului azi festival „Cântarea Românie
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
vine la București și se înscrie la școala Populară de Artă, secția canto-muzică ușoară, la clasa Viorelei Filip (nici că ar fi trebuit mai mult, ori cu altcineva decât excepționala artistă și profesoară!). Între 1995-1996 va face parte din Ansamblul Folcloric „Mândra din Petroșani”, ca solist vocal, apoi din Ansamblul „Ambasadorii prieteniei” al Clubului Sindicatului din Vulcan. Din 1997 compune melodii pentru trupa Etno pe care o părăsește în 1999, dedicându-se sieși, ca artist independent, apt să creeze și să
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Festivalul Intercultural de Vară și „Hora Satului Românesc“ Stuttgart - Iulie 2014 Stuttgart, capitala Baden-Württemberg, a fost gazda Festivalului Intercultural de vară în perioada 15-20 iulie 2014. În piață primăriei s-a susținut un program folcloric de către reprezentanții tuturor țărilor care au emigranți în Germania. Și de data aceasta, ca în fiecare an, spiritul românesc, cântecul, jocul și voia bună au fost cele mai apreciate pe scena Festivalului din Stuttgart. Pe langă Germania, țara gazdă, alături de
WUNDERBAR ! WUNDERBAR ! de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349483_a_350812]
-
despre noul local, orarul și evenimentele acestei sesiuni le puteți consulta pe site-ul: www.junimeamontreal.org La ora 14:15 sunteți invitați la INAUGURAREA NOULUI SEDIU. Va urma teatrul de marionete Capră cu trei iezi, pe versuri și muzica folclorica. Acest spectacol, deosebit de original și de captivant, este prezentat în premieră la Montreal de către trupa Animo Puppets Studio (www.animo-puppets.ro). Nu pierdeți ocazia de a va amuză împreună, părinți, copii și artiști! Intrarea este liberă la toate activitățile școlii
INVITAŢIE LA INAUGURAREA NOULUI SEDIU AL ŞCOLII „JUNIMEA” DIN MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349620_a_350949]
-
ajungă la ei, și mă bucur din tot sufletul că pot face acest lucru. Cineva trebuie să îi învețe să fie români, și să fie mândrii de acest lucru. Mara Circiu: Aveți vreun artist preferat? Vă plac și alte zone folclorice? Niculina Stoican: Nicoleta Voica, pentru că ea este nu numai o persoană care a trăit și s-a adaptat societății americane, dar și un om minunat, o adevărată artista și mă bucur din suflet că am avut șansa să o cunosc
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
pe Nicoleta Voica pentru ceea ce a făcut pentru muzică populară pentru generația ei, iar pe Andreea Voica pentru ceea ce face, pentru faptul că a reușit , ca și mine dealtfel, să iasă din umbră unei mame celebre. Îmi plac toate zonele folclorice, toate au frumusețea și unicitatea lor. Aș vrea să vă spun că sunt studentă în anul ÎI la Facultatea de Etnomuzicologie și Folclor tocmai din dorința de a ma educa și de a învăța cât mai multe despre folclorul românesc
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
2013 Oră 9:00- Micul dejun Oră 11:00- Desfășurarea Festivalului Național de Poezie „Ion Budai Deleanu” , ediția a III-a. Din program: Recitări de poezie, Momente umoristice, Lansări de carte, Decernarea premiilor câștigătorilor concursului de poezie din cadrul festivalului, Spectacol Folcloric susținut de Ansamblul „Germisara” a Casei de Cultură „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu. Invitați speciali: • Al.Fl.Țene- Scriitor, Presedintele Ligii Scriitorilor din România • Ioan Velică- Scriitor, Presedintele Ligii Scriitorilor din România- filiala Hunedoara • prof. Antonia Bodea- Scriitoare, Președinta Cenaclului
PROGRAMUL FESTIVULUI NAŢIONAL DE POEZIE ION BUDAI DELEANU , EDIŢIA A III-A de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349646_a_350975]
-
grele de străbătut cu umilință. Trebuie să înfăptuim o „corectare” a propriei noastre mentalității actuale, să ne recâștigăm credibilitatea și să ieșim la lumină cu adevăratele noastre valori naționale, cu talentul nostru, cu aptitudinile noastre, cu tradițiile și cu bagajul folcloric pe care l-am moștenit de la strămoși. Mulțumesc mult pentru disponibilitatea dumneavoastră de a mă face cunoscut citiorilor de limbă română. George ROCA: Și eu vă mulțumesc pentru că ați acceptat acest dialog datorită căruia am aflat lucruri atât de interesante
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
face referiri și alte zone din țară: Banat, Oltenia, Muntenia, Crișana, Maramureș, Mehedinți, Țatra Oașului, etc. Folosește aproape tot ceea ce s-a scris în acest domeniu, în țară și peste hotare. Adună material, texte și documente vechi, literatură beletristică și folclorică pe care le supune unor metode complexe de cercetare. Ideea de bază o constituie termenii ce denumesc legăturile familiale care s-au format de-a lungul anilor în limba română. Autorul evidențiază caracterul lor latin, dar în același timp și
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
Acasa > Cultural > Modele > ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEȚEA EI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Melodiile populare cântate de interpreta de muzică folclorică dobrogeană Elena Plătică aduc un dor răbdător al Deltei Dunării, al Dunării și Mării Negre, părțile de rai, la sfărșitul călătoriei fluviului, dinspre izvorul de sus, până la țărmurile capătului de drum al lui. Elena Plătică are glas potrivit să răzbată ca
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
ce dă pădurii frunza când izbucnește din mugur, ce dă mamei pruncul când iese în lumina umanității. Toate cântecele Elenei Plătică surprind în ele aceste năzuințe și izbânzi, iar Elena Plătică valorifică prin ele fiecare grăunte din filonul de aur folcloric, al Dobrogei. Este componentă a Ansamblului Artistic „Baladele Dunării”, din Tulcea. O conversație cu ea e o îmbogățire în cuprinsul atâtor întâlniri din viața fiecăruia, dintre care aceasta înnoadă o legătură pe viață. Elena plătică nu poate fi uitată, după ce
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
frumosul în forma lui, în aspirația lui, în referința lui spirituală. Elena Plătică este, în înțelegerea logică, foarte sensibilă, inteligentă și de o fină eleganță a conersație. Altă înțelegere ține de conștiință, pentru că artista, în deplina interpretare a fenomenalității artei folclorice interpretate atât de ales, dar și ca prezență peronală, fizică și morală, devine iubită pe loc! De la prima vedere, de la primul cântec. Constatările acestea pot avea mult înțeles, dar se îmbracă într-o realitate dovedită, pentru oricine o întâlnește. Splendoarea
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt că în „Grădină Raiului Folcloric” , alături de Maria Mădălina Lupu, au mai fost flori care bat cu suces la poarta afirmării, exp: Georgiana Monete - Locul I, (o voce de excepție, un stil pur gorjenesc, interpretare superbă, prezența scenica deosebită), Elenă Simoiu (un vlăstar crescut pe Ialomița
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
domnule învățător, am pătruns în universul lui Eminescu!»” - afirma în cuvântul de deschidere domnul IONEL POP, învățătorul Ioanei din clasele a III-a și a IV-a, cadru didactic la Școala Generală Poieni, jud. Cluj, totodată fondatorul și promotorul ansamblului folcloric „Muguri de dor” din aceeași localitate. Încă din primii ani de școală, de îndată ce a deslușit taina literelor, autoarea a făcut o reală pasiune pentru citit, ca mai apoi, după îndelungi acumulări să-și dovedească talentul în propria-i creație literară
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
ei și celorlalți apropiați, dascălilor, îndrumătorilor și sponsorilor care au făcut posibilă tipărirea acestei cărți, ca apoi, în timp ce pe scena decorată cu obiecte de artă tradițională veche a avut loc un program artistic susținut de soliști și dansatori ai ansamblurilor folclorice „Muguri de dor” și „Junii Vlădesei”, autoarea să dea autografe pe cărțile dorite de toată suflarea prezentă. Probabil, de-acolo de Sus, din înălțimile albastre, tatăl copilei pline de har a mângâiat-o pe creștet mândrindu-se cu realizarea ei
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
în care au fost păstrate numeroasele sale poeme, editate postum, vădesc aria largă a preocupărilor tematice ale „Luceafărului poeziei românești”, modul inedit de a aborda problemele, fantezia să bogată, înaltă să conștiința și scrupulozitate artistică. Profund națională prin izvoarele ei folclorice și prin strânsă legătură cu istoria de lupte a înaintașilor, cu natura patriei, cu valorile noastre culturale, creația lui Eminescu exprimă la un înalt nivel de sinteză artistică bogăția sufletească a poporului român. Poetul s-a format și a trăit
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
acordul lui", în poemele sale Dragomir Ignat dând „cuvintelor acea forță interioară care transformă tot ce atinge în aur". Scheianu a observat, de asemenea, că „ritmul și esența (poeziilor din volum, n.r.) sunt în cea mai mare măsură de sorginte folclorică, clasică și cu tentă ușor modernistă, fără stridențe". Despre carte a mai vorbit prozatorul Teo Moldovan, care a remarcat că „îmbinarea dintre universal și particular, dintre infinit și finit la Dragomir Ignat e o chestiune de perpetuă întrebare", iar col
POETUL DRAGOMIR IGNAT ŞI-A INVENTARIAT PUBLIC SENTIMNETELE de ANCA GOJA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349080_a_350409]
-
Doamna Sava Negrean Brudașcu este o prezență placută și se bucură de un succes fulminant pe scenele țării și peste hotare . Apare aproape săptămânal pe ecranele televizoarelor și la posturile de radio naționale, participă frecvent la spectacole și concerte muzical folclorice pe întreg cuprinsul României, dar și la românii din țările vecine... Dan Brudașcu și Sava Negrean sunt părinții lui Eileen Sava, avocat în Baroul Cluj, de la care au un nepoțel, Petru - Sabin. De amintit și faptul că este rudă cu
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
referință în ce vă privește, pentru aparițiile dumneavoastră publice. Am colaborat cu producătorii și realizatori Tv, Niculina Merceanu, Maria Tănase Marin, Theodora Popescu, Iolanda Miricioiu, Valeria Arnăutu, Georgel Nucă și nu în ultimul rând regretata realizatoare a îndrăgitei emisiuni, „Tezaur Folcloric”, Marioara Murărescu, cea care si-a lăsat amprenta de profesionist asupra carierei mele de artist. Am avut o relație specială pe plan profesional, cu domnia sa, printr-o colaborare strânsă în ultimii zece ani, aceasta materializându-se în numeroase spectacole, festivaluri
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
aceasta materializându-se în numeroase spectacole, festivaluri, emisiuni realizate în toată țara. Am peste 150 de piese imprimate cu Orchestra Radio, dirijate de regretatul Paraschiv Oprea și Adrian Grigoraș. La Radio am o colaborare permanentă cu marii realizatori de emisiuni folclorice ai acestei instituții, Gheorghe Verman, Angela Marinescu, Mihai Hagiu, Alexandru Fabian, Garofina Sologon, Aurelian Popa Stavri... Am peste treizeci de ani de activitate artistică. Interpretați doar muzică populară? Pe lângă cântecul popular am abordat și alte genuri muzicale: cântecul de petrecere
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
numele marelui cântăreț Nicolae Sabău În cadrul Zilelor comunei Cicîrlău desfășurate în data de 27 - 28 iunie, primarul Vasile Zete și Consiliul Local au hotărât ca de azi înainte Căminul cultural din localitate să poarte denumirea de „Nicolae Sabău”. Inițiatorul Festivalului folcloric sătesc „Alină-te dor, alină”, cântărețul - un bun național, merita această distincție cu câteva decenii în urmă, dar dânsul răbdător și cu mult bun simț și-a așteptat rândul. La cât de mult a făcut cunoscut Cicîrlăul, la cât s-
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
iviți din acest pământ de legendă.” ( Mihai Florea ); „Rostirea în dulcea limbă românească nu-i de-ajuns pentru tot ce merită cu prisosință Nicolae Sabău. Trimis ceresc pentru alinarea Dorurilor.” ( Octavian Butuza ); „Plămădirea prin propria-i trudă a unicului Festival folcloric particular din România „Alină-te dor, alină”, amenajarea Casei muzeu al cântecului popular în satul natal, ridicarea Monumentului eroilor neamului și acum zbuciumul pentru înălțarea Bisericuței de lemn în stil maramureșean, conferă aura unei personalități așezate sub nobila zodie a
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]