565,769 matches
-
prin gazete de tot felul, se construiesc ca arhitecturi în virtual. E o dovadă în plus că pentru Caragiale nivelele acestea de înțelegere a realității, de unde se edifică perspectiva ironică a denunțării adevărului ca iluzie, constituie o miză majoră. În fond, dacă există o "ideologie" a scrisului caragialean, aici ar trebui ea căutată. Masca e emblema acestei pulverizări a rupturii dintre realitate și adevăr. Cu toate că e fascinat să observe înșelările adevărului de către fapte, Caragiale e atras, în fapt, de aceste coincidențe
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
latura de precizie a lecturii, dar a fost ignorată necesitatea unui atașament al lectorului față de text. Epopeea lui Budai-Deleanu nu a avut șansa Eneidei (memorizată de Euler) sau a Crailor... lui Mateiu Caragiale (o altă carte cu cititor-model neidentificabil). în fond, cititorul ideal nu este decât moștenitorul legitim al celui căruia - nedisimulat - cartea i-a plăcut. Este, în adevăr, dificil să parcurgi textul umăr la umăr cu Parpangel sau vers de vers cu Leonachi Dianeu. Una dintre cauzele acestui clivaj este
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
Gabriela Ursachi S-au împlinit de curînd 105 ani de la nașterea lui Alexandru Philippide (1 aprilie 1900 - 8 februarie 1979). Poet extrem de discret și auster, un om care, prin izolare și amabilitate superioară, își capătă reputația de "indiferent" este, în fond, unul dintre cei mai frămîntați vînători de "eterne efemere". Admirator al valorilor clasice, moștenește de la tatăl său, Alexandru I. Philippide, filolog cu renume și academician, acribia abordărilor culturale. Deși criticii și istoricii literari reclamă o frustrantă lipsă de biografie, din
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
descifrează numai "expresii cuvenite", este și acela că ea se mișcă, de fapt, pe terenul minat al celor mai diverse influențe. Explozii din muniția teoretică a lui Valéry: "Un poem trebuie să fie o sărbătoare a intelectului" se aud pe fondul unor îngînări din Novalis, cel "beat de el însuși", care știe că drumul tainic al poeziei duce "înăuntru", spre suflet, sau alături de categoricul divorț de sine rimbauldian "Je est un autre". Clasicismul se termină în franjurile romantice ale unui "dat
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
unor destăinuiri dezordonate despre chiriași niciodată grăbiți, trăind într-un soi de noctambulism maladiv. Aceeași linie o continuă, în volumul publicat în 2003 la Editura Muzeului Literaturii Române, Scrisoarea lui Lavoisier, Iolanda Malamen. Altfel poetă (cu excepția, în formă, nu în fond, a (micro) romanului Felipe și Margherita, despre întîmplări dintr-un ev mediu fantastic și a Casei Verdi, o confesiune într-un vis, sau într-un coșmar), povestește, în această din urmă carte, niște amintiri ciudate, dobîndite, parcă, printr-un ritual
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
să-l învățăm și noi, cu învingători și învinși, cu dorințe și suferințe, cu erorile și nedreptățile lui. Încet-încet, artiștii s-au obișnuit cu valoarea unei nominalizări - noțiune încă străină în alte bresle - cu emoția aspirației la această distincție, în fond, ca și la premiul propriu-zis. S-a creat o tradiție și este bine să ținem cu toții la astfel de construcții. Dintr-un an teatral, se aleg doar cîte trei creații sau creatori pentru fiecare categorie, lucruri deja cunoscute. Cum cunoscut
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
de ascultători, cu semnificative diferențe față de forma sa orală; putem deci supune acest material unei analize a variantelor. De exemplu, cantautorul Pavel Stratan își transcrie textele (în albume) renunțînd la majoritatea trăsăturilor pur fonetice, inevitabil instabile și pentru care în fond alfabetul comun nu dispune de semne adecvate; admiratorii săi reproduc (pe Internet) aceleași texte notînd cît mai multe particularități fonetice, dar împotmolindu-se în unele cuvinte sau structuri sintactice regionale. Textul rostit (cîntat, de fapt; exemplele care urmează provin din
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
reluată câțiva ani mai trâziu, de data aceasta în trei și cu destinația Elveția. Romanul se deschide cu intrarea în vamă și se încheie cu trecerea frontierei. Narațiune la persoana întâi, povestea păstrează intactă culoarea copilăriei, toate aceste întâmplări, în fond, foarte serioase fiind pigmentate cu naivitățile, temerile, curiozitățile, pasiunile și impulsurile erotice ale vârstei. De aceea, povestea nu devine nici un moment patetică, are mult umor și poezie impresionând prin candoare. Copilăria lui Alin este, fără îndoială, un roman, dar el
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
pag. 81); sau: "trei sunt ideile fundamentale ale gîndirii muzicale a lui Ștefan Niculescu: 1. raportul dintre unu și multiplu, 2. teoria sintaxei muzicale (din care se profilează cercetarea și aplicarea aprofundată a eterofoniei), 3. principiul "coincidentia oppositorum" etc. în fond sunt sentințe definitive, după meticuloase și inspirate deliberări. Ori, dimpotrivă, monturi ce pun în lumină frumusețea unor bijuterii ale spiritului îndelung polisate, lectorului nerămînîndu-i altceva de făcut decît să constate satisfacția cu care le acceptă ca fiind emanații ale propriei
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
Telomerază - o enzimă-proteină cheie în viața celulară-, nici un autocar nu mi-a oferit proprietatea Sanatoriului Universitar și jumătate din împărăție. Nu numai arta a murit, nu doar istoria a luat sfârșit, iar mediului înconjurător i-a bătut ceasul, dar nici fonduri nu sunt. Unde voiajează ele? Deschizi ziarul, te lămurești: le-au înghițit contractele. Un minister cumpără mături, cu toate formele în regulă, dar foarte deosebite de acelea din debaraua dumitale, id est confecționate dintr-o plantă extrem de rară și protejată
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
tău. 3. Eu asud. Mă lepăd de Dumnezeul meu. Rînjesc încălzit alături de tine./ 4. (în vreme ce capul meu pocnește liniștit pe absolut/ fiecare treaptă./ Pe care mă cobori,/ Pentru a mă depune ca pe un os la picioarele Dumnezeului tău)". în fond, deslușim aci o năzuință regresivă, pofta de-a reveni la primitivitate: "21. Ies rar prin oraș./ 22. Ies foarte rar prin oraș./ Și doar atunci/ Cînd, nedezmințit, trebuie să cutreier poteca îngustă/ Dintre magazinele cu vitrinele smulse./ 24. Pe cornierul
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
poetice de sorginte clară) sunt amestecate cu elementele derutante ale unui tradiționalism nereprimat: câmpia basarabeană, pădurea, bucuria, natura, învierea, părinții, șerpii ca simbol al ispitei - toate învăluite în "ceața zilei", în "văi muzicale" și în chemarea zărilor, ceea ce dovedește că fondul predominant e simbolist. Fiorul cosmic, cultul tainei, "luminile învinse", freamătul stelar, nostalgia miturilor, sentimentul crepuscular par vagi ecouri din poezia lui Blaga. George Meniuc luptă dramatic cu o tendință melancolică, străduindu-se să țină partea vieții, a energiei și a
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
ideile, dar și măcinat de îndoieli, șovăielnic, adesea disperat în intimitate - caracterizare valabilă cel puțin pentru anii de formare și de consacrare a personalității sale în viața publică); gînditor mai degrabă retrograd și nu întotdeauna foarte original (teoria "formelor fără fond" avea drept corolar ideea că ar trebui să se renunțe la toate instituțiile moderne - universitate, bancă, teatru etc. - , în absența oamenilor specializați, capabili să confere activității lor un conținut similar celui din Occident); un critic literar care a avut șansa
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
vremii sale - Eminescu, Caragiale, Creangă și Slavici - dar care a și pierdut destule pariuri literare; un polemist mai mereu învingător în duelurile în care a fost angrenat, dar aproape niciodată prin mijloace cavalerești (rareori era dispus să discute chestiunea de fond; de cele mai multe ori își descalifica adversarul scoțîndu-i în evidență carențele formale; om al resentimentului putea să aștepte decenii pentru a-și prinde descoperit și a desființa un adversar care a avut îndrăzneala să-i pună sub semnul întrebării valabilitatea și
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
a tuturor surselor care au legătură cu Maiorescu este aproape imposibil de găsit formula sintetică prin care să fie definită personalitatea junimistului. Înainte de a se întreba "ce rămîne din Maiorescu?", Alexandru Dobrescu se întreabă, pe bună dreptate, "cine este, în fond, Titu Maiorescu?" Iar răspunsul este un șir nesfîrșit de întrebări retorice: "Ideologul susținător al progresului prin forțe proprii, ori practicianul căutînd modele de organizare în Occidentul anglo-saxon? Neîmpăcatul dușman al formelor goale sau funcționarul public care ocupă poziții însemnate în
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
nivelul vieții intelectuale românești, dar ea ar putea fi cu greu numită maiorescianism. Chiar dacă reflexele intelectuale ale maestrului își fac încă simțită prezența în disciplina vieții universitare sau în disputele de idei, aproape nimeni nu mai conștientizează sursa. Ceea ce, în fond, este chiar unul dintre pariurile majore ale criticului junimist. Nuanțat și inteligent, niciodată plicticos, scrisul lui Alexandru Dobrescu se citește cu mult folos și reală plăcere. Alexandru Dobrescu, Maiorescu și maiorescienii, Editura Albatros, București, 2004, 370 pag, 160 000 lei
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
M-aș fi așteptat ca o instituție finanțată cu euroi să lupte împotriva situației umilitoare în care se află, de ani de zile, aceste femei. M-aș fi așteptat să ne anunțe ce programe de recuperare socială derulează, cât din fondurile accesate sunt folosite pentru programe și cât pentru salarii. Nu - democrația e bună, dar nu pentru căței! Anonimii sau anonimele din organizație au ales calea cea mai jenantă de a aborda problema: vorbind despre "dreptul la imagine" al tragicelor victime
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
unde e trivialitatea? În comportamentul de acest tip, sau în încercarea de a găsi soluții legislative unei tragedii sociale? Lucrurile trebuie spuse deschis, și nu lăsate, așa cum se ordonă în comunicatul citat, în penumbra activității ventuzelor specializate în accesarea de fonduri. Prea s-au dedulcit tot felul de nulități la o viață de huzur pe seama imperfecțiuni și nenorocirilor societății românești. Până vom primi răspuns la astfel de întrebări, promit să ocolesc nu doar șoselele de centură, dar și site-urile pe
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
maladive � câtă boală, atâta poezie! � a Angelei Marinescu a reușit la noi, cu un plus de tensiune thanatică, vizionarism sumbru și virulență lexicală aluvionară față de Bacovia, să contureze mecanismul perfect al bolii ca resort al versului. Sensibilitatea maladivă, cultivată pe fondul unui eros alterat, căci nesatisfăcător și nostalgic după celălalt gen, dar nu mai puțin viril în tensiunea lui subversiv-dominatoare, a împins cu furie confesiunea spre zonele fruste și fără limite ale împărtășirii obsesiilor existențiale. Mărturisiri nocive ele însele prin excesul
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
și preferința pentru a cunoaște în contexte în care limbajul curent folosește verbul a ști: Se cunoaște faptul că, în județul Suceava, în luna martie 2002" (29.09); Se cunoaște că, în prezent, cuantumul pensiei" (10.02). Prețiozitățile constituie un fond de contrast pentru pitorescul abaterilor, pentru trăsăturile de oralitate familiară care apar în discursuri: "nu știu ce e ăsta!? Am discutat când s-a înființat și am pierdut. Asta-i votul" (10.02). Oralitatea e vizibilă mai ales în sintaxă, manifestîndu-se prin
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
pentru 'știința teologică', este repede și cuminte înregimentat într-o tradiție bisericească pe care a frecventat-o cu măsură. Antologia se prezintă ca o evidență străină tonului dubitativ cu toate că, judecată autonom, în afara oricărui periplu bibliografic, nu lămurește câteva probleme de fond. Spre exemplu: ce înțelege Mitropolitul Banatului prin "creștin autentic", așa cum îl califică pe Eminescu, și care sunt argumentele în virtutea cărora poetul este văzut ca un tip exemplar în plan religiosî Sau, dacă în publicistică se pot găsi unele argumente pertinente
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
să scrie, și nu oricum. Mai mult, în unele considerații eminesciene în care oricine ar vedea publicistul catonic, de un naționalism agresiv, furibund potrivit pentru ultimul eseu al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor -, Î.P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca un băiat de grec să nu crează în nemurirea sufletului nu e decât natural" În ce să crează un asemenea venetic de curte, o asemenea canalie, o asemenea specie a omenirii
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
Umanism fără naturalism Dacă adăugăm citatului de mai sus încă două propoziții, extrase din același interviu acordat lui Șt.I. Chendi, și anume: ,,Pe mine mă interesează numai omul, natura î deloc. Nu am fost și nu voi fi niciodată naturalist. Fondul nu are pentru mine nici o importanțăîî, avem deja o definiție esențială a artei lui Hans Mattis-Teutsch. Indiferent la care etapă a creației sale ne-am referi și oricît de mare ar fi, aparent, distanța stilistică de la un moment la altul
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
din Dulcele Tîrg și a se înnăși cu primerele acestuia, căci pe Magistrul Țicăuan încetasem a-l mai lua în vreun calcul, perdurînd el ca o ultimă ocheadă a trecutului estompat". Jocul formal funcționează ca un soi de paratrăznet al "fondului" bîntuit de intense energii electrice. Pînă la cititor ajung însă, așa cum se cuvine în planul cel transfigurator al literaturii, exclusiv nălucile lor decorativ-inofensive. On y soit qui mal y pense. Dacă jocul semnifică cea dintîi poezie a lumii, după cum se
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
previzibil. În acest sens, și Maia Morgenstern e redusă la o emblemă vivantă de "mater dolorosa". Oricum, filmul e un succes comercial de care se face prea mult caz, și care încinge în jurul lui mai multe polemici decît merită. În fond, atîtea lucruri discutabile și controversate s-au făcut în numele Crucii, de 2000 de ani încoace. Filmul lui Mel Gibson nu e decît unul (mic) în plus.
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]