KorAP: Find »[drukola/base=formativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...124 >

3,085 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

și apoi urmărește, controlează însușirea lui. • Deliberează clar asupra prezentărilor, dar nu comunică inițial educaților obiectivele, sarcinile, metodologia învățării, criteriile de evaluare. Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) • Aplică tehnici de evaluare continuă, formativă și apoi verificări în contexte reale. • Integrează învățarea curentă în alte experiențe, făcând legături variate contextuale, realizând transferuri. • Testarea este folosită pentru corectarea predării și însușirii conținutului, iar controlul este organizat pentru întreaga clasă, nediferențiat. • Doar în activități recapitulative, de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
relațiilor. • Validarea internă și externă a modului de descoperire a înțelegerii, a construirii răspunsurilor. • Testarea se referă prioritar la verificarea proceselor de învățare prin metode alternative, (sarcini integratoare, portofolii, descrieri, lucrări practice ș.a.). • Învățarea și controlul se corelează, prin evaluarea formativă, cu utilizarea oportună a feedbackului. • Controlul este utilizat pentru promovare și diagnoza învățării. • Învățarea așteptată este verificată direct prin întocmirea de diferite produse: lucrări, proiecte, performanțe, portofolii, creații. • Educații evaluează modalitatea lor de învățare, inclusiv rolurile educatorului. • Sarcinile cer afirmarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
achiziția variatelor valori sau la linii de perspectivă sau la mediul sociocultural interactiv din clasă, grupuri nonformale. Constatăm că autoeducația are în primul rând nevoie de un context conceptual și practic în abordarea sa eficientă, de o schimbare de mentalitate formativă care să faciliteze condiții favorabile pentru afirmarea ei reală. În acest context, își manifestă apoi adecvat rolul și metodele specifice, care la fel dau rezultate dacă sunt utilizate în sistem, fapt pentru care recurgem la o sinteză a lor, în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
autoeducație, cu formularea de noi proiecte, procedee. De autocontrol • Folosirea autoobservației critice, obiective, interpretative, exigente asupra propriei conduite, în diferite situații și a efectelor ei asupra celorlalți, a activității, dar nu numai în autocunoașterea simplă, ci și în imprimarea notei formative. Realizarea unei autoanalize, autoevaluări critice, obiective, sincere, Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație constructive, continuă, conștiente, raționale după desfășurarea acțiunii, asupra conceperii, organizării, desfășurării ei, a resurselor și procedeelor folosite, a efectelor. • Formularea de reflecții personale, ca modalitate

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sensului cunoștințelor școlare tradiționale și formal stabilite, de faptul că educații au nevoie de o bază consolidată astfel, ca un răspuns la căutările și așteptările lor, în a putea rezolva situații tot mai complexe ale realității. În actualul context prioritar formativ, este firesc ca sensul clasic să includă și abordările noi ale conceptului de metodă de învățare ale educatului, care pot fi extrase acum din multitudinea conceptelor și realităților practice implicate, ca să accentueze criteriul eficienței acționale. Atunci metoda să fie acceptată

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
situație. Este inclusă aici și ideea de perfecționare a fiecăruia în parte, ca și a ansamblului lor, devenit instrument al competenței de învățare rațională, conștientizată de către educatul însuși. Având noua reprezentare asupra metodelor de învățare, educatul adus în centrul procesului formativ va acorda atenție prioritară tot proceselor specifice în aplicarea metodelor alese, pentru a-și construi competențele metodologice implicate aici (competențe de proces), dar și a celor așteptate în final (competențe terminale, ca produse). Dacă cele de proces sunt legate de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
proces cognitiv), concepția despre învățare a acestuia, stilul său de cunoaștere (a învăța în profunzime sau nu, a se orienta în studiu, a aborda problema globalist sau nu, a-și afirma dependența sau independența ș.a.). Odată cu abordarea situațională a procesului formativ, cu necesitatea raportării lui la varietatea contextelor reale, cu aducerea în prim plan a competențelor ca obiective, cu reinterpretările psihologice sau sociologice ale proceselor învățării s-a afirmat și conceptul de strategie de învățare. Ca microparadigmă metodologică, strategia de cunoaștere

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
alte abordări, prin studiu independent, verbalizare a reflecțiilor proprii, efectuare de exerciții de redare, exprimare coerentă, logică sau creatoare, a celor prelucrate propriu. • Prin organizare a condițiilor necesare reflecției: structurarea informațiilor, puncte de sprijin stimulative, timp necesar, evaluare întârziată și formativă, preponderență a metodelor active de instruire, motivație a căutării și afirmării, stil constructivist format. • Prin utilizare ca instrumente: caiete/jurnale personale, liste de întrebări și ipoteze formulate în timpul studiului sau al experiențelor, observații și interpretări multiple, analize critice redactate, scheme

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în rezolvarea situațiilor, mai ales problematizate, ca în cazul formării capacităților, competențelor, atitudinilor. Ceea ce presupune o bună cunoaștere și respectare a caracteristicilor de bază ale fiecăreia în parte, tocmai pentru a găsi cele mai potrivite combinații, a utiliza intensiv valențele formative ale fiecăreia la momentul oportun, a găsi și a alterna procedeele cele mai eficiente. Astfel este mai util să îmbinăm esența fiecărei metode implicate în construcția învățării cu posibilitățile efective de practicare aici, prin intermediul procedeelor, rezultând atunci și variate situații

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de lucrări comentate ș.a. • De combinare cu diferite alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte metode de comunicare sau de acțiune sau de cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării, perfecționării lor. • Închegarea unui model general de acțiune, rezolvare, după situație. • Trecerea de la automatismul primar la noi transferuri, aplicații. • Afirmarea independenței, perseverenței, autocontrolului; • Conștientizarea scopului, a motivației, a depășirii blocajelor, a evitării interferențelor. • Fixarea prin

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în condițiile noi ale promovării paradigmei centrării pe educat, în sensul diminuării sau eliminării acestor limite, al atenției acordate flexibilizării contextului pedagogic, al acceptării alternativelor în conceperea modelelor de ID sau a alternativelor metodologice de realizare practică, al valorizării evaluării formative, al acceptării reconstrucției proiective în baza reflecțiilor și a folosirii acțiunilor-cercetare, al sporirii interactivității educator-educat, al schimbării rolurilor acestor actori ș.a. 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării In fond, designul a exprimat la acea etapă tocmai un mod

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pe diferite obiective ale educației standardizate, ale învățării cunoștințelor, ale comportamentelor în sine (cognitive, afective, psihomotorii). Dar au crescut presiunile teoretice (noile teorii cognitiviste, constructiviste, umaniste ale învățării) și practice (noile așteptări socio-profesionale, complexitatea noilor contexte), mai ales în sens formativ astfel, pentru finalitățile prioritare de esență calitativă (capacități, competențe, atitudini). În acest sens, educatorul cercetează acum diferite ipoteze, soluții metodologice de construire a conceperii și desfășurării activităților: care sunt oportune pentru aplicarea respectivei teorii abordate, cum să le trieze, cât

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a strategiilor proiectate, au facilitat și îndrumat utilizarea instrumentelor, a resurselor pregătite, au urmărit efectele asupra educaților, au adaptat modurile de comunicare și colaborare, au formulat reflecții și noi soluții. ► În Evaluare, au valorificat folosirea microevaluărilor pe parcurs și adaptarea formativă în consecință, au aplicat efectuarea evaluării sumative, au formulat reflecții globale asupra proiectării, a proiectului și a rezultatelor rezolvării obiectivelor, au conturat noi ipoteze și soluții pentru dezvoltarea activității sau pentru acțiuni-cercetare. Doar numai și analizând fiecare dintre fazele inserate

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
prevederea diferențierii și a apropierii de experiența reală și stilul fiecăruia, • apelul la variante metodologice de învățare științifică (inductive, mai ales, dar și deductive sau clasice), • prioritatea obiectivelor generale și specifice față de cele operaționale, • eliminarea controlului riguros în favoarea dominării evaluării formative și a utilizării feedbackului pentru stimularea progresului, • utilizarea intensivă a resurselor tehnologice de informare și comunicare TIC. Prin specificul conceperii și concretizării în aceste condiții, proiectarea astfel construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behavioristul ID), nici una anticipativă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în verificare testele standardizate de cunoștințe, abilități, cu rezolvarea de situații reale sau prin recursul la soluții alternative, în care sunt mobilizate sumativ-integrativ achizițiile prin construirea învățării, conform noii definiri a competențelor. Sau este tot mai mult consolidată sintagma "evaluare formativă" (introdus de Scriven, 1967 și actualizat în 1991), dar este la fel vehiculată și sintagma "evaluare sumativ-integrativă", ca două moduri esențiale de abordare a evaluării, în raport cu derularea procesului învățării centrate pe educat, de esență constructivistă. Evaluarea formativă oferă informații utile

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
consolidată sintagma "evaluare formativă" (introdus de Scriven, 1967 și actualizat în 1991), dar este la fel vehiculată și sintagma "evaluare sumativ-integrativă", ca două moduri esențiale de abordare a evaluării, în raport cu derularea procesului învățării centrate pe educat, de esență constructivistă. Evaluarea formativă oferă informații utile asupra evoluției educatului în timpul programului educațional (cu efecte asupra îndrumării sau a adecvării proiectului conceput anterior), pe când cea sumativ-integrativă oferă judecăți asupra valorii performanțelor obținute prin afirmarea finală a competențelor și a valorii programului desfășurat, în raport cu criteriile

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de sursă de retroacțiune pentru remediere, prin autoevaluare pentru maturizare și motivare în obținerea reușitei, • relevantă prin modul cum se realizează prin comunicare, • funcțională prin rolurile diferite îndeplinite în evoluția procesului în raport cu momentul aplicării (funcția diagnostică și de planificare, funcția formativă și de reglare, funcția sumativ-integrativă și de sancționare) și • eficientă prin calitățile instrumentelor folosite (Belleau, 2000). ► Evaluarea implică și aspecte psihologice, evidențiate în analiza, interpretarea diferitelor produse ale învățării, îndeosebi acum a competențelor, căci ele reflectă procesul de adaptare la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de afirmare a relațiilor de comunicare, colaborare evaluator-evaluat, asupra valorilor găsite și puse în acțiuni sau asupra relațiilor cu alți evaluatori privind valorile pe care le evaluează, criteriile, utilizarea lor. Nu este aici vorba de evaluarea-măsurare, certificativă, ci de cea formativă, unde apare colaborarea, comunicarea în urmărirea dinamicii dezvoltării, cu negocierea valorilor în formarea lor. Nu este nici evaluarea transmiterii de informații și a învățării lor, ci a calității învățării, a înțelegerii ca proces, progres, erori, sprijin, valorizare, a aprecierii a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
reprezentări se formează asupra acestora, cum se comunică cu elevul asupra lor. În evaluare este în fond un raport între valori (ale educatorului, ale educatului, ale grupului, ale societății), de unde rezultă și modurile diferite de concepere, de realizare a evaluării formative și sumativ-integrativă (Vial, 2001, pp. 6-9). Dar evaluarea, ca raport social, să o abordăm, apreciem și prin prisma tranzacției între școală-educat-educator-familie-instituții-societate (Perrenoud, 1999, pp. 33-34), pentru că cere o negociere socială între acești factori și situațiile de evaluare ce obiective, ce

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
care permit reglarea, extragerea de valori, a da sens), • ca obiect (evaluarea competențelor, nu numai a cunoștințelor, nici a capacităților, nici doar situații sau mozaic de obiective), • ca mijloc (în cursul formării sau la sfârșit), • ca funcții (pentru ameliorarea învățării formativă, pentru un bilanț al achizițiilor certificativă sau pentru motivarea educaților), • criterii (definirea celor privind calitatea, evaluarea criterială mai mult decât cea normativă, cu precizarea de criterii minimale și de perfecționare), • ca actori implicați (favorizează autoevaluarea pentru dezvoltarea autonomiei, realizarea prin

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
tehnologic) 7.2. (Micro)paradigme ale evaluării și modelele lor aplicative Evaluarea actuală, prin schimbarea calitativă a aprecierii rezultatelor, a proceselor ș.a., arată că valoarea ei esențială se află în interpretarea, în înțelegerea, în cunoașterea și analiza sensului ei fundamental formativ și integrativ, pentru că dă prioritate abordării ei ca (macro)paradigmă, din care rezultă apoi conceptualizarea prin prisma modelelor practice de realizare (Bonniol și Vial, 1997, pp. 25-29). Astfel găsim că ea arată mai mult apropierea de practica aprecierii, interpretării calității

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
modele. De unde și propunerea unuia dintre autori (Vial, 2001, pp. 44-49, 54-65) a variate modele practice de evaluare, ca instrumente funcționale, valorificate după interpretarea globală a procesului și a rezultatelor : • prin diagnoza inițială, • prin verificarea continuă de constatare și îndrumare formativă, • prin examinare docimologică, • prin măsurare standardizată, • prin raportare la obiective, • prin verificarea de comportamente observabile, • prin accentul pus pe direcțiile reglării, pentru adaptarea sistemului sau luarea de decizii. De aici poate rezulta o clasificare a modelelor în evaluare: evaluarea-măsurare (de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
De aici poate rezulta o clasificare a modelelor în evaluare: evaluarea-măsurare (de tip clasic prin efecte, prin metrie, docimologie), evaluarea-gestiune (cu raționalizarea prin obiective, prin luarea de decizii, evaluarea în sistem) și evaluarea-judecare (a situațiilor complexe, unde are loc dialogul formativ, chestionarea în acțiune, cercetarea de sens ca problematizare, ca interpretare în funcție de context). Dar acestea sunt esențial (micro)paradigme, între ele fiind un conflict interpretativ, fiecare exprimând o viziune asupra problematicii, din diverse perspective: ca explicație epistemologică asupra evaluării ca acțiune

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
conceput, aplicat empiric, imitat, oficializat), invocat drept criteriu științific, indiferent de obiective, contexte. Dar rezolvarea și a nevoii de autoformare, autoperfecționare a concepției evaluatorului, teoretic și practic, de actualizare continuă a culturii în problemă, pentru o valorizare eficientă, adecvată, calitativă, formativă, integrativă. O reactualizare adaptată aici, a unei sinteze comparative în acest sens, poate fi utilă pentru înțelegerea diversificării (micro)paradigmelor evaluării și a modelelor rezultate, ca instrumente practice (Scallon, 2004, pp. 24-25). Tabel 19: Schimbarea paradigmelor dinamica criteriilor Criteriul Noua

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
o competență. Se acordă multă importanță progresului, proceselor, fără a elimina ideea produsului. • Observările se fac asupra produselor. Examenele, aplicațiile complexe sunt centrate pe produse. Achiziții integrate versus evaluarea de achiziții izolate • Evaluarea este integrată în procesul învățării, ca evaluare formativă, cu utilizarea feedbackului, în prelungirea activității de învățare. • Evaluarea și învățarea sunt momente distincte. Mai ales evaluarea sumativă a întreținut mult timp separarea lor. Autoevaluare versus a fi evaluat • Evaluarea curentă, în timpul învățării se deose bește de evaluarea sumativă. Educatul

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]