1,258 matches
-
lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic; - fața posterioară a rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și alta medială acoperite de cartilaj articular; - epifiza superioară a tibiei prezintă suprafața superioară articulară cu cele două fose articulare - cavitățile alenoide- separate de eminență intercondiliană (spina tibiei). Cartilajul hialin ce acoperă suprafețele articulare este: - la nivelul condililor femurali de aproximativ 2-3 mm; - la nivelul platoului tibial mai subțire în partea perifierică a foselor articulare și mai aros în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superioară articulară cu cele două fose articulare - cavitățile alenoide- separate de eminență intercondiliană (spina tibiei). Cartilajul hialin ce acoperă suprafețele articulare este: - la nivelul condililor femurali de aproximativ 2-3 mm; - la nivelul platoului tibial mai subțire în partea perifierică a foselor articulare și mai aros în partea centrală(6-7 mm) ceea ce atenuează presiunile ș traumatismele produse de mișcări. Pentru realizarea conaruenței articulare ce rezultă din disproporția suprafețelor osoase la nivelul articulației aenunchiului sunt necesare meniscurile intraarticulare, formațiuni fibrocartilaainoase, unul lateral și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
centrală(6-7 mm) ceea ce atenuează presiunile ș traumatismele produse de mișcări. Pentru realizarea conaruenței articulare ce rezultă din disproporția suprafețelor osoase la nivelul articulației aenunchiului sunt necesare meniscurile intraarticulare, formațiuni fibrocartilaainoase, unul lateral și altul medial, dezvoltate la periferia fiecărei fose articulare tibiale. Fiecare menisc în parte prezintă: - două fețe: una superioară ce corespunde condilului femural și alta inferioară plană, aplicată pe fosa articulară corespunzătoare; - o bază ce corespunde capsulei articulare de care aderă; - o crestă medială, subțire, întinsă spre centrul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul articulației aenunchiului sunt necesare meniscurile intraarticulare, formațiuni fibrocartilaainoase, unul lateral și altul medial, dezvoltate la periferia fiecărei fose articulare tibiale. Fiecare menisc în parte prezintă: - două fețe: una superioară ce corespunde condilului femural și alta inferioară plană, aplicată pe fosa articulară corespunzătoare; - o bază ce corespunde capsulei articulare de care aderă; - o crestă medială, subțire, întinsă spre centrul articulației la care însă nu ajunae; - două extremități, coarne, prin care meniscurile aderă de platoul tibial; - meniscul lateral are forma unui cerc
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulară se inseră superior la nivelul femurului iar inferior pe tibie, prezentând anterior un orificiu pentru rotulă. Traiectul de inserție este foarte sinuos: pornind de la fața trohleară se continuă pe condilii și epicondilii femurali pe care-i lasă extracapsular, la fosa intercondiliană. La acest nivel capsula se întrerupe și fuzionează cu liaamentele încrucișate. Pe tibie inserția se realizează la 2-4 mm de cartilajul articular. Capsula articulară este foarte rezistentă și care prezintă două orificii pentru patelă, anterior, și posterior pentru liaamentele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este începută de mușchiul supraspinos și continuată dincolo de orizontală prin bascularea externă a omoplatului; - fasciculele posterioare determină proiecția înapoi și rotația externă a brațului. Inervația provine din nervul axilar (C5 - C6). MUȘCHIUL SUPRASPINOS (m. supaspinatus) Originea este (Figura 95): - în fosa supraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. După formare fibrele musculare se orientează anterior și lateral trecând peste articulația scapulo-humerală. Inserția terminală se realizează printr-un tendon la nivelul fațetei superioare de pe marele trohanter humeral. Raporturi: Mușchiul se află sub
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capului humeral în articulația scapulo-humerală; - asupra capsulei articulare, de tensionare a acesteia, evitând pensarea acesteia între suprafațele articulare în mișcările articulației (capsulo-protector). Inervația este realizată de nervul subscapular (ram colateral a plexului brachial) C5 -. MUȘCHIUL INFRASPINOS (m. infaspinatus) Originea: - în fosa infraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. Inserția terminală este pe fațeta mijlocie a marelui trohanter al humerusului. Raporturi. Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. între mușchi și capsula articulației umărului se găsește bursa subtendinoasă a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MU ȘCHIUL MARE PSOAS (m. psoas major) Originea este la nivelul: - feței laterale a corpului ultimei vertebre toracale și pe primele 4 vertebre lombare, - proceselor costiforme ale acestor vertebre, - discurile intervertebrale corespunzătoare. b) MU ȘCHIUL ILIAC (m. iliacus) Originea în fosa iliacă internă. Inserția terminală este la nivelul micul trohanter femural. Acțiunea: - este principalul flexor al coapsei pe bazin și invers, - când ia punctul fix la nivelul bazinului și al coloanei vertebrale participă în mers, propulstând înainte coapsa membrului inferior oscilant
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
unirea celor 2 oase din prelungirea degetului mare și arătătorul de la o mână. Se face masaj prin Înșurubare (tonifiere), timp de 5 minute. RINITELE CRONICE CATARALE HIPERTROFICE Se caracterizează printr-o degenerare a mucoasei nazale, care se Îngroașă și astupă fosele nazale, la Început la o singură nară, apoi și la cealaltă nară. Bolnavul are uscăciune a gurii, a nasului, auzul scăzut, sforăie În somn. Ceai de cimbrișor și cimbru de grădină, o linguriță de frunze și flori la o cană
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
îndepărtat de la conducerea partidului pe cei considerați oamenii lui Petre Roman, apoi, la primăria Capitalei, și-a eliminat adversarii reușind să-și creeze un Consiliu General favorabil intereselor sale. Jucând teatru dar nu pe o scenă amenajată cu cortină și fosă pentru sufleur, ci, în instituțiile pe care le-a condus, cinic și arogant, acest Popeye Marinarul și-a atins întotdeauna scopurile propuse. Unii politicieni, ziariști și chiar analiști spun că acest individ are ceva diabolic care îl ajută în tentativele
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
O trăsătură esențială a unei asemenea reacții de recunoaștere este aceea că antigenul viral trebuie prezentat de către o proteină celulară care reprezintă o componentă a complexului major de histocompatibilitate (CMH) . O asemenea proteină CMH prezintă în configurația sa cuaternară o fosă sau o adâncitură la nivelul căreia este legat un fragment peptidic derivat din antigenul viral. Complexul realizat între acest fragment peptidic de sorginte virală și proteina CMH este recunoscut de către TCR și astfel este relansată suita de reacții care conduce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
obstrucție intestinală joasă: grețuri, vărsături, constipație, distensie abdominală. - Tabloul clinic în absența obstrucției este mai nespecific, neputând fi corelat cu intestinul gros. Pacientul prezintă anemie (severă), scădere ponderală, rar scaune moi, uneori melenă. Examenul fizic obiectivează anemia și identifică în fosa iliacă dreaptă o formațiune, de dimensiuni considerabile. Tumorile localizate la nivelul colonului stâng prezintă următoarea simptomatologie:Prezentare clinică cu obstrucție. Circa o treime din cazuri prezintă un tablou sugestiv pentru urgență chirurgicală indicând un abces pericolic, peritonită generalizată sau, mai
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cancerul de colon. - Prezentare clinică fără obstrucție. Alterarea tranzitului de tipul constipației, diareei sau alternanței constipației cu debacluri diareice și rectoragia sunt obișnuite pentru această prezentare. Scăderea în greutate completează tabloul clinic, iar rar se poate palpa o formațiune în fosa iliacă stângă. Tumorile localizate la nivelul rectului se manifestă prin rectoragie, alternanță de diaree cu constipație, scaun modificat “în creion”, tenesme rectale sau urinare, senzație de evacuare CANCERUL COLORECTAL incompletă. Tumorile localizate până în 10 cm de marginea anală pot fi
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
episoade recurente de colangită, sau poate fi factor favorizant pentru abcese hepatice. bDiagnosticul diferențial al colicii biliare se face cu următoarele afecțiuni: 1. Colica renală dreaptă se caracterizează prin durere lombară cu iradiere în jos, de-a lungul ureterului, spre fosa iliacă dreaptă și organele genitale externe. La examenul sumar de urină se constată hematurie, cristalurie, leucociturie. 2. Apendicita acută cu apendicele orientat în sus se caracterizează prin durere la palpare în fosa iliacă dreaptă. 3. Colica colitică din tiflocolită, colonul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
iradiere în jos, de-a lungul ureterului, spre fosa iliacă dreaptă și organele genitale externe. La examenul sumar de urină se constată hematurie, cristalurie, leucociturie. 2. Apendicita acută cu apendicele orientat în sus se caracterizează prin durere la palpare în fosa iliacă dreaptă. 3. Colica colitică din tiflocolită, colonul iritabil și cancerul flexiunii drepte a colonului se poate rareori confrunta cu colica biliară. 4. Colica pancreatică din pancreatita acută se caracterizează prin durere epigastrică cu iradiere "în bară", în hipocondrul drept
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ei sunt mediocre și efectuarea ei necesită doze de substanță de contrast periculoase pentru funcția renală a pacienților”. Calea trans-humerală (1986 Lipchik EO, Sugimoto H) 82% în scop diagnostic, doar 18% în scop intervențional (distanța mare de la locul de puncție - fosa antecubitală și cel de intervenție)44; rata complicațiilor este de 8%, din care tromboza de humerală a fost întâlnită în 0-4% din cazuri 4 cu ischemia membrului superior; risc extrem de mare de spasm arterial. Arteriografia intraoperatorie Necesită o serie de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
reprezintă detalii de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]