KorAP: Find »[drukola/base=fosfor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...131 >

3,271 matches

Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807

ha K2O) a favorizat creșterea producției odată cu mărirea catității de îngrășământ. Se constată că daca se combină doza de 128 kg P2O5/ha cu doza de 120 kg. K2O producțiile sunt mai mari decât în cazul năutului fertilizat numai cu fosfor (mai mult de 40 kg/ha) sau potasiu (mai mult de 980 kg/ha) dar și faptul că îngrășămintele pe bază de potasiu influențează puțin producția, doza optimă fiind de 40 kg/ha K2O maxim 80 kg/ha K2O. Cea

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
producții de 3.270 kg/ha (185 % față de martor), pentru ca doza de 33 kg/ha N în aceleași condiții de agrofond să realizeze o producție de 3.056 kg/ha (173 % față de martor). Combinarea îngrășămintelor chimice pe bază de azot, fosfor și potasiu cu îngrășământul foliar Folifag a dus la obținerea de producții ce au depășit martorul cu peste 1.010 kg/ha. Cele mai bune rezultate s-au obținut la V20 , respectiv 3.440 kg/ha, urmată de varianta V25

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
5%, la V25 (N66P128K120 Folifag 2%) . Conținutul în proteină brută (%) are valorile cele mai ridicate în cazul fertilizării cu azot, fiind în corelație directă cu mărirea dozelor de îngrășământ. Cele mai mici rezultate le-a obținut năutul fertilizat numai cu fosfor sau cu potasiu când, procentul de proteină nu a depășit valoarea de 23% decât în puține cazuri, în genere fiind inferioare martorului nefertilizat.Variantele la care s-a aplicat și îngrășământul foliar Folifag 2% au avut un procent de proteină

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
de năut a depășit 600 kg/ha. îngrășămintele pe bază de potasiu, aplicate singure au avut o influență mică asupra cantității de proteină, valorile de 434 kg/ha - 455 kg/ha nefiind asigurate statistic față de martor. îngrășămintele pe bază de fosfor, aplicate singure au influențat pozitiv cantitatea de proteină odată cu creșterea dozei de la 64 kg/ha P2O5 s.a la 128 kg/ha P2O5 s.a. Combinarea îngrășămintelor pe azotate cu cele fosfatice au adus un plus de proteină comparativ cu martorul

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
majoritatea cazurilor în care planta a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice și foliare. Creșterea procentului de ulei peste 6,0% realizat la martorul nefertilizat, s-a obținut numai în cazul variantelor fertilizate cu P64, P96 Și K80. Mărirea dozei de fosfor de la 96 kg/ha la 128 kg/ha a influențat scăderea procentului de ulei la 5,9%. Același 77 lucru s-a întâmplat și în cazul fertilizării cu K, creșterea dozei de la 80 kg/ha la 120 kg/ha a

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
ulei. Conținutul cel mai scăzut în ulei la realizat năutul fertilizat cu N66P128K120 + Folifag 2% (4,7 %), N33 + Folifag 2% și N99 cu un conținut de 4,8%. Adăugarea la îngrășămintele pe bază de azot a celor pe bază de fosfor și potasiu au mărit puțin procentul de ulei față de variantele fertilizate numai cu azot (tabelul 42). Azotul a avut valori cuprinse între 3,62 % și 4,08% și a crescut cel mai mult în cazul fertilizării numai cu azot sau

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
atunci când la îngrășămintele complexe s-a adăugat Folifag 2%. Procentul cel mai ridicat de azot în boabe s-a întâlnit la variantele V25, V4, V21, V20, V3 când valorile au depășit 4%. Se observă că în cazul fertilizării separat cu fosfor sau cu potasiu valorile sunt mai mici decât la varianta nefertilizată (< 3,71). Fosforul în semințe are valorile cele mai ridicate la variantele în care doza de îngrășământ conține și acest element. Procentul de fosfor în semințe a depășit la

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
azot în boabe s-a întâlnit la variantele V25, V4, V21, V20, V3 când valorile au depășit 4%. Se observă că în cazul fertilizării separat cu fosfor sau cu potasiu valorile sunt mai mici decât la varianta nefertilizată (< 3,71). Fosforul în semințe are valorile cele mai ridicate la variantele în care doza de îngrășământ conține și acest element. Procentul de fosfor în semințe a depășit la toate variantele 0,409 dar nu a fost mai mare de 0,456 amplitudinea

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
în cazul fertilizării separat cu fosfor sau cu potasiu valorile sunt mai mici decât la varianta nefertilizată (< 3,71). Fosforul în semințe are valorile cele mai ridicate la variantele în care doza de îngrășământ conține și acest element. Procentul de fosfor în semințe a depășit la toate variantele 0,409 dar nu a fost mai mare de 0,456 amplitudinea fiind de numai 0,047%. Conținutul de potasiu al semințelor a avut valori cuprinse între 1,05% (V13) și 1,28

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
de ovine și 20-25 t/ha gunoi de grajd de bovine unde conținutul boabelor în azot a fost de 3,92%- 3,99%. La celelalte variante fertilizate conținutul boabelor în azot a cerscut dar nu semnificativ față de martor. Procentul de fosfor și potasiu în boabele de năut a crescut odată cu mărirea dozei de gunoi de grajd de la 5 t/ha la 30 t/ha. Fosforul a ajuns de la 0,416 % (martor nefertilizat) la 0,447 % (30 t/ha gunoi de grajd

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
celelalte variante fertilizate conținutul boabelor în azot a cerscut dar nu semnificativ față de martor. Procentul de fosfor și potasiu în boabele de năut a crescut odată cu mărirea dozei de gunoi de grajd de la 5 t/ha la 30 t/ha. Fosforul a ajuns de la 0,416 % (martor nefertilizat) la 0,447 % (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). iar potasiul a crescut de la 1,07 % (martor nefertilizat) la 1,19 % (30 t/ha gunoi de grajd de ovine) (tabelul 80

NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

uremie cronică, viteza undei de puls (VUP) aortice s-a corelat cu mediacalcinoză în arterele de conductanță și cu o creștere a produsului Ca × P seric [London et al., 1990]. Kawagishi et al. au arătat că un nivel crescut al fosforului seric se asociază cu îngroșarea medio-intimală, în timp ce nivelurile crescute ale PTH-ului au reprezentat factori de risc pentru o grosime crescută a peretelui arterial la nivelul arterei femurale [Kawagishi, 1995]. La pacienții transplantați renal, Barenbrock et al. [1993] au evidențiat

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
emisie de electroni (electron-beam computerised tomography EBCT). Grupul nostru [Haydar et al., 2004] a extins caracterizarea relației calcificări-rigiditate arterială utilizând EBCT, evidențiind o relație puternică între acestea, independentă de vârstă, durata dializei, doza de săruri calcice prescrise ca fixatori de fosfor sau de statusul microinflamator (evidențiat prin determinarea proteinei C reactive în ser). Rigiditatea arterială a crescut proporțional cu scorul de calcificare coronariană determinat prin EBCT. Aceste rezultate pot avea o semnificație deosebită, atâta timp cât calcificările arteriale reprezintă unul dintre puținii factori

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
aterosclerotică și de numai 5% pentru subiecții la care nu se evidenția nici una dintre cele două complicații. Ca urmare, asocierea dintre calcificările valvulare și boala aterosclerotică evidentă clinic amplifică substanțial riscul de deces existent separat pentru cele două entități. Rolul fosforului și al produsului fosfocalcic în mortalitatea pacienților uremici Cunoscuți de mult timp ca factori-cheie în patogeneza hiperparatiroidismului secundar din IRC, hiperfosfatemia și produsul nivelurilor serice ale calciului și fosforului (Ca × P) sunt promotori ai calcificărilor viscerale și vasculare, asociați conform

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
substanțial riscul de deces existent separat pentru cele două entități. Rolul fosforului și al produsului fosfocalcic în mortalitatea pacienților uremici Cunoscuți de mult timp ca factori-cheie în patogeneza hiperparatiroidismului secundar din IRC, hiperfosfatemia și produsul nivelurilor serice ale calciului și fosforului (Ca × P) sunt promotori ai calcificărilor viscerale și vasculare, asociați conform datelor mai noi din literatură cu o creștere semnificativă a mortalității cardiovasculare la pacienții dializați [Block, 2000; Goodman et al., 2000; Hsu, 1997; Kimura et al., 1999; Levin et

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
conform datelor mai noi din literatură cu o creștere semnificativă a mortalității cardiovasculare la pacienții dializați [Block, 2000; Goodman et al., 2000; Hsu, 1997; Kimura et al., 1999; Levin et al., 1998; Ribeiro et al., 1998]. Controlul nivelului seric al fosforului în condițiile reducerii marcate sau abolirii func]iei excretorii în insuficiența renală cronică reprezintă o provocare terapeutică în nefrologie, beneficiind de un succes limitat în prezent. Analiza datelor obținute de la 6.000 de pacienți hemodializați a arătat că nivelul seric

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
reducerii marcate sau abolirii func]iei excretorii în insuficiența renală cronică reprezintă o provocare terapeutică în nefrologie, beneficiind de un succes limitat în prezent. Analiza datelor obținute de la 6.000 de pacienți hemodializați a arătat că nivelul seric mediu al fosforului (P) se situează la 6,2 mg/dl, circa 60% dintre subiecți având niveluri mai mari de 6,2 mg/dl, ceea ce demonstrează că terapia hiperfosfatemiei este în mare parte inadecvată. Mai mult decât atât, 30% dintre pacienți prezentau valori

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
constituiau deja sărurile de calciu, arată că opțiunile terapeutice curente sunt departe de a fi mulțumitoare [Block, 1998, 2000]. Block [1998] a calculat o sporire a riscului relativ de deces cu 6% pentru fiecare creștere cu 1 mg/dl a fosforului seric (P). După ajustarea pentru alți factori de comorbiditate, autorii au arătat că pacienții cu un nivel seric al fosforului mai mare de 6,5 mg/dl prezentau un risc de deces cu 27% mai mare față de cei cu valori

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
1998] a calculat o sporire a riscului relativ de deces cu 6% pentru fiecare creștere cu 1 mg/dl a fosforului seric (P). După ajustarea pentru alți factori de comorbiditate, autorii au arătat că pacienții cu un nivel seric al fosforului mai mare de 6,5 mg/dl prezentau un risc de deces cu 27% mai mare față de cei cu valori în limite normale (2,4-6,5 mg/dl). Acești pacienți cu hiperfosfatemie reprezentau 39% din totalul populației dializate studiate. O

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
impresionant de pacienți dializați (12.833). La cei cu hiperfosfatemie, riscul relativ de deces de natură coronariană a fost de 41%, de moarte subită 20%, din cauze infecțioase 20%, din cauze necunoscute 25%. La pacientul uremic, un nivel seric al fosforului mai mare de 6,5 mg/dl este asociat cu o mortalitate coronariană crescută cu 52%. Determinanții calcificărilor cardiovasculare la pacienții renali Sărurile de calciu. Există date care sugerează o corelație directă între doza de sare de calciu (carbonat sau

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
sare de calciu (carbonat sau acetat), utilizată extensiv la pacienții cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice și mai ales la cei dializați cronic în vederea combaterii hiperfosfatemiei, și calcificările cardiovasculare. în studiul lui Goodman și col. [2000], concentrațiile medii ale fosforului seric, ale produsului fosfocalcic, precum și doza zilnică (dublă) de săruri de calciu administrate au fost semnificativ mai ridicate la pacienții prezentând leziuni calcifice. De asemenea, într-o investigație care examinează relația dintre calcificările vasculare și complianța vasculară [GuØrin et al

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
nu sunt suficient de puternice statistic fiind simple investigații observaționale pentru a tranșa problema. Un alt contraargument a fost acela că, în fapt, calcificările cardiovasculare la pacien]ii uremici au fost constatate mult înainte de introducerea în practică a fixatorilor de fosfor calcici. De asemenea, trebuie evidențiat faptul că majoritatea studiilor nu au reușit să stabilească o corelație între nivelul seric al calciului și riscul de mortalitate cardiovasculară, spre deosebire de relația amintită dintre fosfor și mortalitate [Braun et al., 1997; Block, 1998; Ganesh

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
constatate mult înainte de introducerea în practică a fixatorilor de fosfor calcici. De asemenea, trebuie evidențiat faptul că majoritatea studiilor nu au reușit să stabilească o corelație între nivelul seric al calciului și riscul de mortalitate cardiovasculară, spre deosebire de relația amintită dintre fosfor și mortalitate [Braun et al., 1997; Block, 1998; Ganesh et al., 2001]. în absența tratamentului cu vitamina D, absorbția intestinală de calciu este, de altfel, net redusă; în plus, sărurile de calciu, administrate corect (în timpul meselor, pentru a se omogeniza

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
et al., 1997; Block, 1998; Ganesh et al., 2001]. în absența tratamentului cu vitamina D, absorbția intestinală de calciu este, de altfel, net redusă; în plus, sărurile de calciu, administrate corect (în timpul meselor, pentru a se omogeniza cu alimentele), fixează fosforul și se elimină prin fecale, deci cu atât mai puțin există o absorbție intestinală importantă de calciu. Un studiu foarte recent pare să dea totuși dreptate celor care incriminează sărurile de calciu în geneza calcificărilor cardiace. Astfel, pacienții care luau

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
cu atât mai puțin există o absorbție intestinală importantă de calciu. Un studiu foarte recent pare să dea totuși dreptate celor care incriminează sărurile de calciu în geneza calcificărilor cardiace. Astfel, pacienții care luau săruri de calciu ca fixatori de fosfor prezentau o extensie mai importantă a calcificărilor coronariene în comparație cu cei în tratament cu fixatori non-calcici (sevelamer hidroclorid vezi și mai jos) [Chertow et al., 2002]. Totuși, aceste date trebuie confirmate și de către alte grupuri, independente, cu atât mai mult cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]