76,244 matches
-
a dezumanizat într-un asemena hal încât ar fi acceptat orice compormis, doar să se știe băgat în seamă. Pe de altă parte, nu cred că influența lui Iliescu în partid va înceta ca prin farmec. Oricât ar brava Geoană, fostul președinte posedă suficientă experiență pentru a vâna fără milă greșelile "trădătorului". Sângele rece al lui Iliescu a funcționat ireproșabil chiar în situații mai dificile decât acestea: complotul împotriva lui Ceaușescu, transformarea minerilor în trupe de șoc subordonate scopurilor sale politice
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
chiar ridicol: "au reapărut în atenția opiniei publice două personaje pitorești" (Evenimentul zilei = EZ 1748, 1998, 15); "generalul F., personaj mai mult decît controversat" (RL 2775, 1999, 24), "Personaj extrem de controversat, V. a cedat recent funcția (...); s-a înconjurat de foști securiști și personaje care au făcut parte din PCR." (EZ 15.04.2005), "Personaj de periferie" (titlu, EZ 18.04. 2005). Cum s-ar explică această tendință de evoluție semantică? În primul rînd, mulți dintre termenii generici tind să devină
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
Cronicar Acești comuniști care ne conduc Nu știu cum și-a făcut Cronicarul ideea greșită că nomenklatura a dat puterea postdecembristă pe mîna Securității. ACADEMIA CAȚAVENCU publică în numărul din 20-26 aprilie un supliment intitulat Catalogul foștilor. "Lustrația, o vorbă de dînșii evitată": cîtă vreme la funcții noi, tot ei, era foarte normal ca liderii actuali să nu vrea să promoveze o lege prin care foștilor să li se interzică exercițiul politic. Am descoperit, răsfoind deocamdată împreună cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
CAȚAVENCU publică în numărul din 20-26 aprilie un supliment intitulat Catalogul foștilor. "Lustrația, o vorbă de dînșii evitată": cîtă vreme la funcții noi, tot ei, era foarte normal ca liderii actuali să nu vrea să promoveze o lege prin care foștilor să li se interzică exercițiul politic. Am descoperit, răsfoind deocamdată împreună cu academicienii umorului, doar județele de la A la C (urmarea în numărul viitor), că predarea - preluarea puterii de la PCR, UTC, UASCR și restul de către Securitatea de grad mic (aia de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
n-au predat nimic. Și nici n-au așteptat prea mult ca să revină în partide și în funcții, mai pe la C.J., mai pe la Senat ori Cameră, mai pe la Guvern. Din motive de vîrstă, cei mai numeroși nomenklaturiști reciclați provin din fostul UTC (cu subalternele lui studențești). Cronicarul recunoaște, cît este el de informat, că nu-i știa pe toți. Sau îi uitase pe unii. Ce credeți că a fost înainte de a fi ministru de Externe, dl Mihai Răzvan Ungureanu? Secretar de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
a fost. Doar că trecutul nu mai înseamnă nici el altceva decît niște oase uscate ca tămîia, care încep să se macine. Din două camere ale aceluiași hotel, se vede foarte diferit. În una stă domnul Maeriu, reprezentantul oficial al foștilor deținuți politici, un bun naiv crezînd sincer că acolo sînt moaște de martiri. Nu departe, doarme fără vise rele colonelul-magistrat, procurorul militar Spiru, cel care și-a pierdut degetul mic, pare-se "în misiune", și acum și-l poartă, ca
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
tîrziu, cînd degetelor Treimii, ridicate a binecuvîntare, li s-a pus deja împotrivă degetul mic și ciuntit. În degetul mic, care-și ia numele latinesc de la obiceiul străbunilor de-a-și desfunda cu el urechile, se adună parcă toată puterea unei (foste) orînduiri cu auzul foarte fin. Și cu mînă, incredibil, foarte ușoară. Cînd crezi că i-ai descoperit urmele, afli, cu dezamăgirea micii comunități din stațiune, că "victimele juntei nu puteau fi omagiate la căpătîiul morților de ciumă." Ciumă adevărată. Ignorînd-o
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
și nesecată plăcere, Ursula își dă poalele peste cap doar pentru a-și găsi și ea - orfana - un locșor în jungla socialistă. După ce se mărită și dă naștere unui copil, devine o femeie de o cinste la fel de solidă ca și fosta ei nerușinare. Despre calitățile romanului am vorbit; să-i înregistrăm acum și defectele. Sunt mai întâi niște exagerări inutile, pete de cerneală pe epiderma fină a celor Șase femei. Ar fi putut să se lipsească, Virgil Duda, de replica unei
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
fost învins, pe cel care te-a doborât în luptă dreaptă! Efectul e jalnic, iar imaginea deplorabilă: pari un cățel neputincios care-și înfige colții în manșeta trecătorilor. Cam așa arată Adrian Năstase, omul scos pe tușă de Traian Băsescu. Fostul campion epistolar al României a renunțat, pe moment, la moda scrisorilor, pentru a încerca să-și refacă imaginea prin conferințe de presă. După ce a compromis ideea de guvernare, liderul pesedeilor o compromite și pe aceea de dialog cu ziariștii: moda
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
Cristian Teodorescu Ce ghinion sinistru pe Universitatea Craiova, să ajungă pe mînă lui Dinel Staicu. Combinația dintre o galerie condusă de cîțiva inepți și fostul polițist, ajuns mare om de afaceri în Craiova și doctor în economia subterană, trimite în B o echipă care ar fi meritat o soartă mai bună. "Știința" și-a început drumul în jos încă de pe vremea cînd era condusă de
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
care Steaua și-a luat partea leului. Universitatea a rămas cîțiva ani după aceea o echipă puternică, dar n-a mai fost mare. O dată cu jucătorii, Steaua i-a absorbit o parte din stilul de joc și din voința de victorie. Fosta glorie a Craiovei, Ilie Balaci, spunea de curînd că Universitatea trebuie să folosească toate mijloacele, să nu retrogradeze. Ce mijloace? Ca să cumpere meciuri, oltenii n-au bani. Și tare mă tem că nu e doar o glumă. Dacă Universitatea va
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
îi bate din ce în ce mai insistent la ușă, și-a pierdut aplombul de mare om de afaceri. A început să se vadă pe el transpirația de milițian scos la raport, după ce a fost prins cu șoalda. Decăderea "Universitații" nu mai e opera fostului milițian. Ea conține drama unui oraș care și-a tot pierdut din forță, lovit și de ghinion, dar și de ambițiile unor Dinei, locali sau de la centru, care au terminat fabrica de locomotive, pe cea de avioane și care au
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
întâmplarea a stârnit stupefacția angajaților CNSAS, care cred că acest document a fost "scăpat" din neglijență. Virgil Măgureanu, șeful de atunci al SRI, consideră că acest raport este expresia unui exces de zel al unor angajați preluați de SRI din fosta Securitate: "Cazul este incompatibil cu noua instituție și probabil că nu este vorba decât de niște oameni depășiți de realitate. Este un caz regretabil, dar câte greșeli nu s-au făcut după 1990?" întreabă retoric Măgureanu, precizând că "mentalitatea învechită
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
susținere estetică reală, mai puțin vizibilă poate la izolarea din context a fragmentelor, dar foarte potrivită în ritmul unei melodii (sonorități, calambururi, aliterații). Inovațiile numeroase sînt în spiritul jocurilor de cuvinte ("păcăliturilor") populare: "de-atîta coada n-are urs", "uite o fost și de-amu nu-i" - și creează în text surprize continue ("Uite-o cioară care zboară, d'amu-i în ceaun"), punînd în valoare pitorescul dialectal prin ingeniozitatea limbajului. Se poate regăsi în aceste cîntece un stil narativ și comunicativ
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
avem cărți scrise chiar în comunism despre drama țăranului, a navetistului, a intelectualului sau a politicianului, dar nu și a copilului. Cum arăta copilăria în comunism? După un foarte amuzant roman cu adolescenți scris de Thomas Brussig, un german din fosta RDG, Aleea Soarelui, cartea lui C.D. Florescu, Vremea minunilor, tot o traducere din germană, dar a unui scriitor de origine română, este măcar o jumătate de pas înainte. Povestea spusă de acest roman autobiografic este, în ciuda caracterului ei special, foarte
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
vorba despre vreunul dintre milioanele de pensionari cu pensii cu mult sub suma respectivă... ȘTIRI PE TV-FAX: l La un telejurnal, Cozmin Gușă, Lavinia Șandru și Aurelian Pavelescu, cei trei "neascultători" plecați din PD, propun 10 ani de relaxare pentru foștii nomenclaturiști. Auf Wiedersehen! l Premiile UNITER: revedere cu oameni dragi din teatru. TVR ne-a fericit și în acest început de primăvară cu evenimentul. Luni seara - 4 aprilie... Felicitări, Domnule Caramitru! Dar, apropo și de emisiunea "Televiziunea, dragostea mea" de
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
Marea Britanie, electricalele din Japonia, covoarele din republicile centrasiatice, mă rog. Cantina n-are legătură de apă, gaze, electricitate, întrucât nu s-a pus vreodată problema să fie și folosită. Este ceea ce se cheamă o investiție - și atât! Un exponat muzeistic. Fostul ministru al Transporturilor află cu obștească surprindere de existența acestei cantine de cinci stele și expică anume că nu a simțit-o sub tălpi, fiindcă salariații l-au purtat totdeauna de subrațe. Dar dacă C.F.R..-ul se zbate în faliment
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
participând cu dansatorii săi la spectacole date la Timișoara și la București, montând la Opera Națională din București și invitând Baletul ei în Gran Canaria. A urmat apoi reîntâlnirea și cu Academia de Dans "Vaganova" și cu o parte dintre foștii lui profesori și colegi, precum și o serie de înalte distincții acordate atât de țara natală, cât și de cea de adopție, acestui interpret și coregraf româno-canarian, pentru creația sa de o viață. Ar mai fi de reținut că această carte
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
istorie și geografie românească, pe care le face astfel familiare cititorului iberic. Apoi, mai poate fi observat și faptul că Gelu Barbu, odată bine așezat în spațiul cultural canarian, i-a invitat la stagiile organizate de el pe mai toți foștii lui colegi români, stabiliți în Occident și că, deși departe de țară, a citit corect sensul desfășurării evenimentelor politice ce se petreceau acolo, semne ale unor legături profunde, de dincolo de cuvinte.
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
a criticii. Fără a-și propune în mod explicit acest lucru, Alexandru Dobrescu oferă, prin volumul Maiorescu și maiorescienii, o lecție despre cum trebuie făcută o revizuire literară. Fără a porni cu scopuri polemice declarate, criticul încearcă să reconstituie personalitatea fostului spiritus rector al Junimii folosindu-se de toate scrierile acestuia (articolele și cărțile care au făcut școală, dar și paginile de jurnal și corespondența intimă), testimoniile celor care l-au cunoscut, articolele și cărțile care l-au vizat, scrise de-
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
complicat pentru ființele prinse în țesătura de inegalități și contradicții în care s-au transformat unanimitățile netede de dinainte. iesa lui Alexandr Galin pornește de la unul din acele fapte diverse descrise în ziarele tuturor țărilor sărace, surprinzătoare pentru cele din fostul lagăr socialist: neștiind cum să-și sporească veniturile, femeile - nu numai cele tinere și atrăgătoare - se dedau comerțului cu trupul lor, renunțând la statut social, la principii morale, la viața sentimentelor. E preferabil ca acest comerț să se petreacă undeva
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
cu intenții în mod străveziu suspecte. Subiectul de telenovelă devine mai mult decât atât pentru că la examen nu se prezintă doar personajele, femei zăpăcite și bărbați bețivi, ci societatea trecutului apropiat, responsabilă pentru anomia de acum. Scena este în spatele unui fost ecran dintr-un fost cinematograf, scaunele desperecheate și mesele rupte - decor (Puiu Antemir), costumele (Anca Răduță) rimează cu ruina, cu hărmălaia din sufletul oamenilor de aici. Sunt îmbrăcați alandala, poartă semnele care înnobilau proletariatul, fosta clasă conducătoare și veșminte presupus
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
străveziu suspecte. Subiectul de telenovelă devine mai mult decât atât pentru că la examen nu se prezintă doar personajele, femei zăpăcite și bărbați bețivi, ci societatea trecutului apropiat, responsabilă pentru anomia de acum. Scena este în spatele unui fost ecran dintr-un fost cinematograf, scaunele desperecheate și mesele rupte - decor (Puiu Antemir), costumele (Anca Răduță) rimează cu ruina, cu hărmălaia din sufletul oamenilor de aici. Sunt îmbrăcați alandala, poartă semnele care înnobilau proletariatul, fosta clasă conducătoare și veșminte presupus a fi elegante, sexy
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
acum. Scena este în spatele unui fost ecran dintr-un fost cinematograf, scaunele desperecheate și mesele rupte - decor (Puiu Antemir), costumele (Anca Răduță) rimează cu ruina, cu hărmălaia din sufletul oamenilor de aici. Sunt îmbrăcați alandala, poartă semnele care înnobilau proletariatul, fosta clasă conducătoare și veșminte presupus a fi elegante, sexy, la modă. Amalgamul e sufocant și devine încă un strat de înlăturat pentru a ajunge la adevăr. Lumina - de la lanternă, de la niște becuri chioare - e puțină și nesigură: lumea aceasta e
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
29 din TIMPUL ieșean de pe aprilie din bila neagră ca smoala fierbinte a epistolierului țîșnește însă o afirmație care nu poate fi trecută cu vederea. Cineva, persoană însemnată de la P.S.D. și textier politic, i-ar fi șoptit că, în 1992, fostul și actualul partid guvernamental i-ar fi oprit de la publicare un articol în care mă ataca: " Păi cum, dta vrei să-l distrugi pe ăsta în care noi am băgat o groază de bani?" Deși dl Petrescu însuși admite candid
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]