1,684 matches
-
de cruzimea dulce și-nșelătoare A Femeii-Întunecate, departe de Fiicele lui Beula coboară ei Și Intră-n capiștea lui Urizen, lui Enitharmon făcîndu-i-se milă, si porțile Inimii sale sînt sfărîmate în bucăți; prin Poartă Milei se coboară ei, Poartă inimii frînte a lui Enitharmon [care ajuns-a pîn' la capiștea lui Urizen 30 Ce-i Sinagoga lui Satan.] Ea suspinînd îi súflă înainte peste vîntul Golgonoozei. Los îi primi Căci Los putea intra într-al lui Enitharmon sîn să cerceteze-ntortocheatele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-a pîn' la capiștea lui Urizen 30 Ce-i Sinagoga lui Satan.] Ea suspinînd îi súflă înainte peste vîntul Golgonoozei. Los îi primi Căci Los putea intra într-al lui Enitharmon sîn să cerceteze-ntortocheatele Hătișuri acum că inima-Împietrită era frînta Afară din Războiul lui Urizen, si Tharmas îi primi 35 În mîinile-i. Atuncea Enitharmon înaltă Războaie de Țesut în Porta lui Luban Și le numi Cathedron 240; și în Războaiele acestea de Țesut ea țesu Spectrelor Trupuri Vegetale, cîntînd cadențe-alinătoare241
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Morți pe Om pun stăpînire! 515 Slabele-i gemete zdruncina peșterile și ies prin stîncile puștii, Si Acvila cea aprigă, acum cu penele-amorțite-n frig, Cîndva aidoma splendorii soarelui, acum lăsate-n jos pe noapte friguroasa, Plutește în înalt cu áripi frînte, privind cu Lacom Ochi Pînă ce Omul părăsi-va-un trup ce stricăciunii e supus; ea, flămînda, cum geme îl aude, 520 Și-acuma vajnicele-i gheare și le-înfige-n stîncă ascuțită, Și-acum greul văzduh cu uriașele-i arípi îl
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-atâta de măreață! Câtă iubire-ascunde un suflet inocent Nu poate să cuprindă întregul orizont. Mânuța ce-ți întindem e chiar neputincioasa; Nu știe-a trasa planuri ori a zidi o casă, Dar dă o-mbrățișare cu-atâta dăruire! Și-aduce-n inimi frânte alin și fericire. Voi sunteți steaua noastră, ne oferiți lumină Prin daruri și prin jocuri, prin vorba calmă, bună. Noi vă purtăm în suflet, adânc întipărită, Recunoștință multă cu dragoste-mplinită. Aceasta-i școala noastră și este specială: Pe portativul vieții
Sfera by Colessa Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93589]
-
exemplarul semnal transmis Gabrielei Adameșteanu, Culianu notase, cu o intuiție fabuloasă : "Out of this world. Cu drag și mulțumiri... Ioan, Chicago, 21 mai 1991". Pînă să ajungă cartea, autorul plecase. Cum spunea Cioran, "nu se pot considera împlinite decît destinele frînte" . Cartea este fascinantă, dezvăluind o viziune enciclopedică asupra lumii, din paleolitic pînă în prezent. E un ghid, dacă vreți, al lumii de dincolo, întrezărită prin porțile visului, extazului, morții clinice, filosofiei și experienței mistice. Rînd pe rînd apar fantomele egiptene
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
științei economice, pentru o lărgire a sferei sale de analiză, astfel încît ea să devină o știință multidimensională, integrînd valori-dimensiune etice, morale, politice ș.a.m.d. "Au vrut unii să se apropie prea mult de soarele cunoașterii globale ? Astăzi, zborul frînt al gîndirii economice lasă, față cu problemele timpului nostru, economistul dezarmat, cu cunoștințele sale fragmentate, cu vederile sale parcelate și acest fascinant abis între un edificiu teoretic în căutarea coerenței și o lume în căutarea soluțiilor și răspunsurilor". (Michel Beaud
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vase de aur sau argint, pe când el și ai săi se ospătau din vase de lemn. Trecând peste semnificații, subliniem atestarea veselei de lemn la daci, pe care se află, probabil, și „dintele de lup”. Tot frecvent apare și linia frântă sau în zigzag. Motivul acesta este cunoscut sub numele de „zimți” și apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe care o voi da eu este trupul meu pentru viața lumii» (In 6, 48-51). Întrucât, putem fi în comuniune cu Isus, numai dacă suntem uniți unii cu alții, înainte de împărtășanie, îl rugăm să ne dăruiască pacea sa. Pâinea este frântă. Cei care trăiesc din unica pâine, vor deveni unicul trup al lui Isus, care este Biserica. În sfânta împărtășanie (cuminecătură) îl primim pe Isus Cristos. Cuvântul latinesc derivă de la unio = unire/unitate și înseamnă: legământ, comuniune. Isus Cristos îmi dăruiește
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
sărbătoare” (metaforă pentru poetul neotradiționalist al anilor ‘70), față în față cu omul „în haine de lucru” (poetul postmodern, optzecist) sau necesitatea dimensiunii etice a poeziei (idealul coincidenței dintre viața și opera artistului). Tot în căutarea modelelor tradiției, monografia Lancea frântă (1995) se ocupă de lirica lui Radu Gyr. Există o demnitate, niciodată trădată, a expresiei poetice la Adrian Popescu, ce presupune eliminarea trivialităților și a stridențelor, metamorfoza miraculoasă a tot ceea ce rănește ochiul și sensibilitatea în caste imagini rezultate din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
1976; Curtea Medicilor, București, 1979; Suburbiile cerului, București, 1982; O milă sălbatică, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1983; Proba cu polen, Cluj-Napoca, 1984; Vocea interioară, Cluj-Napoca, 1987; Călătoria continuă, București, 1989; Spuma și stânca, Cluj-Napoca, 1991; Tânărul Francisc, Cluj-Napoca, 1992; Lancea frântă. Lirica lui Radu Gyr, București, 1995; Cortegiul magilor, Cluj-Napoca, 1996; Italia subiectivă, pref. Marian Papahagi, Iași, 1997; Pisicile din Torcello, București, 1997; Fără vârstă, pref. Dan Cristea, București, 1998; Poezii, București, 1998; Umbria, pref. Ștefan Borbély, București, 2000; Revelații despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
de vârstă de ani 22 și căsătorit numai de un an și jumătate, nelăsând în urmă nici semeție”. Inscripția de pe piatra mormântului (aflat„în tinda” catedralei mitropolitane din Târgoviște) îl plângea pe cel mort în floarea vârstei și, deopotrivă, matrimonial frânt „Suptu această piatră zace jupan Scarlat vel păharnic, ginerile prealuminatului Io[an] Costandin Băsarabŭ Voevod și fecioru a lui Alexandru Mavrocordat, marelui dragoman al Porții turcești, tânăr încă, d-abia vărsta-i 22 de ai ajungănd și unanși jumătate numai cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soba; spaimă; stejar; stins; la stomac; suferință; șef; tigaia; trecut; trecutul; țigara; a uita; văpaie; vede; vîlvătaie; zare; zbiară (1); 793/171/60/111/0 aripă: pasăre (201); zbor (149); avion (67); înger (28); pene (25); pană (19); ruptă (19); frîntă (16); găină (15); porumbel (15); libertate (12); pui (11); protecție (10); braț (8); fluture (6); păsări (6); zboară (6); aer (4); albă (4); coadă (4); lungă (4); mare (4); mîncare (4); vînt (4); de vînt (4); a zbura (4); organ
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cancer; carne; catastrofă; chinuit; cîrje; compasiune; copii; coșmar; convalescență; creangă; credință; cronic; cuminte; curabil; demult; depresie; destin; diabet; diagnostic; distrus; de dragoste; elev; epidemie; epilepsie; farmacie; flămînd; găunos; handicap; hepatită; hernie; ignoranță; imunitate; incapacitate; incertitudine; indispus; infectat; de inimă; inimă frîntă; injecție; injecții; invalid; de iubire; înfricoșare; îngrijire; îngropat; întotdeauna; leșin; malefic; măr; microbi; micuț; miros urît; mîhnire; moare; pe moarte; muritor; nașpa; neatenție; necaz; negru; neîngrijit; obosit; ochi; palid; în pat; păcat; pălămidă; și părăsit; pisoi; plumb; fără poftă; povară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
credință; dar; dăruire; despărțire; devotament; divinitate; dorință; drag; drăgălașe; drăgălășenie; drăguț; efemer; efemeră; Eminescu; emoție; erotism; eșec; exista; nu se explică; falsă; femeia; femeie; cea mai mare fericire; fericit; fidelitate; fierbinte; fin; fiori; firavă; floare; Florin; fluture; fluturi; foc; frică; frîntă; frumusețea dureros de dulce; gelozie; gingășie; gînd; ideal; ideală; iluzie; imposibil; independent; indiferență; inexistent; inexistentă; inexplicabil; inima; inimi; instinct; intens; intensitate; Ionuț; a iubi; iubire; ceva iubitor; iubitul; iubiți; iunie; împlinit; împreună; început; înțelepciune; două jumătăți; limbă; liniște; liniște sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alcool; amigdalite; amuzament; angină; ascuțit; atingere; bază; beregată; bijuterie; bine; biologie; bolnav; bucurie; buze; cale; o cale; calitate fizică; capul; căuta; cinste; coadă; conducere; copt; corp omenesc; curge; delicatețe; doare; dragoste; drept; echilibru; eleganță; expus; fanta; față; feminitate; fierbinte; foi; frînt; fundament; de găină; găini; gălbenuș; ghid; ghilotină; gingaș; de girafă; gît; gîtișor; glandă; glande; goliciune; gras; guler; gulere; guraliv; gușă; imobil; înalt; încheietură; înecat; înghit; înghițire; înghițit; îngust; înmuiat; însetat; înțepenit; întins; jugulare; lanț de aur; laringe; leagă; legătura; lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
truc; uneori; urît; non-valoare; vată; la vedere; de vînzare; vestimentație; xeroxul; zdreanță; 38 (1); 782/222/66/156/2 inimă: iubire (113); dragoste (78); suflet (77); viață (72); sînge (40); organ (39); bună (26); mare (21); roșu (19); durere (13); frîntă (13); curată (12); roșie (10); bunătate (9); de piatră (9); om (7); bate (6); centru (6); motor (6); sentimente (6); de aur (5); bătăi (5); card (5); puls (5); caldă (4); cord (4); rănită (4); rea (4); sentiment (4); bătaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alertă; anatomie; animal; arteră; atrii; a bate; biologie; blîndețe; boală; bucurie; cald; cardinal; cavitar; căldură; ceas; ciocolată Milka; circulație; de cîine; creier; Cupidon; curaj; curat; dăruire; deschisă; doare; element; emană; emoție; emoții; 14 februarie; femeie; ficat; fictivă; ființă; foc; frate; frînt; frumoasă; găină; rar găsești; gheață; de gheață; gol; haină; hipertensiune; hoț; importanță; infarct; intens; încăpătoare; însuflețire; întreg; înțelegătoare; înțelegător; jucărie; lacrimi; legături; lemn; de leu; liniște; măreață; mea; milă; morgă; nimic; nouă; om sufletist; omenie; organ intern; organ vital; organism
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iubire; împacheta; a împerechea; împiedica; împreunare; încearcă; încheia; încheie; închide; încrucișa; încuia; încuietoare; înfrînare; înfrînat; înlănțui; înlănțuire; înlănțuit; înnoadă; înota; joc; jupui; jurăminte; lega; legătură; lege; legea; libertate; limita; a limita; limită; lipi; lua libertatea; mașina; mănunchi; mîini; mîna; mîna frîntă; mînă; la mînă; moșneag; neajutorat; nebun; neputință; niciuna; un nod; de noi; nor; oaie; obliga; a obliga; obligație; obligații; oboseală; om; a opri; pachet; păr; părul; perversiune; picioare; picior; piciorul; piedică; pleca; pluș; poarta; pod; poliția; poliție; prețui; prins; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
despică; a destrăma; a se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant; face; fărîma; a fărîmița; fărma; fir; fisura; floarea; foarfecă; formă; a fragmenta; frăție; frică; frînghia; frînghie; frînt; fuga; fugă; fuge; fulgera; furios; ghiocel; gîl-gîl; gîtul; greșeală; gura; gura tîrgului; hainele; hîrtia; hîrtii; hotărîre; iederă; încalcă; încălțămintea; încet; îndoi; înlătura; întinde; întreg; întrerupe; învățător; joacă; lanțurile; legătura; o legătură; linie; lipi; lipsă; lovește; mal; masa; masă; mașină; material
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sine; declin; depășire; depresii, tristețe; dezamăgit; dezastru; dificil; din dragoste; disconfort; distrugere; divorț; dorință; dulce; durere psihică; durere puternică; dureroasă; dureros; dușmănie; emoții; firesc; Florescu; franceză; frică; geamăt; gînduri; gri; groază; groaznică; haos; iarbă; ignoranță; Iisus; indignare; indispoziție; inima; inimă frîntă; îmbrățișare; împăcare; în dragoste; încărcare; încercare; încercări; închinare; închis; încredere; înșelătorie; întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru; neînțelegere; neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ușoară; ușor; veselie; viață; vin; vis; zi de naștere; zîmbet; zîna (1); 811/144/46/98/0 zbor: avion (168); pasăre (125); libertate (107); aripi (37); aer (22); cer (18); păsări (17); liber (14); înălțime (11); lin (11); vis (11); frînt (10); înalt (10); aripă (6); călătorie (6); înălțare (6); plutire (6); fluture (5); lung (5); nori (5); sus (5); eliberare (4); mers (4); plăcere (4); planare (4); plutesc (4); ușor (4); adrenalină (3); cădere (3); decolare (3); dorință (3); fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a se prăbuși îndată în mijlocul ei, cu țipete sălbatece". Revenită în mijlocul apelor, luntrea se umple amenințător; în aceste rânduri, narațiunea aduce în prim-plan un peisaj sublim, din specia favorită a lui Burke: "Iarăși pe coamă: linia țărmului drept e frântă și dispare sub talazuri uriașe, care sunt aruncate spre cer, vrăjmașe, în fantastice blocuri negre de apă și se prăbușesc mugin în prăpastie, iar de cealaltă parte, toată zarea fierbe în spumă albă, prin care înnegresc, ici colo, vârfuri ascuțite
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
text)". Costache este paralizat de teroare și hipnotizat de stranietatea reacției unui, din punctul său de vedere, cadavru întors la viață: "Nemișcat, cu trupul puțin aplecat înainte, într-o împietrită așteptare care îi seca orice voință, Brumă privea, cu răsuflarea frântă. Ușa continua să se deschidă încet (subl. în text)". Climaxul nu întârzie; cititorul este proiectat în inima trepidantului mister: Apoi, un trosnet înăbușit se auzi, încuietoarea se desprinse, ușa dulapului se dădu cu putere în lături și cadavrul lui Păun
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu. București: Ed. Minerva, 1972. Velciu, Dumitru. Miron Costin. București: Ed. Minerva, 1973. Vianu, Tudor. Arta prozatorilor români. 2 vol. Ediție îngrijită de Geo Șerban. București: Ed. pentru Literatură, 1966. Vlad, Ion. Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin literar. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1986. ---. Povestirea. Destinul unei structuri epice, București: Ed. Minerva, 1972. Waltje, Jörg. Blood Obsession: Vampires, Serial Murder, and the Popular Imagination. New York: Peter Lang, 2005. Webber, Andrew J. The Doppelganger: Double Visions in
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un punct oarecare F. Desenați trei puncte situate la distanța de 4 cm de F. 6. Desenați un punct G. Trasați o dreaptă ce trece prin G, apoi încă una. Câte asemenea drepte se pot trasa? 7. Desenați o linie frântă deschisă, a cărei segmente au lungimile: 3,2 cm + 1,3 cm + 4,1 cm. 8. Fie pe o dreaptă d punctele A, B, C, D, astfel încât , , u.m., u.m. și u.m. Calculați lungimile segmentelor , , . 29. Unghiul, triunghiul, patrulaterul, cercul: prezentare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]