58,680 matches
-
la începutul lunii iunie, vă ave loc și lansarea cărții la Institutul de Istorie. MLC: Sunteți un neobosit soldat în aceste misiuni de a ajuta efectiv pe cei din Basarabia și a demonstra celor ce ne-au luat pământul că frații lor din afara granițelor nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți, dar un om că dumneavoastră este un imbold pentru ceilalți și cum spun americanii „one single person could make a huge difference
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin veacul asta - veacul blestemat care a răstignit întreaga țară... de sărbători trimitem munți de doruri, dar poți să-ți saturi neamul cu pachete? stăpânii noștri ne-au jucat la zaruri și ne-au hrănit cu vrafuri de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna să gonim ocara și să strigam la cer și la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile! dincolo de ele avem Dumnezeu. m-am gândit să dau o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
când deja își înjghebase un taraf, cam în perioada când se află în localul „La Mărită Borțoasa”, perioada de ascensiune a artistului, fiindcă vine în cântecele sale cu acele chiuituri ce erau specifice”cazacilor (zavaidocilor) Căpătase deja porecla „Zavaidoc”. Împreună cu fratele Vasile înjghebează un taraf, taraful Zavaidoc, care ia drumul capitalei. Tenorul operei române, Mihăilescu Toscani, a încercat să-l îndrume spre opera. În același timp era dorit și de Dimitrie Cutavas în trupa să lirico-drama țica. Ștefănescu Goanga îl dorea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au ținut De n-am mai îmbătrânit. Se spune că a cântat o noapte cu fetiță ce purta numele mamei, Constantă (Pusă), în brațe. Prin 1942, Tânta îi aduce pe lume un băiețel, pe nume Vasile (i-a pus numele fratelui său). S-a suit Zavaidoc într-o sanie plină de sticle de șampa nie, a traversat Piteștiul ciocnind cu toți drumeții. A fost bogat, dar a murit sărac. Au rămas cântecele lui, marea lui bogăție: „De când ne-a aflat mulțime
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a vrut s-o trateze era prea târziu). După 1944, 23 august îl găsim pe Zavaidoc la CâmpulungMuscel cântând la restaurantul lui Vișoiu, unde se distrau soldații ruși cărora le cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept chefliu și clientul localului, e lăsat înlăuntru, dar fiind iarnă, focul se stinsese demult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez și Ionel Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și la cornute. Dar tu le-ai neglijat, De maică-ta-i uitat. Voiai doar funcții și averi, Stârnindu-i pe mineri. Dar tu le-ai înșelat, Pe tac-to l-ai trădat. Ai cochetat cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-ați trădat voi zilele acele Și ați făcut spre alții temenele? Că nu voiau nici Kentul, nici valută, Votându-vă frumoasă, ca și sluta! Acum v-ați răsuflat, Votanții v-au zburat Va știe bine orice lele Cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
două camere și o mică bucătărie. Toată perioada ocupației am vorbit numai în șoaptă și am fost extrem de speriați. Pe mama au obligat-o să lucreze la telefoane și mereu îi spuneau că e fiica de chiabur. În iunie 1941 fratele mamei cu soția au fost deportați, George, vărul meu, era la liceu și a scăpat. La telefoane mama a aflat că vom fi și noi deportați cu vitorul convoi. Noroc că armatele române au venit și ne-au eliberat. Înainte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
da seama că cei împușcați în cap nu erau borfași și oricine făcea legătură cu oamenii care dispăreau zilnic, răpiți de pe străzi, luați cu forța din case și chiar de la locurile de muncă. Aceste familii al căror tata, soț sau frate dispărea fără urmă erau primele la fața locului când aflau că un alt mort a apărut în piață cutare. Se duceau repede să vadă dacă cel împușcat era dispărutul lor. Deși cazurile acestea au fost atât de numeroase, niciodată nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
buni, de ea ? nu se cade să-l trezim din vise. azi, MIHAI, este un prinț celest. mai grăiește doar prin manuscrise că aevea-i dus...mortua est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta...am mai scris, am gasit pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI Prof. dr. Claudiu Mătasa s-a dus prietenul din Sud... venea de prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru cazurile mai grave, care pot depăși puterea celui încercat de patima desfrânării, fiind necesar ajutorul, în special pentru monahi, unui frate care îl
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru cazurile mai grave, care pot depăși puterea celui încercat de patima desfrânării, fiind necesar ajutorul, în special pentru monahi, unui frate care îl poate sfătui în situațiile mai grele. Pentru mireni, sfatul părintelui duhovnic este mai mult decât binevenit în condițiile în care patima nu mai poate fi ținută în frâu, de aceea trebuie să te nevoiești din toate puterile, pentru că
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care a întrebat pe avva Agathon pentru păcatul curviei și Avva i-a răspuns aceluia: mergi, aruncă neputința ta înaintea lui Dumnezeu și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de Sfântul Ioan Scărarul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
acest timp al ispitirii: sacul (de penitență), cenușa, șederea în picioare toată noaptea, îndurarea foamei, limba arsă și neudată cu puțină apă, sălășluirea în mormânt și mai înainte de toate, smerenia inimii, în plus, dacă e posibil, ajutorul unui tată sau frate sârguitor și bătrân în judecată. Ar fi un lucru prea de mirare ca să-și poată salva cineva singur corabia din furia valurilor<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., pp. 314-315. footnote>. Când se referă la rugăciune ca remediu al acestei patimi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
salva cineva singur corabia din furia valurilor<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., pp. 314-315. footnote>. Când se referă la rugăciune ca remediu al acestei patimi, Sfinții Varsanufie și Ioan spun următoarele: De multe ori am fost și eu cumplit ispitit, frate, în tinerețe, de către dracul curviei. Dar m-am ostenit, luptând cu gândurile și împotrivindu-mă lor și nevoindu-mă cu ele; căci puneam înaintea ochilor mei chinurile veșnice. Și făcând eu aceasta în fiecare zi, vreme de șapte ani, m-
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
subliniată valoarea rugăciunii către Dumnezeu prin care cerem întărirea puterilor noastre slăbite într-o astfel de luptă, de violența ei. Prin curățirea trupului și a sufletului de patimi, în adâncul lor lucrează Hristos, Care ne este în această luptă duhovnicească Frate, Ajutor și Țintă spre care să urcăm neîncetat. Sfântul Ioan Casian subliniază această idee a necesității ajutorului dumnezeiesc în războiul duhovnicesc, arătând că dracul curviei nu încetează de a război pe om, până nu va crede omul cu adevărat că
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ne putem bucura de frumusețile acestei lumi, ne putem împlini dorințele, dar mai ales că după această viață (existență), ne așteaptă viața veșnică. Dintotdeauna, nașterea unui copil a fost un prilej de bucurie. De această bucurie negrăită sunt cuprinși părinții, frații, rudele apropiate și noi toți care aflăm de acel eveniment. Dar cel mai mult se bucură mama și această bucurie trebuie să o însoțească toată viața pentru că Mântuitorul după Înviere, când a dăruit viață prin biruința asupra morții, a zis
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
din Londra, este de părere că e indubitabil că Sfântul Grigorie de Nyssa nu a ocupat niciodată în mințile contemporanilor săi din Imperiul Roman târziu, ori chiar ale tuturor teologilor Răsăritului și Apusului, aceeași poziție care a fost ocupată de fratele său, Vasile, sau de prietenul lor comun, Grigorie de Nazianz. Acta Sanctorum i-a atribuit ziua de 9 mai ca zi a sărbătoririi, dar, în afară de aceasta, spre deosebire de contemporanii săi, nu posedă o zi de sărbătoare universală în calendarul roman modern
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
p. XV. footnote>. Continuând, același teolog precizează ideea pe care am menționat-o deja la începutul acestui studiu: „Mai puțin strălucitor și fecund ca maestrul său Origen, mai puțin cultivat decât prietenul său Grigorie de Nazianz, mai puțin practic decât fratele său, Vasile, el îi depășește însă pe toți aceștia prin profunzimea gândirii sale<footnote Ibidem, p. XV-XVI. footnote>”. Cel mai speculativ Părinte bisericesc din veacul al IV-lea, Sfântul Grigorie de Nyssa este un teolog cu o gândire profundă și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Grigore de Nisa poate fi regăsită în principal în scrierile sale ascetice, care, în ultima perioadă, au primit în sfârșit atenția pe care o merită. Ele justifică titlul de „Părinte al misticii”, care a fost conferit acestui mare capadocian. În timp ce fratele său Vasile era legiuitorul pentru ascetismul răsăritean, iar sora sa Macrina juca un important rol în dezvoltarea comunităților pentru femei, Grigore a suplimentat eforturile fratelui și surorii sale cu o învățătură asupra spiritualității. Vasile a oferit monahismului răsăritean organizarea, iar
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Ele justifică titlul de „Părinte al misticii”, care a fost conferit acestui mare capadocian. În timp ce fratele său Vasile era legiuitorul pentru ascetismul răsăritean, iar sora sa Macrina juca un important rol în dezvoltarea comunităților pentru femei, Grigore a suplimentat eforturile fratelui și surorii sale cu o învățătură asupra spiritualității. Vasile a oferit monahismului răsăritean organizarea, iar Grigore i-a inspirat prezentarea religioasă caracteristică. Așa cum sublinia și părintele profesor Ioan G. Coman în manualul său de Patrologie<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]