1,235 matches
-
ei, femeia acumula, creștea, conștientiza propria valoare. Nu-i frecventam atât de rar Încât să mă șocheze vestea divorțului. Amicul a plecat curând În străinătate la muncă. Nu l-am revăzut, nu știu dacă mai trăiește. Frumoasa blondă (s-)a fredonat o vreme prin oraș. M-a invitat odată la cafea, să-mi explice cauzele despărțirii. Sigur că m-a convins, chiar mi-a smuls promisiunea să scriu o povestire cu titlul de sus. N-am reușit. Iar articolul acesta e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
miezul nopții. Vasile Elisav crăpă fereastra. Nora Aron se opintea, acum, să scoată dopul unei sticle de trei sferturi, albe, ascunse în cămară de taică-său, cândva, — cu un sfredel fără aripioare. — Tir-bu-șon, nu mai ai a-ri-pioare, se trezi Vasile, fredonând. — Hai să ne jucăm de-a tirbușonul, zise Carmen, întorcându-se din baie (pe care și ea, pentru puțin, o frecventase). — De-a știrbușonul, zise Nora, plictisită. — De-a „mor de sete,-n marginea fântânii“, villoniză (sau orléansiză) profesorul Vasile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
doar de un bec mânuit de cea mai în vârstă dintre ei. Aceasta tocmai a scris cu cretă albă pe peretele negru din spate Thomas Edison. Cea de-a doua femeie va scrie Stravinsky Igor și până spre final va fredona ceva din Stravinsky. A treia femeie își va scrie numele și coordonatele importante: înălțime, greutate, vârstă, număr de telefon. Același lucru îl va face și el. De altfel, ei doi rămân singurii care se vor mișca mai mult în acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
faptul că este dispusă la orice risc și, în același timp, la orice compromis, pierzându-și astfel tocmai individualitatea și specificitatea proprii unei cărți ca atare. BUCUREȘTI FAR WEST Metro-Rex Daniel CRISTEA-ENACHE „Trenul galben, fără cai, inundat în luna mai... “, fredonau bucureștenii într-o primăvară din ultimii ani ceaușiști, referindu-se la inundațiile de la Metrou și la consecințele lor. Mărețul mijloc de transport în comun, dat în folosință cu ceva vreme în urmă, devenise pentru câteva zile impracticabil, ceea ce reorienta fluxul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
avem accidente pe care nu o să le mai simțim, nu o să mai simți când cineva ne calcă pe picior. Când te strigă cineva pe strada nu o să mai întorci capul. Nu o să mai știi exact ce melodie auzi, chiar dacă o fredonezi în neștire. O să dai download la plug-in-uri fără să mai știi unde ți s-au instalat. O să contribui cu bani la construcția catedralei mântuirii neamului fără să știi. O să bagi card-ul și o să plătești tot ce ți se cere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
de la singurul chioșc cu cafea, încă un pas spre marea armonie va fi fiind înregistrat. SECRETUL ADRIANEI Ceva frumos Adriana BABEȚI Când i-am dat rubricii un titlu de telenovelă, m-am gândit că secretul o să fie rapid dibuit, fiindcă fredonam destul de tare, număr de număr, să se audă, oda bucuriei mărunte. Aduceam adică imn de slavă celor mai neînsemnate mângâieturi pe cord, ungerilor ușoare pe suflet, care pe mine una mă ajută să înaintez ca un cargobot senin, zi după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Nici măcar o antologie Best of... nu umple pretenția unei „recomandări“. Eu am obiceiul cronofag să ascult aproape complet un artist de calibrul lui Clapton. Când se așază neaua pe stradă și-n suflet, am sentimentul de Backless (Tusla Time o fredonam în anii ’80 ca să uit unde trăiesc), de Slowhand (ce bucurie re-masterul 5.1!), mă plimb pe 461 Ocean Boulevard, trec pe la Budokan - Just One Night - și pe la Rainbow Theatre, poposesc la bar - No Reason To Cry -, arunc Money & Cigarettes
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
iar partenerul lui preia ritmul și improvizează, pe ritmul respectiv, un text sau un cântec într-o limbă imaginară 35; * exerciții de selecție a zgomotelor 36, sunetelor de fond, liniei muzicale etc. produse (bătaie la ușă, zgomot de pași, melodie fredonată de un actor etc.37) sau înregistrate (sunetul vântului, ciripit de păsărele, melodii cunoscute în interpretare originală etc.), valorificabile într-un spectacol/într-un anumit context comunicativ, pentru a corespunde mesajului verbal și nonverbal pe care locutorul dorește să-l
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
e greu, e foarte greu/ Aici unde sînt eu" poate fi auzit și în pușcăriile din Moldova sau Ungaria. În special cîntecele ardelene ("Pleacă trenul de recruți/ Încărcat cu deținuți" sau "Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie") sînt fredonate și în centrele de detenție din Ungaria. Această răspîndire regională, est-europeană a fost facilitată de caracterul simbolic al folclorului penitenciar. În versuri de genul celor citate este condensată o explicație a destinului unor categorii de oameni. Ele descriu condiția umană
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
carceral generează în România un tip de folclor ce seamănă izbitor de mult cu cel din închisorile naziste și comuniste. Atît deținuții, cît și cadrele care au cunoscut penitenciarele țărilor occidentale spun la unison că folclorul instituțional a dispărut, deținuții fredonînd șlagărele la modă în lumea liberă, și nu cîntece proprii. Condițiile de detenție românești, bazate pe privațiuni numeroase, pe umilințe frecvente și pe traiul la comun într-un spațiu restrîns generează un fenomen cultural desuet, dar cu reverberații în cultura
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
privațiuni numeroase, pe umilințe frecvente și pe traiul la comun într-un spațiu restrîns generează un fenomen cultural desuet, dar cu reverberații în cultura societății libere. Manelele, cîntate pînă nu demult mai ales în închisori, au trecut granițele acestora, fiind fredonate acum de mase largi de oameni care nu au avut de-a face cu pușcăria, dar care rezonează la versuri precum "Să moară dușmanii mei". În cîntecele de carceră apare tema dușmanului, aflat nu doar în afară, ci mai ales
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
implacabil: Că așa ne fuse soarta/ care puse-ntre noi poarta/ cu lacăte și zăvoare/ și paznici cu trăgătoare/ ca să crapi de foc și dor/ fără drept de vorbitor/ să te dea cu halimoase/ și alte vorbe frumoase". Amărăciunea e fredonată în zilele de duminică, atunci cînd deținutul constată că a rămas nevizitat în săptămîna care a trecut. Cățărat pe geam sau într-un colț al celulei, își plînge nefericirea: "Tristă-i duminica zilelor mele/ e tristă și-i plină de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la vederea noastră. Sau, poate, o să întâlnim un moș mic de statură, cu o pălărie caraghioasă pe cap și un toiag în mână de care să atârne o traistă nici plină, nici goală. Un moșneag care în singurătatea lui să fredoneze acum: Podul de piatră s-a dărâmat, A venit apa și l-a luat, Vom face altul pe râu în jos, Altul mai trainic și mai frumos. Calul alb Fortes fortuna adiuvat (Terențiu) În dimineața de ajun a Anului Nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
oferit atâția ani / câte fire de nisip ținea în pumn, sibila aceasta/ personifică bătrânețea: și totuși / sânii aceia ofiliți încă mai au / lapte celest pentru cel ce aspiră / la iertare: copac uscat, nu verde/ semn al mântuirii". E ciudat cum fredonezi muzica imaginilor intime ale lui Eliot, și totuși ești extrem de diferită, ții cu totul de altă epocă. E Eliot un model pentru tine? RF. Ca tânără poetă, Eliot a fost extrem de important pentru mine și n-am nici cea mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
într-o vreme când noțiunea de refugiat sau de exilat nu exista, când n-ar fi avut nici un sens dac-aș fi auzit-o. Melodia trezise în mine amintirea școlii, a examenelor, făcându-mă să realizez că, pe vremea când fredonam acest cântec, eu - școlărița româncă de la Paris - visam la vacanțele din România, la regăsirea Bucureștiului și a acelui loc mitic (azi abia îmi dau seama) pe care îl iubeam mai mult ca orice pe lume, satul și mai ales via
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
imagini ale acestora; - denumește obiecte, persoane; - identifică și denumește culori; - recunoaște și denumește acțiuni în imagini. - Jocul este lipsit de imaginație, solitar de cele mai multe ori - atenția este ușor deficitară, reacționând cu întârziere la unele comenzi pe care le primește. Senzorial - fredonează și cântă frecvent; - este încântat să privească la propria sa reflectare în oglindă - este atras de lucrurile strălucitoare;nu-i place sa fie atins; - ocazional pare să nu simtă mirosurile puternice; - îl deranjează uneori textura hainelor; - este anxios atunci când se
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
scrise, adunări ale organizației de bază din care făceai parte, verificări - proces de-a lungul căruia era imposibil să nu afli „ce ți se pregătește”. Ca să nu mai spun că ideea de a fi trecut din întâmplare pe lângă Sala Palatului, fredonând un fragment din Mozart ori citind Hölderlin, și de a fi fost împins înăuntru spre a afla, cu stupoare, că devenisei membru al noului CC al PCR ori al MAN e mai mult decât ridicolă. Dar, hai să zicem că
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de februarie din 1904, când, aflându-se la o serată dansantă, este invitată la un tangou. Catherine intră în ringul de dans și, ezitând, schițează câțiva pași. Vrând s-o încurajeze, bărbații bat din palme în cadență. "Lauth, pictorul, îmi fredonează mai întâi, pentru a trezi țiganca din mine, cântece de pe acele meleaguri, zdrăngănind strunele chitarei... Ne privim lung în ochi, iar apoi dansez iar țiganca se trezește, întregu-mi trup se trezește iar Lauth îmi vorbește fără să mai știe ce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu verdeață, fac picnicuri pe malul vreunui râu, străbat drumurile Franței cu bicicleta sau tandemul. Tinerii, cazați în tabere de tineret care apar ca ciupercile după ploaie, sunt și ei liberi să hălăduiască în voie. Cu rucsacul în spate, pleacă fredonând "S-o luăm-naintea vieții, s-o luăm-naintea dimineții"117. Se dezvoltă astfel o nouă sensibilitate, pe care o exprimă perfect "nebunul care cântă" "înveșmântat în soare", Charles Trenet. Interpretul cunoaște primele succese abia spre sfârșitul lui 1937, însă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Pentru el... O dulce mireasmă de respiri E floare-albastră Un ochi minunat de admiri E floare-albastră Cuvinte de nu poți să-nșiri E floare-albastră, e floare-albastră, e floare-albastră La o 'ntâlnire de te-aventurezi E floare-albastră Un cântec trist de fredonezi E floare-albastră " Toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză..". Mii de tineri și mai puțin tineri fredonează aceste refrene odată cu Trenet, lăsându-se legănați de un val de optimism. Totul merge bine... "toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză", așa cum cântă Ray
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Cuvinte de nu poți să-nșiri E floare-albastră, e floare-albastră, e floare-albastră La o 'ntâlnire de te-aventurezi E floare-albastră Un cântec trist de fredonezi E floare-albastră " Toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză..". Mii de tineri și mai puțin tineri fredonează aceste refrene odată cu Trenet, lăsându-se legănați de un val de optimism. Totul merge bine... "toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză", așa cum cântă Ray Ventura într-un alt șlagăr rămas celebru. La acest sfârșit al anilor '30, tinerii, "tolăniți în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flexibil și de progresiv, oferă acum cea mai extinsă gamă, de la superficialitatea cea mai frivolă la cutezanța cea mai arzătoare. Complex și contradictoriu, iată-l întins precum struna unei viori, gata-gata să plesnească... "Vă place Brahms?" Numeroși sunt adulții care fredonează melodia piano, piano a flirtului superficial. Aceștia rostesc din ce în ce mai rar cuvântul flirt, iar atunci când o fac, o fac cu ironie. Se joacă în schimb tot mai mult cu propria seducție, apăsând într-o doară clapele ambiguității și misterului. În acest
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
durere, să existe fericire/ Să existe vis/ De unde vis frumos?/ De pretutindeni/ Din cântec din Întrebare/ Din noi/ Să fie murmur/ Melodie/ Iubire/ De pretutindeni, pentru noi/ Pentru noi toți să fie/ Viața/ Melodie, la nesfârșit/ Să fie cei care fredonează/ Imposibil/ Toți cei care vorbesc,/ Chiar dacă se izbesc/ De munte/ Să existe, să/ Plece, să vină/ Să fie!” (,,Să fie”). Regăsindu-se Într-o poezie erotică foarte specială, care aduce gestul, sentimentul, starea, tăcerea, lumina ochilor, apropierea trupurilor În cuvânt
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Yu Shu Lien din Tigru și dragon. Arunc rucsacul în spate ca pe-un fulg, înșfac scurt, cu o mișcare hotărâtă, sacoșele burdușite și pornesc în pas săltăreț spre casă. De multe ori, în timp ce străbat parcul, îmi dau drumul și fredonez voios, tot mai tare și mai neînfricat, o-di-ri-di-di-na u-ha“. rockin’ by myself Oxy(re)generator Dumitru UNGUREANU Da, Jean Michel Jarre ne va încânta urechile și-n acest articol! Omul e cu un pas înainte și, generos cum îl știm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
că sunt periculoase mamele astea abandonate, soțiile părăsite, Țiclete își aduce aminte cum îi luceau ochii cuscrei care ar fi fost în stare într-un moment de mândrie ieșită din țâțâni... să-ți spintece scăfârlia (V, p. 683). Viitoarea mireasă fredonează, paradoxal, un cântec despre sfârșitul iubirii (Într-o zi... se va destrăma iubirea noastră - V, p. 670) și rememorează chinurile îndurate de precursoarea ei (a sta printre noi era ca o condamnare la moarte în fiecare ceas, mereu, fără sfârșit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]