25,627 matches
-
sub greutatea contradicțiilor" (Dicționarul cu vorbe deșarte). Sau: "jilave dealuri gata să se surpe în hăul/ mutilat de meteoriți. eram toți adunați/ la cină, comunicam ca înecații trecîndu-ne/ salata de alge unul altuia cu mișcări unduioase de apă" (Exilul și frica). Două sînt direcțiile moral-estetice în care se orientează această poezie stufoasă, luxuriantă. Una este cea a "laudei lucrurilor", a impulsului incantatoriu, a beatificării lumii în stilul lui Ilarie Voronca. E o aventură a încifrării străvezii, a extazului: "noile chipuri și
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
noile chipuri și vechile măști îmi/atîrnă precum ferestrele unei case/ dăruită vîntului/ plăcerea de a fi om mi-a răpit/ atît de multe visuri/ dimineața cînd văd cum se evaporă cafeaua aburii lungi îngrămădindu-se/ pe tavan/ senzația de frică îmi pășește pe carne/ oasele ancoră le arunc în pămînt/ nesiguranța zilei, doamne, ce aventură!/ vapori de trup/ par o muzică/ încîlcită în vinișoarele urechii// trăiesc părul roșu al femeii/ trăiesc dicționarul cu vorbe deșarte/ trăiesc magia unei monede? (Dicționarul
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
surîs complice... dacă mai vreau să ies din partid... Brusc, îmi căzuse fisa. Știa! Titus îi spusese, ca ardelean. Iar Lăncrănjan, mă simpatiza, - de-aia îmi propusese el să fim prieteni! Nu mai țin minte precis anul și data. De frică, nu notasem nimic. În jurul lui '60, începusem să mă duc la întîlnirile cu Noica, introdus de I. Negoițescu. Am fost o dată, cel mult de două ori. În orice caz, cînd avusese loc discuția incriminată - cu apelul ce trebuia trimis peste
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
să-i displacă sunt imediat pedepsiți: loviți, atîrnați de o ștangă, li se răstoarnă găleți de apă peste ei și sunt obligați apoi să curețe cît mai repede mizeria. Spectatorul vede și aude totul: hainele ude și respirația gîfîită, transpirația, frica și speranța, disperarea și credința. La o asemenea distanță e greu de mințit, dar este ușor de exagerat. Dacă acțiunile devin un simplu exercițiu de virtuozitate, de jogging scenic, mimarea suferinței se transformă în contrariul ei. Dacă suferința este percepută
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
minții lor. Pacienții săi devin veritabile personaje literare. Între aceștia, o oarecare Emily (numele nu e cel real, firește), așteaptă să devină cu adevărat eroină de roman: datorită unei malformații la creier, femeia nu poate percepe nici un sentiment negativ. Nici frică, nici furie, nici tristețe. Ea nu poate generaliza experiențele neplăcute și astfel nu poate trăi niciodată dezamăgirea. Cum va fi arătînd lumea pentru o astfel de optimistă literalmente maladivă? Antonio Damasio -The Feeling of What Happens. Body and Emotion in
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
și un bun organizator, de vreme ce a fost ales să conducă, la Universitatea Al. I. Cuza, nu Este o presă anarhizată și din pricina veleităților unor patroni de presă și datorită nivelului celor care scriu prin ziare, mulți semidocți - nu mi-e frică de acest cuvînt -, mulți care ar trebui mai întîi să învețe limba română, care ar trebui să pună mâna pe niște manuale de istorie sau pe niște manuale de școală de economie; e și multă vulgaritate în ziarele noastre... Desigur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
specialitatea sa, luînd asuprăși cazuri grele și complicate. Desigur, o recunoaște, a făcut și greșeli, adăugînd nu pentru a se scuza, "nu cred că există chirurg fără insuccese". Toată strălucita sa carieră de chirurg a fost stăpînită de ceea ce numește "frica de bolnav". Teama înainte de operație și perioada postoperatorie. "De fapt, limita dintre grijă, teamă și viață sub tensiune nu este prea clară în meseria noastră. Cel puțin așa a fost pentru mine și cunosc foarte mulți chirurgi care au avut
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
actori și directorii lor - Vlad Rădescu și mai nou Stelian Nistor - atitudinea arogantă a acestora, neacoperită însă de o autoritate profesională, sînt principalele motive ale unui conflict mai vechi scos la iveală abia acum. Din păcate, din lașitate sau din frica zilei de mîine, actorii n-au forțat discuții directe și lămuritoare cu direcțiunea, lăsînd lucrurile să mocnească, sau au șușotit pe la colțuri. Inoperant. Nemulțumirile s-au strîns. Sigur că nu întotdeauna un șef este agreat și că, mai ales într-
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
-o. Babu le cunoștea sistemul, căci fusese multă vreme de-al lor, în fruntea lor. De aceea s-au și purtat cu atâta sălbăticie, torturându-l până și-a dat sufletul, ba mai mult, expunându-i cadavrul, pentru a băga frica în oasele adevăraților opozanți ai regimului. Numai un securist de talia lui Ursu merita să fie ucis într-un asemenea hal. Un biet informator oarecare - cărturar de-o șchioapă sau poet - nu putea spera la martiriu (un "domiciliu forțat", o
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
reuniseră litere din numele lor, de exemplu Guță, Lena și Ana, de unde rezultase numele de pe firmă. Revenind, Cronicarul e de părere că un astfel de proiect e complet inoportun în pragul aderării României la U.E., dacă el pleacă de la ideea fricii de alte limbi. Românii trebuie să învețe limbi străine și să se deprindă a le vorbi și citi. Limba română nu e periclitată de străini, ci de români; iar protejarea ei se face prin școală, prin educație, nu prin lege
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
române, ne lezează tuturor sentimentul național, dăunează literaturii române de ieri, de azi și de mîine, compromit aderarea la UE și la NATO. Pentru țuțăr, scriitorii sînt niște moaște care trebuie să inspire respect și devoțiune, dacă nu și oarecare frică obscură, ca toate cele greu de înțeles cu mintea, dar care vorbesc inimilor simțitoare. Opera lor este un obiect de patrimoniu care trebuie protejat prin lege de orice fel de critică. Și așa mai departe. Fiziologia țuțărului nu e complicată
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
însuși, în "miezul lavei" new-yorkeze de după atacul terorist, A.P. nu a apucat, s-ar zice, să citească despre planul arhitectonic al izvorului minune, care ne asigură tinerețe veșnică. Ar fi fost mai puțin îngrijorat de ce i se poate întîmpla, de frică, unui român în trecere prin America zilei de 11 septembrie 2001. Cu ce e de vină Paul Grigoriu? Mai nou în mass-media autohtone sînt suspendați din funcții oameni de presă nu pentru ceea ce spun, ci pentru ceea ce nu spun. Cazul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
sînt mai �mici", dar universale: în locul crizelor de identitate, găsim crize de iubire; în locul psihologiei complexe, o notație precisă, cinică, vioaie; personajul de 25 de ani nu simte nevoia să-și explice sau să-și ascundă biografia. Nonșalanță, tupeu, fără frică de penibil, de locul comun - cam acestea ar fi, în același timp, calitățile și defectele Veronicăi A. Cara. Veronica A. Cara, Viața pe acoperiș, Editura Gramar, 2001, 352p., f.p.
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
cartea Marianei Codruț, dragostea-ură, durerea, duioșia și vehemența se nasc dintr-o realitate cu tușe îngroșate: "patria-gură-de-rai unde/ frumos de mori cîntă gușa/ mică a mierlei - parcă pe noi/ nu ne vrea veșnic tineri/ și ferice: ne vrea veștejiți/ de frică negri de grija/ auroralei zile de mîine". Prin disputa Prostului satului național cu îngerul ideologic, sau scenele-discuții la care participă Eulalie, răzbat fapte, reacții la evenimentele reale, dar, în reprezentări amar-comice. Lumea artistică nu mai este o periferie: "cînd marea
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
indispensabile cititorului american. E un interviu "luat" prin email, cu răspunsuri elaborate, pînă la dezvăluirea unor linii teoretice și reacții pe marginea comentariilor criticilor la volumele deja apărute. Descoperim o persoană veselă care scrie poezie neagră, violentă, eliberîndu-se astfel de frici și de tabuuri, "concentrating on bitter visions and bitter truths", cum scrie Paul B. Roth în prezentarea poetei. Dacă ar fi să alegem o formulă a poeziei Ruxandrei Cesereanu așa cum și-o definește poeta (formulă fatal aproximativă, desigur), ea ar
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
de comunicare (a ideilor "subversive") care ajungeau la "mase". Drept dovadă stă faptul că, în vreme ce se publicau cărți "cu aluzii" ori chiar cu referiri critice explicite la adresa sistemului, în vreme ce pe scenele teatrelor se montau piese la care îți era cam frică să aplauzi sau să rîzi, în schimb presa era obligată să lucreze la comandă, într-un stil impus și cu restricții draconice (listă de cuvinte și expresii interzise). La rîndul lor, filmele străine erau selectate cu grijă, iar o producție
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
dacă nu există în gîndirea autohtonă o "filosofie a conștiinței", ar putea fi una a "existenței". Cu perspicacitate, deși în opoziție cu ideea sa că am fi iremediabil inferiori occidentalilor, C. Noica recunoaște în Învățăturile lui Neagoe Basarab "umilința", "plîngerea", "frica - de pierdere, de părăsire, de moarte", adăugînd: "iar frica unei conștiințe care s-a izolat de lume, spre a nu se mai regăsi, e tema principală a filosofiei existențiale de astăzi". Deci un existențialism larvar, care, prin mijlocirea smereniei, duce
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
conștiinței", ar putea fi una a "existenței". Cu perspicacitate, deși în opoziție cu ideea sa că am fi iremediabil inferiori occidentalilor, C. Noica recunoaște în Învățăturile lui Neagoe Basarab "umilința", "plîngerea", "frica - de pierdere, de părăsire, de moarte", adăugînd: "iar frica unei conștiințe care s-a izolat de lume, spre a nu se mai regăsi, e tema principală a filosofiei existențiale de astăzi". Deci un existențialism larvar, care, prin mijlocirea smereniei, duce la o deschidere spre Celălalt, spre un echilibru cu
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
principală a filosofiei existențiale de astăzi". Deci un existențialism larvar, care, prin mijlocirea smereniei, duce la o deschidere spre Celălalt, spre un echilibru cu lumea, spre vindecarea angoasei: Se pierde sensibilitatea filosofică în sensibilitatea religioasă, odată cu smerenia? Dar trecerea de la frică la smerenie e o adevărată etapă de cunoaștere existențială. Conștiința trăitoare, dominată de spaime, presimte pe Celălalt; iese din strînsoarea neființei prin faptul însuși al fricii. Smerenia e conștiința unui raport la altceva decît ea. Iar dacă smerenia "dă socoteală
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
vindecarea angoasei: Se pierde sensibilitatea filosofică în sensibilitatea religioasă, odată cu smerenia? Dar trecerea de la frică la smerenie e o adevărată etapă de cunoaștere existențială. Conștiința trăitoare, dominată de spaime, presimte pe Celălalt; iese din strînsoarea neființei prin faptul însuși al fricii. Smerenia e conștiința unui raport la altceva decît ea. Iar dacă smerenia "dă socoteală de cele ce vor să fie", e tocmai fiindcă vestește conștiinței un echilibru în altceva, ori ieșirea din singurătate, capătul de drum al unei inimi neliniștite
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
atunci cartea aceasta, Autodenunțuri și precizări, îți va plăcea într-un fel inocent. Pentru toată sinceritatea profund umană pe care o conține, pentru că te poți identifica de atîtea ori și atît de firesc cu un autor care nu-și ascunde fricile, lașitățile, pentru toate momentele muzicale pe care un autor obsedat de adevăr și non-ficțional le-a desprins din viața amorfă. Dar sensul titlului și într-un fel filosofia acestei cărți îți vor scăpa. Pentru a le înțelege e nevoie de
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
sare./ încerc să-mi întorc capul dar de sub coaste/ o flacără galbenă se înalță plutind./ se bucură sângele meu/ noaptea-mi coboară prin carne..." (Nopți lungi). Poezia lui Radu Florescu este, de fapt, o continuă ipostaziere a acelorași stări de frică și neliniște a "sângelui" ("larma sângelui" este o expresie reluată de câteva ori), de neputință a trupului "de pământ" ("larma trupului") în apropierea obsedantă a triadei întuneric-noapte-moarte și de scurte momente de calm și "lumină" sub "steaua aducătoare de viață
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
metafizică", Magda Cârneci a scris constant "poeme politice" ca o mărturie continuă a existenței (și) la un nivel istoric. Parcursă cronologic (1979-1994) poezia oferă, astfel, panorama trăirilor unei conștiințe istorice acute și, totodată, evoluția unor stări, gânduri, idealuri, atitudini de la frică și supunere, prin revoltă, până la libertate și dezamăgire: Da, da, da! ba, ba, ba! ka, ka, ka!/ și boborul, boborul cum bubuie în urale și urlete/ schiaună latră mugește în coloane și hore/ face tumbe pe străzi și prin piețe
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
bine de coarda aia. Și, firește, adolescență, firește, sport, și cel mai aspru sport este rugby-ul... Dur, foarte dur. în copilărie sau în tinerețe ați avut angoase, spaime? Cînd m-a dus mama la școala primară, mie îmi era frică de tata. Atît. Tata, despre care știam că a murit. De ce credeți că vă era frică de el? în ce fel se manifesta frica? Nu știu de ce. îmi era pur și simplu frică de el. Se întîmpla să nu mai
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
-ul... Dur, foarte dur. în copilărie sau în tinerețe ați avut angoase, spaime? Cînd m-a dus mama la școala primară, mie îmi era frică de tata. Atît. Tata, despre care știam că a murit. De ce credeți că vă era frică de el? în ce fel se manifesta frica? Nu știu de ce. îmi era pur și simplu frică de el. Se întîmpla să nu mai avem pîine seara, pe înserate. Și mama mă trimitea după pîine, îmi dădea un leu sau
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]