1,444 matches
-
lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subțire și mai frumos!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) " Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din burienile în care adormisem de atâtea ori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de tăcere; da' rău! Aș! nu e rău, zice cocoana; până se-nvață cu omul; dar nu știți ce cuminte și fidel este, și deștept! Ei bine! e ca un om, frate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca nici "hâc!" să nu mai zică. Omul însă, trecut acum prin multe, a tras cu urechea, și cuminte, cum se făcuse, a luat troaca de la porci și-a pus-o în locul lui în pat, iară el s-a pitit frumușel sub pat și-a-nceput să sforăie din greu." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) (e) "Mă întreb, spuse el, dacă stelele nu sunt oare luminate pentru ca într-o bună zi fiecare să și-o poată regăsi pe a sa." (Antoine de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Și așa tremurau de tare, de le dârdâiau dinții în gură. Iară mai ales pe Gerilă parcă-l zghihuiau toți dracii; pozne făcea cu buzișoarele sale, încât s-a îngrozit și împăratul Roș când l-a văzut făcând așa de frumușel." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) " În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moșneagului de bine, ea i-a opărit pe toți, de țipau și fugeau nebuni de usturime și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Mary Poppins) (d) "Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suflecă mânecile, călcă lut și lipi cuptorul, îl humui ți-l griji, de-ți era mai mare dragul să-l privești! Apoi își spălă frumușel mâinile de lut și porni iarăși la drum." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (e) " Când văzu dar că Florița e moartă, el se întristă, după aceea se supără și, mai la urmă, atâta de grozav se amărî, încât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se chefuiră cât le cerură inima. Cucoana însă tot îndesa paharele boierului și el tot bea. Și(-i) mai dete unul, și încă unul, până îl făcu cuc. Se îmbătă boierul de se coclise turtă. Atunci și cucoana îl ia frumușel la spinare, fără să mai simță boierul ceva și-l duse la tat-său acasă, unde îl puse pe cuptor de dormi până se trezi. A doua zi, când se deșteptă, boierul, văzându-se în astfel de hal, întrebă unde
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de la Să-l-cați, megieș cu Căutați și de urmă nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un boț, chilimboț boțit, în frunte cu un ochi, numai să nu fie de deochi!" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (o) "Unul din cele mai importante momente ale evoluției literaturii pentru copii a fost folosirea ilustrațiilor. Orbis Sensualium
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a indus ideea că discursul bine ticluit, ceva mai bun decât cel al corifeilor limbajului de lemn, poate agonisi adeziune și simpatii. Veșnic absent de la ore, de aceea ”chiulangiu”, mizează pe trecerea pe care o au ”băieții buni, săraci și frumușei”, dar și pe impactul discursurilor rotunde, netede, rostite într-o limbă română alertă, curată, care place auditoriului. Până la un punct. Tipul e doar... VORBĂ. Adevărul rostirilor sale este în altă parte. O țară nu se conduce doar cu vorbe frumoase
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
51% din acțiuni și contracte dubioase pe bază de șpăgi. MIRCEA SNEGUR PREȘEDINTELE... BASARABENILOR ! Mircea Snegur s-a născut la 17 ianuarie 1940, satul Trifănești, județul Soroca (actualmente în raionul Florești). În anul 1956 a absolvit Școala Medie din satul Frumușica (raionul Florești). Studiile superioare și le-a făcut la Institutul Agricol din Chișinău, pe care l-a absolvit în 1961. În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineț al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească (P.C.M.). Din anul 1985
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
și el nopțile în tihnă, în propria-i colibă, în loc să bată hățișurile. Nu-i plăcuse defel nici anul trecut, numai că între timp lucrurile se înrăutățiseră. Când el nu era acasă, un bărbat mai tânăr o vizita pe tânăra și frumușica lui nevastă. O dată, disperat, înșfăcase o bâtă să o lovească; pe urmă o aruncase. El era bătrân iar celălalt tânăr, și bătând-o pe ea, nu și-ar fi tămăduit durerea din inimă. Altă dată, venise la stăpânul său ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
noi îl puteți vedea pe ăl mai înalt de pe continent!“. Iar presa s-a repezit spre bucata de orgoliu, a mușcat din ea și a început să gonfleze subiectul. Să-l gonfleze până când acesta, la subiect mă refer, a devenit frumușel și gogonat, astfel încât, pe 1 decembrie, oamenii s-au sufocat pentru a atinge minunatul obiect imens din buricul Capitalei. Adică perfect din punctul de vedere al presei, care a găsit imediat alte branduri pentru subiectul nostru: „bradul terorii“, „bradul ucigaș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
După mine să oftați Și mereu să m-așteptați Nouă ani și jumătate Cu credință, cu dreptate, Când pe zece c-oi porni, Până zece n-or plini, P-a mea dalbă de mireasă, P-a mea dulce de nevastă Frumușel să mi-o gătiți Și cu alt s-o logodiți, Cu altul s-o măritați Și la nuntă să-i jucați, C-atunci nici c-oi mai veni, Că io-n lume n-oi mai fi!". Tânărul pleacă la război
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Cu cinci litre de argint De la piept și pân' la gât. Ștefan-vodă, d-auzea, Ștefan-vodă poruncea, Pe toate le sfărâma. De ți-e frică c-oi scăpa, Leagă-mi, doamne, pe dreapta, Dar să-ncalic n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă tundeam, Rădeam barba voinicește, Lăsam chica haiducește, Dar acum nu mă cunoaște Și la mine nu se lasă! Ștefan-vodă poruncea Și pe Corbea că-l tundea, Și pe Corbea că-l rădea. Gata sunt, măria-ta, Dar știi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de texte avute în vedere, fără însă a face din textele respective texte literare. Fără îndoială, există texte pornografice mai bine sau mai prost scrise. Să privim, de exemplu, acest pasaj dintr-o povestire intitulată Une Belle Garce [O curviștină frumușică], publicat în anii 1970 și semnat cu pseudonimul ironic "Eva Tolit": "I-a străpuns îndată orificiul vaginal, împungând-o adânc în pântece. Cuplul scoate un oftat adânc. Ce bine-i! Olga e prizoniera propriilor dorințe violente și, simțind o nevoie
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
De exemplu: Ce trece pe apă și nu se udă ? (Umbra); Patru picioare are, dar nu pleacă la plimbare (Scaunul); Am un bordei plin cu viței; Dacă nu sparg bordeiul, nu ies vițeii (Bostanul cu semințele); Moșneguțul mititel/ Face gardul frumușel (Acul); Cine merge dar tot stă pe loc? (Ceasul); Am un purcel cu râtul de oțel (Plugul); Ce nu poți întoarce din cale niciodată? (Timpul); într-o vale adâncă/ Toate ciorile s-aruncă (Strachina și lingurile); Cine trece prin sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sabia lui Mihai" (Pamfile, 1909, p. 55); "barbă-bărbue,/ Gură-gurărie,/Nas-năsăluc/Ochi-bazaochi,/Sprâncene coțofene,/ Frunte-tăvăluc/Hop de țuțuluc" (Pamfile, 1909, p. 56); * recitative-numărători utilizate, în jocurile lor, de copiii macedoromâni: "Ca la măr,/ Ca la păr,/ Ca la dinte,/ Dintelaș,/Păpușică/,Frumușică,/Gheorghieș,/Clanț,/Ieși afară/Iepuraș", * "Un,/Donă,/Trena,/Pana,/Gârli,/Mârli,/Roto,/Goto,/Tava,/Cioc" (Pamfile, 1909, p. 28); * serii paronimice: car sar var jar țar par zar rar dar bar far har /cad cat caș caz /sac sat sap
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discuri în care era acompaniată de Enescu și mi-a povestit mult de dumnealui. Mare toantă eu, să nu o înregistrez! Stella era o povestitoare fermecătoare. Cred că Umberto Giordano a fost îndrăgostit de ea, că era mică și tare frumușică și îi luceau ochii când vorbea despre el! — Dintre cântăreții acelei epoci, pe cine ați mai cunoscut? — Stella era bună prietenă cu Licia Albanese, care avea cu totul alt temperament. Le-am mai cunoscut pe Gina Cigna și Elena Nicolai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
m-am obișnuit cu armata, am hotărât să rămân în cadru ei. Nu prea aveam la ce să vin acasă căci și așa tata nu avea prea mult pământ să-mi dea, să pot lua de soție o fată mai frumușică, sau măcar urâțică dar mai de chiabur cu pământ mai mult. Așa era pe vremea aceea, ba mai începuseră și colectivizările și urma să predea pământul acolo la întovărășiri, adică la grămadă. Dacă văzui și văzui,zic și eu ca
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
oameni își anunțau prezența la eveniment. Își simțea inima în gât. știa că astfel de mitinguri trebuie aprobate de poliție, iar formalitățile durează trei, patru, chiar cinci zile. A sunat la poliție, a explicat ce se petrecea și a lămurit frumușel că demonstrația avea să se întâmple oricum, cu sau fără voia autorităților. Polițiștii au fost însă dispuși să o ajute, așa că Felicia a pornit-o direct spre sediul poliției și a luat aprobarea în aceeași dimineață. „M-am întors și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
l-a înscris la o școală primară românească, ea i-a răspuns: „Pentru că eu și soțul meu ne gândim la viitorul copilului; noi nu trăim în trecut. De instrucția lui maghiară mă ocup eu acasă.“ Adrian era un băiat brunet, frumușel, elegant îmbrăcat și foarte bine-crescut. Taică-său era inginer și locuiau într-o vilă pretențioasă ca un cavou de lux. Aceste două clase primare țin de o perioadă fără experimente erotice, în schimb cu escapade clandestine. Mă aventuram, fără știrea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
răspundea, mie în schimb refuzându-mi orice atenție, ceea ce mă făcea să „sufăr“. Inițiative am avut însă eu cu Dan, băiatul unui fabricant de biscuiți: în camera lui din apartamentul de deasupra fabricii, mâncam pe săturate aromații pesmeți. Pe Dan, frumușel, delicat, cu silueta ispititoare sub puloverul mulat pe corp, l-am iubit, așteptând cu dor să vină la mine, unde aveam spațiul convenabil manevrelor erotice: într-o debara, se afla, oblic rezemată de perete, pe înălțimea lui, o somieră pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
un aer viril -, venise și ea în vacanță (nu de la studii - căci, după ce terminase liceul, n-o mai preocupa decât ideea unei căsătorii convenabile -, ci părăsind temporar luxoasa lor locuință din Cluj); logodită, își aștepta aici cavalerul: un tânăr avocat, frumușel, pornit pe carieră, până la sosirea căruia acordându-mi mie atâta atenție, încât, în naivitatea mea, eram convins că fata mă place, așa că la apariția „dânsului“, care mi s-a părut deranjantă, m-a cuprins o strașnică gelozie, în stare să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
casă acolo plasat, care constituise reședința propriu-zisă când devenise aici proprietar taică-său, locuiau mama ei vitregă și sora acesteia, profesoare încă amândouă la Școala Normală de Fete și înfocate naționaliste. Aveau un nepot, student în ultimul an la medicină, frumușel băiat, brunet și sprâncenat (deși nu purta barbă, eu îl văd în amintirea mea cu barbă: iluzie optică nu fără semnificație), ascuns acum pe undeva, ca legionar, iar bătrânele se arătau - cu discreție, căci erau dintre aceia care în orice
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pipăia fii-su, mă tot zăpăcea, azi dimineață mai să-mi rupă bluza! Da’ ce, eu am bărbat acasă! — Da’ nu era frumos? — Nici măcar, mic ca tine, părinte, și era și rău! — Bine, lasă, ce să-ți fac dacă ești frumușică. Se uită și ei! Lasă, treci dincolo! Pentru fiecare avea o glumă, pentru fiecare o speranță. Cu mine nu vorbea. Cred că a simțit că am trecut prin multe; se uita la mine câteodată și ochii îi deveneau serioși. Între
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
statură și au trăsăturile feței mai aspre), marocani (negricioși, păr negru, eventual creț, mici de statură), peruani (au fizionomia specifică hindu, fața lată și de abia depășesc 1,60 m), ruși (slabi și blonzi) etc. Băieții români sunt înăltuți, șateni, frumușei și triști. Câteodată zăresc pe la vreun colț de stradă sau după un bloc un astfel de chip. Să știi că foarte greu își asumă cineva răspunderea să aducă aici un băiat la muncă, pentru că ei nu găsesc mereu de lucru
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]