1,195 matches
-
unei frustrații acutizate sau cronicizate, decât înlăturarea consecințelor ei; obținerea redresării se realizează cu atât mai greu, cu cât se intervine mai târziu. 2) Modalitățile de reducere și eliminare a consecințelor unor frustrări severe, de echilibrare morală a elevilor puternic frustrați trebuie să fie concepute în funcție de etiologia și gravitatea „stării de frustrație”. Terapia „frustrației” implică elaborarea și instituirea unui sistem de măsuri medico-psihopedagogice adaptate la vârsta, sexul și particularitățile psiho-fiziologice individuale ale personalității celui frustrat. În cazurile în care manifestările „sentimentului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de echilibrare morală a elevilor puternic frustrați trebuie să fie concepute în funcție de etiologia și gravitatea „stării de frustrație”. Terapia „frustrației” implică elaborarea și instituirea unui sistem de măsuri medico-psihopedagogice adaptate la vârsta, sexul și particularitățile psiho-fiziologice individuale ale personalității celui frustrat. În cazurile în care manifestările „sentimentului de frustrație” s-au strecurat în forme greu reversibile, care au determinat apariția unor tulburări de caracter, măsurile terapeutice implică o individualizare a procedeelor psihopedagogice, în funcție de specificul psihologic al formei de frustrare trăite și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de frustrație” s-au strecurat în forme greu reversibile, care au determinat apariția unor tulburări de caracter, măsurile terapeutice implică o individualizare a procedeelor psihopedagogice, în funcție de specificul psihologic al formei de frustrare trăite și de însușirile individuale ale personalității individului frustrat. De aici necesitatea realizării, — prin intermediul unor modalități și tehnici speciale de ordin psihopedagogic, — a diagnosticului personalității celui frustrat. Dacă pentru cazurile severe de frustrație, care perturbă echilibrul neuropsihologic al elevului, cele mai indicate măsuri de corectare sunt cele proprii școlilor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
terapeutice implică o individualizare a procedeelor psihopedagogice, în funcție de specificul psihologic al formei de frustrare trăite și de însușirile individuale ale personalității individului frustrat. De aici necesitatea realizării, — prin intermediul unor modalități și tehnici speciale de ordin psihopedagogic, — a diagnosticului personalității celui frustrat. Dacă pentru cazurile severe de frustrație, care perturbă echilibrul neuropsihologic al elevului, cele mai indicate măsuri de corectare sunt cele proprii școlilor speciale de îndreptare, pentru cazurile mai ușoare de frustrație, care nu duc la apariția și structurarea unor tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în orice colectiv școlar (cărora le corespund situații tipice de solidarizări neprincipiale, nedreptăți, insulte etc.), nu vor fi neglijate, deoarece ele „coboară pe neobservate climatul intelectual și moral al muncii școlare”, determinând, în același timp, o ușoară atracție a elevului frustrat, deja sensibilizat, spre acei colegi care au ajuns la permanentizarea unei conduite profund deviate. Corectarea morală în cadrul claselor sau școlilor speciale de îndreptate, se recomandă a fi făcută numai după ce au fost epuizate toate posibilitățile de corectare la nivelul școlii
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
școli, constituie baza educării calităților intelectuale și morale, a capacităților de muncă independentă și creatoare, a sentimentelor de datorie și răspundere a conștiinței valorii personale — condiții psihologice indispensabile reușitei în lupta cu agenții frustranți. Reducerea conduitelor deviate ale elevilor puternic frustrați implică modificarea stilului de viață al acestora, dezvoltarea capacităților de percepere, înțelegere și interpretare realistă / obiectivă a situațiilor contrariante și a propriilor reacții aberante față de acestea — toate acestea fiind realizate pe baza unor măsuri psihopedagogice flexibile, care sunt adaptate specificului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
percepere, înțelegere și interpretare realistă / obiectivă a situațiilor contrariante și a propriilor reacții aberante față de acestea — toate acestea fiind realizate pe baza unor măsuri psihopedagogice flexibile, care sunt adaptate specificului situațiilor concrete de frustrare și caracteristicilor psihologice ale personalității elevului frustrat. Mai mult chiar, deoarece sentimentul profund de frustrație individuală dă naștere, în primul rând, unor tulburări în sfera moral-volitivă și afectivă a vieții sufletești, accentul trebuie pus pe dezvoltarea întregii personalități a elevului frustrat, pe formarea unui mod de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și caracteristicilor psihologice ale personalității elevului frustrat. Mai mult chiar, deoarece sentimentul profund de frustrație individuală dă naștere, în primul rând, unor tulburări în sfera moral-volitivă și afectivă a vieții sufletești, accentul trebuie pus pe dezvoltarea întregii personalități a elevului frustrat, pe formarea unui mod de activitate caracterizat prin independență și adecvare la realitate, care să asigure maturizarea afectivă și morală a sistemului psihic. În vederea sporirii eficienței psihologice a măsurilor psihopedagogice de restructurare și dezvoltare a personalității elevilor care trăiesc un
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reprezintă doar câteva din metodele educative generale, care converg spre dezvoltarea la elevi a unei personalități flexibile, deschise spre colaborare și spre un mod echilibrat de rezolvare a disputelor cu ceilalți. Din categoria mijloacelor speciale de reeducare a elevilor puternic frustrați, fac parte de obicei următoarele: diferite procedee verbale (ex. explicația, recomandarea, lămurirea, convingerea etc.) care, atunci când sunt folosite cu obiectivitate și cu tact, îi creează elevului posibilitatea opțiunii independente asupra modului de a acțiune; metoda „amânării”, prin care se asigură
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu spirit critic etc. Desigur, acest sistem de metode și procedee educative speciale trebuie, și el, folosit cu măsură, cu tact, respectându-se atât specificitatea fiecărui caz individual de frustrație, cât și particularitățile psihologice individuale și de vârstă ale elevului frustrat; numai așa se vor ??156 putea evita eventualele nepotriviri între procedeele utilizate și gradul dezvoltării individuale și afectiv-morale a elevilor care au trebuit să resimtă puternice sentimente de frustrare. S-a observat că reușita în folosirea diverselor mijloace de a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aspirații, putere decizională, particularități afective și temperamentale etc.), psihoprofilaxia „frustrației” presupune educarea personalității în ansamblu. Mai precis, terapia „frustrației” trebuie să pretindă atât acțiunea asupra condițiilor / situațiilor frustrante, pentru a le atenua influența, cât și pe cea asupra personalității celui frustrat, pentru a-i reduce gradul vulnerabilității la frustrare și a ridica pragul toleranței individuale la aceasta, prin cultivarea unor calități de voință și de caracter (ex. încrederea în sine, dinamismul și spiritul de inițiativă, calmul, hotărârea, capacitatea de a reacționa
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de „dragoste” la adresa sa. În consecință, el se prinde tot mai mult în acest joc: scrie scrisori de dragoste, intersectează drumurile iubitei (sau ale iubitului), o/sau îl supraveghează, o/sau îl urmărește, sau face scandaluri publice când se simte frustrat. Uneori pot apărea chiar reacții de tip agresiv, care vizează înlăturarea violentă a presupusului rival. Se apreciază că „delirul erotoman” apare mai frecvent la femei, comparativ cu bărbații, și mai ales la femeile complexate sau nesatisfăcute în plan afectiv, sexual
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ajuns, încă, la a-și forma conștiința răspunderii și a obligațiilor față de sine și față de alții, nu au ajuns la înțelegerea necesității de a realiza un echilibru just între drepturi și datorii, între „trebuință” și „normă”, considerându-se în permanență frustrați, deposedați de un drept. Mai sunt încă, din nefericire, părinți care fac totul pentru a evita formarea la copilul mic a responsabilității obiective, care nu acordă atenție specială acestei probleme atât de importante a autonomiei și eteronomiei morale. Greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la frustrare: „Agresiunea este un răspuns instrumental care poate avea diferite consecințe; când agresiunea poate elimina sursa frustrației sau minimaliza efectele ei, aceasta se întărește și tinde a persista. S-a constatat, însă, că atunci când șoarecii sunt în mod repetat frustrați, ei învață să tolereze frustrația fără să fie agresivi” (Basic Psychology, Methuen, 1963, p. 397). V. Pavelescu, Examenul critic..., p. 41. Prima „topică” se referă la diferențierea „aparatului psihic” într-un număr de sisteme (inconștientul, preconștientul și conștientul) dotate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nevoie să fie conduse de specialiști, după cum se știe, dar este nevoie de specialiști în zonă, char dacă aceștia sunt îndrumați de generaliști; altfel, aceste servicii pot fi mai puțin eficiente, iar specialiștii situați mai jos în ierarhie se simt frustrați. Însă chiar atunci când generaliștii sunt "în top" iar specialiștii rămân "disponibili", pentru a folosi o distincție făcută în contextul serviciului public britanic, rolul generaliștilor în luarea deciziilor poate fi destul de formal, din moment ce atunci când trebuie luate decizii tehnice, generaliștii vor trebui
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
putere. Pe de altă parte, în alte țări, valorile de la vârful sistemului politic sunt adesea mai puțin împărtășite. În acest caz apar probleme fie pentru că politicienii nu vor să facă prea mult în direcția dezvoltării, iar funcționarii publici se simt frustrați, fie, dimpotrivă, pentru că politicienii doresc să facă prea mult și prea repede, iar funcționarii publici nu vor sau nu pot să îi urmeze. Așa s-a întâmplat în multe state din lumea a treia. În astfel de cazuri, politicienii au
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu corespunde acelei puteri revendicate în slujba propriei cauze? Rolul atribuit acestei puteri, văzută ca factor determinant al istoriei care se face, și al celei care se pregătește nu este același cu rolul de care te simți în mod tragic frustrat? Această unitate organică văzută ca privilegiată, această voință supremă în care se pierd toate voințele individuale, această autoritate absolută, dar prevăzătoare și în cele din urmă tutelară, extinsă asupra tuturor acelora ce sînt uniți prin aceleași jurăminte și aceleași angajamente
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
structurat de ideologia marxist-leninistă și tinzând chiar a impune un nou tip de umanitate, "omul nou". Resursele coercitive ale acestui sistem s-au vădit considerabile, căci proveneau din zonele cele mai întunecate ale societății, contând pe marginali, vindicativi, pe minoritari frustrați, pe informatori și agenți, astfel că lumea a fost luată oarecum prin surprindere și redusă destul de repede la tăcere. Repede nu înseamnă însă imediat și nici fără luptă. Categorii destul de largi ale populației (oameni politici, intelectuali, militari, țărani etc.) s-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dar nu direct și prin intermediul unor variabile latente. Procesul prin care are loc influența a fost descris de Day și Hamblin cu ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste forme de agresiune vor fi mai puțin frecvente, mai puțin intense ori chiar absente, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
grupă de muncă, dar să refuze un rol similar într-o altă grupă; subordonații din clasa medie sunt mai puțin receptivi la supervizarea punitivă sau închisă atunci când ei muncesc împreună cu egalii lor și, în consecință, sunt mai ușor și frecvent frustrați, datorită stilului de supervizare Concluzia principală a lui Hopper este că satisfacția subordonaților față de sistemul de autoritate și satisfacția față de poziția lor în acest sistem este în directă legătură cu clasa socială și cu gradul de dezvoltare economică a societății
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
constatați că nu ați văzut nimic. V-ați petrecut timpul trecând de la un canal la altul, fără să stați mai mult de 30 de secunde pe unul. Seara dumneavoastră seamănă astfel cu un mozaic de scene neterminate și vă simțiți frustrați și nesatisfăcuți. De ce o gamă largă de canale între care puteți alege determină o reacție de frustrare? Și de ce nu ne putem împiedica să schimbăm canalele? Această problemă are legătură directă cu psihologia alegerii, studiată de specialiști de câteva zeci
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
tîrziu ca să facă față termenelor limită. Ba mai rău, își schimba adesea opiniile la jumătatea drumului parcurs în grabă și în stare de panică, silindu-și subordonații să arunce la gunoi rezultatele a nenumărate ore de muncă susținută. Clientul meu, frustrat, exasperat, împotmolit în opt proiecte aflate încă în lucru, a demisionat opt luni mai tîrziu. Impactul șefilor dificili este amplificat de sentimentul de neajutorare pe care ni-l induce poziția lor de autoritate. Ne este teamă de repercursiuni, în caz că am
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
a cărui echipă nu reușește să-și atingă nivelul de productivitate impus, poate deveni foarte indispus dacă se află în pericol să-și piardă bonusul pentru rezultate deosebite. Un șef motivat de nevoia de putere și control se va simți frustrat dacă nivelul său de autoritate nu se ridică la înălțimea nivelului de responsabilitate pe care îl are. Un șef care ține la prestigiul său poate să reacționeze negativ atunci cînd consideră că nu i se arată respectul garantat de denumirea
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ajungi în situația în care rezultatele tale ajung atît de slabe încît, în loc să demisionezi, să te trezești concediat. Voi repeta afirmația de la începutul acestei cărți: viața este prea scurtă ca să-ți petreci peste 40 de ore pe săptămînă simțindu-te frustrat și nefericit. Dacă ai folosit toate metodele, iar situația tot nu s-a îmbunătățit, e timpul să-ți vezi de drum. Nu-ți faci nici o favoare dacă lucrezi pentru un șef pe care îl urăști. Mult prea adesea am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
lume imaginară, diferită de cea reală, în care vizitatorul și cel vizitat trăiesc cu adevărat și în care cel vizitat trebuie să performeze și să socializeze cu vizitatorul. În cazul în care acesta refuză sau subminează spectacolul, vizitatorul se simte frustrat și înșelat și tinde să respingă gazda și locul pe care-l vizitează. Interesant este faptul că, în lumea virtuală, vizitatorul poate intra în mod voluntar în ceea ce specialiștii numesc "balon ambiental" sau "balon turistic", creat de vizitatorul însuși în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]