2,691 matches
-
să doară, de dorul copiilor mei. . .Alină-mă soare de vară, cerul imens când privesc,Gânduri la mare îmi zboară, de șase veri eu lipsesc. . .Alină-mi, tu, soare de vară, dragostea mea - MaricicaVine trudită spre seară, aleargă mereu ca furnica. . .Alină-mă, soare de vară, mângâie-al inimii dor, Până ajung într-o seară, iar la măicuța-n pridvor. . .Alină-mă soare de vară, toamna de aur când vine,Cu rod bogat peste țară, să fiu acasă la mine!. . .Alină
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
la școala primară și utiliza radiera pentru a corecta orice greșeală. Morala acestui material constă în faptul că scriitorul sfătuiește pe cei din jur să-și corecteze greșelile, indiferent de gravitatea lor „Orice greșeală se poate corecta dacă există voință.“ „Furnica“ surprinde munca istovitoare a unei ființe firave, aproape neînsemnată. Și acest material, asemenea celorlalte are o morală. Prin acest material sunt condamnați cei care trec nepăsători pe lângă exemplele de muncă și răbdare din zilele noatre. Acești nepăsători care iubesc lucrurile
CUGETĂRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377757_a_379086]
-
pe un alt canal de televiziune se difuza o știre despre Andreea Tonciu care și-a făcut operație estetică de micșorare a nasului.“ vor constata la finalul vieții ca au trăit degeaba. Fermecați de nimicurile vieții ei nu observă munca furnicii spre a urma exemplul ei „Despre furnică va vorbi în viitor munca ei.“ Un alt material ce are ca titlu un proverb popular „Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.“ îndeamnă printr-o istorioară pe cei din jur să
CUGETĂRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377757_a_379086]
-
difuza o știre despre Andreea Tonciu care și-a făcut operație estetică de micșorare a nasului.“ vor constata la finalul vieții ca au trăit degeaba. Fermecați de nimicurile vieții ei nu observă munca furnicii spre a urma exemplul ei „Despre furnică va vorbi în viitor munca ei.“ Un alt material ce are ca titlu un proverb popular „Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.“ îndeamnă printr-o istorioară pe cei din jur să săvârșească binele pentru a a se bucura
CUGETĂRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377757_a_379086]
-
de ieri, sau în cazul elevilor de gimnaziu, adolescentul de mâine. Prin volumul „Cugetări“ scriitorul pr. Ion Turnea îndeamnă pe cititor să urmeze calea cea dreaptă în viață, să corecteze ceea ce este greșit și să lupte asemenea lui Mihai sau furnicii pentru a-și împlini visul. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: CUGETĂRI / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CUGETĂRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377757_a_379086]
-
de realizare a soluțiilor propuse; gândește pozitiv. *conservatorul: apreciază soluțiile vechi și dorește să le mențină; lasă posibilitatea colegilor de a găsi îmbunătățiri (soluții). d) Sistematizarea ideilor și concluziile asupra soluțiilor găsite. e) Exemplu aplicat la textul suport:"Greierele și furnica": Tema:Va muri de foame greierele dacă vine iarna ? Elevii joacă o atitudine față de faptul că vine iarna și greierele nu are ce mânca. OPTIMISTUL-Sigur va reuși să supraviețuiască până la primăvară pentru că furnica îl va ajuta. EXUBERANTUL-Și ce dacă
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
Exemplu aplicat la textul suport:"Greierele și furnica": Tema:Va muri de foame greierele dacă vine iarna ? Elevii joacă o atitudine față de faptul că vine iarna și greierele nu are ce mânca. OPTIMISTUL-Sigur va reuși să supraviețuiască până la primăvară pentru că furnica îl va ajuta. EXUBERANTUL-Și ce dacă nu are ce mânca ? Important este că are o viață frumoasă, fără griji. PESIMISTUL-Problema e clar că nu are soluții.Greierele este un leneș, iar munca pentru el nu are nici o importanță. CONSERVATORUL
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
are ce mânca ? Important este că are o viață frumoasă, fără griji. PESIMISTUL-Problema e clar că nu are soluții.Greierele este un leneș, iar munca pentru el nu are nici o importanță. CONSERVATORUL-Mă îndoiesc că greierele se poate schimba pentru că furnica nu 1-a ajutat la timp să înțeleagă că nu procedează corect. Dacă e prea târziu? IV. TEHNICA LOTUS (Floare de nufăr) Tehnica florii de nufăr presupune stabilirea de relații între noțiuni pe baza unei teme centrale/principale din care
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
poate judecat cu deosebire din regulamentul pe care brahmanii trebuie să-l respecte, cînd își satisfac necesitățile. Nu le este permis să se ușureze pe o stradă principală, pe cenușă, pe pămînt arat, pe un deal, pe un cuib de furnici albe, pe lemne de foc, pe șanțuri, pe malul unui rîu, mergînd sau stînd în picioare etc. Pentru a se ușura, există aproximativ 80 de reguli. În această circumstanță nu au voie să privească nici la soare, nici la apă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vitele tinere, pe care se limitează doar să nu le ucidă. Cei care pasc vitele nu au înaintat pînă într-acolo încît să facă și fîn, așa încît animalele mor de foame în lunile secetoase. Indienii nu calcă în picioare furnicile, dar lasă cu indiferență pe pribegii sărmani să se stingă de foame și de sete. Există o lună a anului, în care indianul trebuie să ofere apă oricui îi este sete; însă, de a doua zi, nimeni, cu siguranță, nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întregei scări, omul azi a ajuns să recunoască că deosebirea între el și lumea organică inferioară nu este absolută. Cu toată elasticitatea inteligenței și adaptabilitatea fizicului său, omul va vedea ușor că statul regulat pe care-l au albinele și furnicele nu este decât prototipul în mic al statului omenesc; va recunoaște apoi că, deși în mușuroaie și stupi nu există parlament, nici codice scris, nici gazete, totuși domină acolo o ordine naturală, o repartiție a muncii, o despărțire în clase
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
clopotniță) Zidul este pentru Eminescu imaginea securizantă a omului care a ridicat o barieră între el și moarte: "împotriva cărora oamenii se îndiguiesc cu obeliscuri și piramide". Neascunsă, "rivalitatea demiurgică" este reluată, generație după generație, de popoarele cu "țeasta de furnică". O predilecție pentru "satanic", pentru "rebel", "demonic" ca forme ale revoltei este altoită pe principiul schopenhauerian al răului în lume, ca lege supremă a schimbării: "contra lui Ormuz", "contra Lui": "O demon, demon! Abia acum pricep / De ce-ai urcat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
disoluției: putem să le numim forme ale întârzierii umanului sub astre. Timpul macină zidul faptă și avem mereu sub ochi doar movilele de "mușunoaie": Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici / Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici" (Scrisoarea I). Nu numai timpul macină zidul cetăților, ci și monarhii răi care-și ucid "populii" prin războie nemiloase: "Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină / Când oardele-i barbare duc moarte și ruină..." (Preot și filozof). Piatra cetăților devine
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unei cetăți, și de după muri vedeai pe ici, pe colea, câte-un vârf verde de plopi ori de castan. Acoperemintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare, risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și formau state, de procesii lungi de gâze roșii, care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult umblet, toate acestea laolaltă te făceau a crede că
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unei stele căzânde. Rupturile nu sunt ale discursului cât în mutarea de planuri. Fragmentele au incandescențe proprii, alimentate, parcă, fiecare, din sâmburi de gând tensionat, ca atomii. Dramatismul se degajă din aceste antinomii, din menținerea, în permanență a planurilor antitetice: "furnica ce cugetează a gândi" și zeul închis "în sine însuși", implacabil ("cugeți tu pământ?"), căruia îi simți toată ghețăria: "Cum ești tu nimeni n-o știe. Întrebările de tine, Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine Și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
tot pasul, un "refuz fără sfârșit"19 a uruitului roților timpului care macină tot ce este zidit, întemeiat de fapta umană, o întrepătrundere între cele două planuri: cosmic și terestru, cu alte cuvinte de la "popoarele de stele" la "mușuroaiele de furnici". Timpul este unul solstițial 20 al "marilor crize ale umanității", al unei "rupturi" tragice de "unitatea originară, paradisiacă a ființei": "Și-astăzi punctual de solstițiu a sosit în omenire. Din mărire la cădere, din cădere la mărire Astfel vezi roata
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sub unele aspecte pe ceilalți membri ai conducerii. În orice caz, la moartea lui Dej, nici unul dintre membrii Biroului Politic nu dispunea de atâta putere ca el”. Referindu-se la poziția pe care Ceaușescu și-o construise cu răbdare de furnică, Alexandru Bârlădeanu, într-un interviu din anii ’90, afirma: „În realitate, puterea în partid o avea Ceaușescu! Ceaușescu era secretar cu «organizatoricul»; orice secretar cu «organizatoricul» are putere mai mare decât toți ceilalți. Dar Ceaușescu știuse să-și aleagă oamenii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de joc OBIECTIVE: Consolidarea cunoștințelor despre toamnă prin joc recreativ; Dezvoltarea gândirii (operații mentale), educarea răbdării, a stării de confort și relaxare. MATERIAL DIDACTIC: Carton de joc pliat în două pe care sunt desenate insecte cunoscute din cântece, poezii, scenete ( Furnica Gospodină, Furnica Zgârcită, Greierele Necăjit, Greierele Isteț), pentru fiecare personaj câte 10 spații delimitate (pentru semințe); Un zar mare (cub) cu cifrele 1-4, iar pe două fațete semnul X (stop joc), și ? (pedeapsă); Grăunțe, sâmburi. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Se intuiesc personajele
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
OBIECTIVE: Consolidarea cunoștințelor despre toamnă prin joc recreativ; Dezvoltarea gândirii (operații mentale), educarea răbdării, a stării de confort și relaxare. MATERIAL DIDACTIC: Carton de joc pliat în două pe care sunt desenate insecte cunoscute din cântece, poezii, scenete ( Furnica Gospodină, Furnica Zgârcită, Greierele Necăjit, Greierele Isteț), pentru fiecare personaj câte 10 spații delimitate (pentru semințe); Un zar mare (cub) cu cifrele 1-4, iar pe două fațete semnul X (stop joc), și ? (pedeapsă); Grăunțe, sâmburi. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Se intuiesc personajele de pe cartonul
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
așază tristețea spre sfârșit de toamnă. Poeziile propuse pentru clasa a III-a sunt: Ce te legeni... de Mihai Eminescu; Joc de toamnă de Elena Dragoș; Sfârșit de toamnă de Vasile Alecsandri. „Se-nșiră rândunele în zare și se duc... Furnica i foarte mândră de tot ce-a strâns în vară... Și n sat, pe ulicioară, lucind ca o beteală, Copiii zburdă veseli pe când se duc la școală.” (Elena Dragoș, Joc de toamnă) „Oaspeții caselor noastre, cocostârci și rândunele Părăsit-au
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
precum izvoarele de apă 305 Din luminoasele nisipuri a' lui Los, de-mbrățișarea-mi se desprinde; apoi eu singur Rătăcesc printre-ale verii vergure. Iată, strigă ele, Sărmanul Los cel părăsit, batjocorit de vierme, de melcul cel cu casa, si De Furnică și gîndac, ascultă! rîd, si joc își bat de Los". Enitharmon răspunse: "La adăpost acum de loviturile Puterii tale, demone-al furiei, 310 De mă-nfășoară fermecata Dumnezeu În nori de dulci tenebre frumoasă mea înfățișare dizolvînd-o, Să urli tu peste
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și cîntă, cosașul, Musca și Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de mătase-ntrețesute, sînt că un fioros cuptor înalt: Aidoma cu Taurul puternic vară cînd cîntă-albine-n jurul pustei Unde mugesc cirezile după umbrar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îl voi Îmbrățișa. 600 Căci Iată, iarna s-a sfîrșit peste îndepărtatele colníce, Și toată neagră glie cîntă". Ea seminției sale de copii vorbește; laptele ei În jos coboară pe nisip; nisipul cel setos bea și se veselește Uimit văzînd Furnică, Lăcusta, si viermele cel inelat. În mare număr rădăcinile răzbesc prin trainicele stînci, croindu-și drumul, 605 Chiuie de bucuriile ființei; marile tulpini Pe munți se nalta tulpina de tulpina; tritónul cel cu șolzi afar' din piatră Se tîraște, si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ce sînt încercuite [...]". 336 (IX, 756) Furnică înțeleaptă: Probabil că Blake a avut în vedere următoarele idei din John Milton, Paradisul pierdut, cartea a VII-a (p. 250): "Nici ele nu-s cele mai mici fapturi/ Ale Naturii; [...]/ Era întîi furnică strîngătoare,/ Prevăzătoare intru viitoru-i,/ Cu mare inima în trup mărunt,/ Ea pildă, poate, a egalității/ Și-a dreptății-n vremea ce-o să vină,/ Unindu-și triburile populare/ În obști; [...]." 337 (IX, 792) Mai exact "soiuri de lemn alese". 338 (IX
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în mantre/ Eminescu în Yemen” (Pregătește-te să trăiești în Trinidad). Romanele lui A. urmează o poetică serialistă, Parinior (1982) și Upansonhind continuând, și ca etos, esotericul Eres (1970), iar tetralogia Apokalipsa indiană (Maica Medeea la Paris, Buddha și Colonelul, Furnici albe, Frica de Orient), din care au apărut diferite fragmente, epicizează autobiografic personaje și drame „indo-europene”. În eseu, A. insistă asupra propriului concept de „indo-eminescologie” și practică, printre altele, ficțiunea critică. SCRIERI: Invocații, București, 1968; Eres, București, 1970; Poemele părinților
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]