1,461 matches
-
programei școlare, să se acomodeze ideii europene. O fac, e-adevărat, la modul subversiv. După ce în prima ediție, manualul coordonat de I. Scurtu (1999) a fost singurul căruia îi lipsea prefața stipulată de programa de învățământ despre "Românii în Europa" - gândită a fixa cadrul de referință european pentru istoria românilor -, ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în reconstrucțiile filosofice, chiar și atunci când este negată originaritatea acestei relații? De ce chiar și acele filosofii care nu se revendică direct de la o asemenea aporetică dobândesc semnificație propriu-zis filosofică prin apropierea de aceeași problemă referitoare la subiect și obiect (termeni gândiți, deocamdată, în genere, așadar, vag, fără o determinare logică, fizică, gramaticală etc.; poate doar cu una metodologică)? Pare a fi vorba, dacă ne concentrăm doar pe chestiunea preluării și prelucrării acestei aporetici aparținând istoriei filosofiei, de către unii sau alții dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiect "ideal", fără vreo referință), ori de efectivitatea reprezentată de lucrul ca ființare dată după anumite condiții "psihologice" și de certitudinea existenței "subiective" a lucrurilor. Față de această nouă problemă, Platon are poziția pe care o cunoaștem: ființa unui lucru trebuie gândită în "forma" (idea) sau în modelul (eidos) unui multiplu căruia îi aparține lucrul în cauză. Acest răspuns se apropie destul de mult de gândul eleat al căutării ființei, aceasta fiind activitatea legitimă a gândirii care este interesată de adevăr, adică se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al intelectului intuitiv 81, reprezintă, pe de o parte, o formalizare. Intelectul intuitiv care ajunge la principii este asemenea gândirii care se gândește pe sine (nous) și care admite, pentru sine, două "poziții": gândirea care gândește și gândirea care este gândită. Aceste două poziții, date printr-o diferență nemijlocită, trec, în cazul unei gândiri care nu se gândește doar pe sine, ci gândește și altceva diferit de sine, așa cum este gândirea omenească, în funcțiunile logice S și P. De aceea principiul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concepte care nu-și au sursa în intelect (mai bine zis, nu fac parte din tabela kantiană a celor douăsprezece categorii)? Strict formal, Kant consideră că forma logică a raționamentului este aceea care susține operaționalitatea rațiunii. Dar această formă trebuie gândită nu în sine, ci după cele trei tipuri de raporturi în care se pot afla categoriile intelectului: categorice, ipotetice și disjunctive. În plus, trebuie ținut seama și de raporturile pe care reprezentările le pot avea; și nu sunt decât tot
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
privință este aceea a constituirii cunoștinței veritabile. Ea derivă direct din principiu, adică din gândirea-care-se-gândește-pe-sine. Aceasta, interpretată strict formal, implică, așa cum am menționat și mai devreme, două "poziții". Formal, ceva este gândirea care gândește și altceva este gândirea care este gândită. Fie a gândirea în cauză, a gândește a înseamnă, formal, a gândește a'. Dar a este întâi; ceea ce înseamnă că a susține a', altfel spus, că el este un fel de "suport", de subiect (hypokeimenon), iar a' este ceva ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
subiect. Desigur, distincția dintre timpul ca atare și timpul ca ființare a unui subiect anume nu trebuie luată doar și mai cu seamă în sens judicativ, adică după regula adevărului corespondență, după principiul noncontradicției, după regulile predicației etc. Ea trebuie gândită, pentru că altfel timpul nu ar mai putea reprezenta însăși esența obiectuală și operațională a dictaturii judicativului, pierzându-se în ființare. El, timpul, trebuie gândit deja ce fiind ceea-ce-este: de aici și duplicitatea despre care vorbeam, și care are un anumit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe linia esenței (atemporalizării) sale, ca ființă. Dar natura judicativă nu epuizează nici adevărul, așa încât identitatea dintre "este" și adevăr are încă valabilitate și în absența reglementărilor judicative, în măsura în care ne putem gândi la o asemenea absență; poate că ea are, gândită astfel, o valabilitate chiar mai însemnată decât cea din orizontul judicativului. Oricum, în limite judicative, "este", ca (fiind) ființa, reprezintă adevărul. Lucrurile, acum, se ordonează astfel pentru aspectul alethic al judecății (și judicativului), în relația lui cu timpul: de o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofic-ontologică a conceptelor de "subiect" și "obiect" și a relației dintre acestea. Dar cum ar putea pierde "subiectul" poziția privilegiată în orizont judicativ, atâta vreme cât "ființarea conștientă" este socotită privilegiată, iar ea, altfel numită decât a fost în tradiție, chiar altfel gândită și reconstruită decât s-au petrecut acestea (gândirea și reconstrucția sa) în tradiție, rămâne preeminentă, sub un motiv sau altul? Preeminența în cauză este luată în sens maximal: chiar așa stau lucrurile însele; și aici se află exagerarea; dar și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acela că zona de acoperire "semnificativă" a expresiei în cauză se restrânge la această ființare identificată deja. Totuși, chiar dacă acceptăm aceste preveniri, o anumită ființare pare a fi timpul în mai mare măsură (adică înaintea altor ființări); dar situația trebuie gândită în ordinea reducției, adică a operării care înaintează și care instituie anumite trepte, pe care, chiar dacă sunt mai multe, formând o scară, sunt date la o parte cele care deja au ajutat la urcuș, ca în reprezentarea wittgensteiniană a demersului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aflat, de asemenea, aspectul formal și cele două elemente ale sale, subiectul și predicatul. Dar trebuie revenit asupra chestiunii redistribuirii funcțiilor "logice" datorită reformalizării logos-ului, încercând astfel să răspundem deplin sarcinii formulate mai sus. Trebuie precizat că aspectul formal, gîndit ca atare, adică prin faptul-de- a-fi-posibil și statutul-de-variabilă, este mai degrabă confirmat de logica nouă; în fond, aceasta din urmă propune o reformalizare a logos-ului, adică o accentuare a caracterului formal al discursului; în plus, modelul discursului este demonstrația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aspectul alethic; acum ar mai trebui adăugat că sensul principal al modificărilor legate de acest aspect este reprezentat de subordonarea cvasitotală a sa față de aspectul formal. Astfel, faptul de a fi condiționat și statutul de constantă, caracteristicile aspectului alethic, trebuie gândite acum ca fiind cazuri "particulare", eventual cazuri de limită ale faptului de a fi posibil și ale statutului de variabilă. Totuși, intervenția timpului este "necesară", ca și aceea a verbului, fiindcă toate demersurile îngăduite de reglementările judicative ale reformalizării logos
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cea a structurii formale a dictaturii judicativului. Fără îndoială, se poate lucra și altfel pe această temă; dar "corespondența" dintre spiritul acestui univers de fapte dominant formal s-a impus, cumva, operării reducției. Întrucât aceasta "readuce" un ansamblu de fapte (gândite unitar, ca un univers de fapte) la elementul lor originar, constituit tocmai reductiv, ea însăși a preluat caracterul dominant al "obiectului" său. Dar, încă o dată, acest fapt nu interzice extinderea tematizărilor pornind de la fiecare element al structurii formale a dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intrării acestor acte în sens le autorizează să fie tocmai ceea ce ele sunt. Structura se prezintă ca o rețea de poziționări ale unor acte care au suportat timporizarea aceeași timporizare și care de acum participă la aceeași unitate, ce trebuie gândită, ținând seama de toate condițiile puse până acum, ca o "formă". În vreme ce structura își capătă sensul prin poziționările propriu-zise ale actelor, forma și-l capătă prin unitatea lor. Structura păstrează pozițiile actelor, așezarea acestora, în vreme ce forma se sprijină doar pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
primei timporizări. Acest fenomen va fi lămurit în cele ce urmează. Oricum, structura-formă care cuprinde cele trei acte părtinirea, ordonarea și autorizarea cuprinde constrângător tot ce ține de gândirea, rostirea și făptuirea umană; și tocmai pentru că forma, idea (gr.) este gândită și rostită, întrucâtva și făptuită, ea ar putea fi numită cum am facut-o deja "ideologie". Dar acest nume are și o altă îndreptățire, atâta vreme cât prezentuirea, sub care structura celor trei acte survine, cuprinde, "constrângător", adică după un sens dependent
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
românești stabilită de marele Spiru Haret și s-a copiat un model străin; mai bine spus ni s-a impus. Nu trebuie să ne mire, așa am fost noi, românii, din totdeauna. Acum am renunțat la structura învățământului academic bine gândită și conformă cu specificul național și am adoptat Programul Bologna; o catastrofă. Îmi amintesc cu plăcere și cu recunoștință de doamna profesor Steliana Tănăsescu, care preda limba română. Ce analiză de texte literare făcea la ore! Nu puteai să nu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
întreaga clădire era cu pereții uzi, care au început să mucegăiască, așa că totul arăta îngrozitor. Între timp a devenit rector al Universității domnul prof.dr. Gheorghe Popa. Împreună cu domnia sa am mers la Agigea, am analizat situația creată și au fost apoi gândite măsurile de salvare. Până în iunie 1991 au fost făcute reparații generale. Au fost înlocuite instalațiile sanitare, rețeaua de apă și rețeaua electrică și au fost igienizate toate camerele. Bufetul de la parter a fost transformat în bucătărie și sală de mese
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cu apucături sălbatice, incapabil de a se guverna singur și de a-și civiliza Țara în care locuiește. Centrul de unde se conducea, pe la finele secolului trecut, această campanie, fusese ales la Viena”. Că este vorba de o practică diabolică, bine gândită, pusă la punct și concertată de către unele nații interesate, așa cum, pe bună dreptate avertizează Grigore Antipa, reiese cu claritate făcând unele conexiuni cu cele petrecute în zilele noastre. Oare întâmplător au fost prezentați românii, la Viena, ca „mâncători de lebede
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
obiecte de artizanat, împreună cu vinul și țuica, aduse din vestitele crame moldovenești, creau o senzație ciudată dar plăcută și caldă. Din unele camere, cu geamuri mult mărite în detrimentul zidului, se vedeau panorame impregnate de specific teuton, îngrijite, protejate și meticulos gîndite. Într-un ciudat frigider era un butoiaș cu bere, bine camuflat, ca să nu șocheze ochii mai sensibili. Hans umplea halbele și se întorcea la masa "de discuții". Constantin, te rog să te duci la copiii aceia de la Poieni. Cînd mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-i și sprijinul cuvenit. A fost primit în P.S.D. Într-un timp scurt a fost numit șef de formație, cu posibilități de câștig bun. Acum putea să viseze și la o stabilitate locală ce-i dădea fireasca gândire spre căsătoria gândită mai înainte. Erau destui cei ce se obișnuiseră cu viața de holtei, irosind timpul, atât de prețios, prin diverse localuri ce le aduceau numai pierderi, și scandaluri interminabile. Nu, el se hotărî să procedeze așa cum a văzut în familia părinților
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
plus, sunt datori să achite impunerea goștinei și a deseatinei. Ca totuși scopul final al noilor Preaînalte organizări să devină apropiat, creșterea impunerilor în primii ani n-ar fi admisibilă, căci se poate face presupunerea sigură că, după aplicarea bine gândită a respectivei măriri, vistieria va fi practic despăgubită în cursul a doi ani și că, în decursul acestui termen, țăranii din Moldova fiind oricum obișnuiți să plătească mai multe dări, ei vor deveni supuși buni și ascultători. Însă pentru ca să rezulte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
iubi bine, de nu, nu te arăta lor35. Intrând în creuzetul sublimării poetice, este necesară precizarea că prin niveluri de sublimare nu se înțeleg nicidecum treptele urcânde ale încifrării/descifrării gândirii poetice, ci mai degrabă nivelurile concentrice ale aceleiași lumi, gândite ca un tot unitar ab initio. Poate că exemplul natural cel mai reprezentativ pentru aceasta ar fi cercurile concentrice ale apei, provocate de aruncarea unei pietre în lac. Necesitatea apropierii de erosul eminescian este dată de faptul că ființa poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cot la cot împotriva Mării Britanii și reușiseră să pună în dificultate una din marile puteri ale lumii. Ură împotriva englezilor generase și dezvoltase coeziunea cîmpului republican doar pe moment. După plecarea englezilor, o plecare condiționată, în niște termeni anume gîndiți și impuși de britanici, naționaliștii irlandezi s-au trezit divizați în diverse curente antagonice. Neputînd rezolva disputele pe cale pașnică, prin intermediul politicii, cele două părți au crezut că războiul civil este de natură să stabilească drumul de urmat. Războiul civil a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
stă tot în orizontul utilității, deoarece în funcție de interpretarea la care aderăm va fi orientată intenționalitatea noastră, urmărind a acționa fie pentru îndestularea în această lume, fie pentru salvarea sufletului prin pregătirea lui pentru lumea cealaltă. Altfel spus, raportarea ustensilică trebuie gândită atât la nivel individual, cât și la scara umanității: legătura oamenilor între ei, care dă naștere conceptului de umanitate, are drept principal liant o mai eficientă utilizare a tot ceea ce există în interesul omului; este deci una modelată predominant ustensilic
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Lipanilor și a unei ordini familiale (mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe un fundal al rânduielii vieții satului de munte și al „informațiilor” privind starea familiei, copiii etc., gândite - parcă recapitulativ - de Vitoria, mod sadovenian de a-i oferi cititorului un „cadru” de start al viitoarei derulări epice. Celelalte acumulări, treptate, pe linia unei atmosferizări de sugestie psihologică, la rându-le, conduc spre câte o micro-secvență de sinteză „în
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]