3,883 matches
-
mai nimic, în afară de ce i s-a servit în aeronavă și cornul cumpărat din stația PECO de pe autostradă, unde au făcut popasul de cinsprezece minute la întoarcere, s-a îmbrăcat să plece în oraș, să facă cumpărăturile necesare pentru a găti ceva de prânz. Desigur, că și lui Radu îi va fi foame, când va veni s-o vadă. Referință Bibliografică: ADRIANA - roman în lucru / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1546, Anul V, 26 martie 2015. Drepturi de
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357790_a_359119]
-
alinți Și-n rugăciunea inimii tristețea iute scuturi. Când scâncetul durerii copilul îți încearcă, Faci scut din trupul tău și-nlături orice plâns, Minciuna și desfrâul în calea ta se pleacă, Iar ale tale șoapte în zâmbete s-au strâns. Gătește-te femeie și-mbracă-te de gală, Căci a sosit clipa, în care doar tu poți Să-nscrii al lumii curs, pe a dreptății filă Că-n pieptul tău, de aur e inima ce-o porți. Și după ce vei trece cu
FEMEIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357868_a_359197]
-
a avut slujbe, le-a pierdut; o fi iubit probabil și o fi fost iubit, niciodată nu și-a uitat menirea, pe care cel ce l-a zămislit se pare că i-a suflat-o la ureche, după ce l-a gătit, zicându-i, cu un picior în spate:„„du-te să fii trivial!” La moartea poetului, printre necrologul lui Caragiale, străbate un sentiment de regret, un fel de mea culpa, pentru ce i-a făcut poetului. Cu toată bârfa lumii, Eminescu
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului din adânc de ani izvodul păsări albe de lumină zboară toate fără vină și gătindu-le exodul, celor care se petrec dintr-o sferă-n altă sferă ispitiți de-o baiaderă printr-un antic templu grec; că venim de unde nu e altceva decât mister singurul din falanster și-acela bătut în cuie! și ne ducem
ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358419_a_359748]
-
poruncile lui Dumnezeu, ori osânda veșnică pentru cei care nu au trăit după voia lui Dumnezeu și au făcut voia vrăjmașului. Pe aceștia o să-i aștepte diavolul, după cuvântul: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui” (Matei 25, 41). Fiecare va merge, după această viață, cu tot ceea ce a agonisit în această viață, cu bagajul lui sufletesc, de cugetare, de simțire și de fapte. Prin urmare, cuvintele noastre sunt puține și neputincioase
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
pîine, stop! Mancuse, treci la datorie ... da, garofița mea iubită, facem sport, ne agățăm de speranța că bondărelul va fecunda cu polen cupa plină de dorință a nevesticii, gata Mancuse, acuma fugi și cumpără ulei, dacă vrei să-ți mai gătesc astăzi ceva și, ține aproape, că vine iar curba peste cîteva ore ... da' ce sînt eu, muieri proaste ce sînteți, fecundator universal?! La crîșmă se făcea mare caz pe chestia asta și bărbații rîdeau în hohote și îi făceau cinste
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ANOTIMPURI Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 169 din 18 iunie 2011 Toate Articolele Autorului ANOTIMPURI Primăvara a gătit natura-n smaralde, dalbe flori i-a dăruit, înșirate-n salbe. Pe toate le-a poleit în raze de soare, a sădit dorul, iubirea, dragostea cea mare. A venit splendidă vara cu plămada vieții și a transformat în roadă floarea
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
În patul larg din dormitorul Afroditei erau toate prietenele ei, alintîndu-se ca niște puștoaice prinse cu degetul în borcanul cu miere. Descălțarea și în pat cu tine, au explodat ele; astăzi este ziua noastră, sîntem în grevă, iubito, nu le gătim bărbaților și nu le dăm aia, știi tu, decît dacă se jură că ne lasă gravide ... mama lor de nenorociți ... nu-i așa că Afrodita este o scumpete? Vorbeau toate deodată și erau mai vesele decît trebuia, semn că trăseseră la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
tine, tataie, ai? Uitați, oameni buni, cu ce nenorocit m-am pricopsit eu ... singură să-mi cresc nepoții, arză-i-ar focul să-i arză că toată ziua se cacă pe ei de nenorociți, să dau mîncare la animale, să gătesc și să mai dau piept și cu rencensemîntul ăsta că cică a pierdut hîrtiile și a luat-o iar creanga pîn sat, Cezărică Dunăreanu ăsta, să ne numere cracii, fă, Aldelino, mînca-te-ar bunica să te mănînce ... fă, este adevărat ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
pîine coaptă, îl ștergea ea cu prosopul pe umerii lui largi, de fost sportiv, îi dădea cămașă curată, apoi îl băga în pat și ea se întorcea în sanctuarul ei feminin, printre cratițele care îi erau dragi de cînd îi gătea lui în ele, copiii dormeau demult rupți de oboseală, pentru că toată ziua călăreau căruța din fînar, speriau găinile ce își căutau un loc pentru cuibar, necăjeau cîinele, se luptau cu curcanii și țipau înfricoșați cînd îi atacau gîscanii, ea spăla
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
TABLOUL II (Iatacul Dochiei. Peretele din dreapta cu fereastra largă. Pe același perete Este o ușă. O a doua ușe se desenează în colțul stâng al peretelui din fundal. Înăuntru lăicere, măsuțe, etc. La lumina unei făclii de ceară Dochia se gătește cu podoabe de nuntă. Zada o ajută. Pe fereastră se observă că în sala cea mare din dreapta, luminată cu torțe și multe opaițe, ospățul e gata și oamenii așteaptă. Dochia mâhnită își cercetează cu ochii împrejur gătelile. ). Scena 1. ZADA
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
bătătură și agățase ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din bucăți de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo găteau de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji[1]de porumb rămași după ce mâncau oile frunzele de pe tulpini, ori tizic[2]sau crengile uscate de viță de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Gătea bine tușa Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin coborî în beciul construit lângă casă, ce se întindea până pe sub stradă și aduse o sticlă cu țuică de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
ochii închiși. Tipul era, cu siguranță, atrăgător. Privindu-i gura cu buze pline, simți un gol în stomac.. nu era vorba de foame. Bărbatul emana un farmec puternic, nativ, ca un sirop gros de zahăr ars.. -Delicios, tu le-ai gătit? Ea aprobă, în timp ce se așeza jos, pe blana groasă. El i-a oferit o bezea, buzele ei i-au atins vârful degetelor.. Avea sentimentul că timpul stă în loc. -Crăciun fericit, toastă Shan. -E foarte reușit, Crăciunul meu. Mă simt ca
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
zise Agar. Și cum au atins pământul, s-au preschimbat în femei: una blondă, cu părul argintiu, pieptănat paj, iar cealaltă roșcată cu părul lung și mlădios. Și fără să mai stea pe gânduri au aprins focul, au început să gătească, au făcut și câte o cafea “Nova Brazilia“, apoi și-au spus parola, au deschis laptopul și au început să vorbească: - Iată! - zise cea cu plete lungi către cea blondă - Foame, frigul, frica și întunericul a cuprins trei sferturi din
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
cu fata me', n-am să pățesc asta, nici dac-aș fi prostu' satului!... Horele la Delenii de Sus începeau după-amiaza, cam după ce vitele cele mari, îndată ce-și primeau tainul din miezul zilei, s-apucau de rumegat. Încet-încet, tinerimea gătită în haine de sărbătoare se aduna la semnalul cântecelor împrăștiate de vânt din scripcile ori din frigoanele muzicanților. Aceștia și flăcăii care-i tocmeau erau primii care se înfățișau la locul dinainte hotărât. Ghiță Pâslă era nezdruncinat în credința că
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
a înviat și lumea; El a înviat, sfărâmând legăturile morții”( Sf. Ioan Gură de Aur, Predici la Duminici și Sărbători, Ed. Bunavestire Bacău, 1997, p. 18.) La această Zi mare, la acest Praznic Sfânt - Ziua marii bucurii, trebuie să ne gătim cu haina curată a Sfîntului Botez. „Să mulțumim deci Domnului, Celui ce ne-a trecut marea postului și ne-a adus cu veselie la limanul Învierii Lui” Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p.171). * * * * * * Praznicul Primăverii dumnezeiești a înflorit în
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
pedepsi! Că doar la tine am fost! Erau Sfintele Paști și Anica își primenise cei doi copii și plecase la biserică pentru împărtășanie...Era cam frig afară; un vânticel rece intra obraznic prin hăinuțele noi și subțiri cu care îi gătise, ca în fiecare an...Gigel avea un fesuleț alb din ațică pe cap, croșetat de Anica.. Scâncea de frig și somn... Anica se întoarse de la spital fără Gigel...venise să își ia cele de trebuință pentru internare...avea în ochi
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358652_a_359981]
-
are la bază preparate vegetale culese de călugări din flora muntelui și preparate din pește și fructe de mare din apele curate ale zonei. Datorită acestor meniuri sănătoase, monahii se îmbolnăvesc rar și au o viață lungă. Modul în care gătesc mâncarea este unic: foc de lemne, vase de lut, materiale biologice din grădinile și de pe dealurile Muntelui Sfânt. Să nu uităm, că Muntele Holomontas, locul de baștină al lui Aristotel, munte cu peste 500 de specii de plante, unele menționate
FILOZOFIA GUSTULUI LA MUNTELE ATHOS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358679_a_360008]
-
spală bine de membrana neagră de pe peretele interior al burții. Peștele trebuie să rămână „alb ca hârtia”, cum spuneau bătrânii din mănăstire. Îl sărăm cu sare măruntă din belșug și îl așezăm în strecurătoare la scurs, 2-3 ore. Când îl gătim spălăm puțin peștele și-l așezăm în tavă, adăugând zeama de ceapă sau ceapa tăiată mărunt și apă până la acoperirea completă a peștelui. Se dă tava la foc mare. Când începe să fiarbă peștele, luăm spuma și adăugăm uleiul și
FILOZOFIA GUSTULUI LA MUNTELE ATHOS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358679_a_360008]
-
Cuțitul intră adânc și se zvârcolește în abdomen. Puțin mai sus și străpungea ficatul. Nelu, plescăie mulțumit. ''- Așaaa, așa fă! Că ți-am zis! Acu' să stăm de vorbă! Ce căt-ai în baie? Culmea e că acum, vorbește clar! Te găteai fă? Ce-căt-ai-în-baie-fă? Te găteai, ai? Să te duci să te întâlnești cu p...lărău'? Hai să te gătești și-acu'! O zgâlțâie ca pe-o păpușă stricată. Ea, cade grămadă, victimă neputincioasă. Nelu mormăie neînțeles, apoi ca și când și-a adus
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
se zvârcolește în abdomen. Puțin mai sus și străpungea ficatul. Nelu, plescăie mulțumit. ''- Așaaa, așa fă! Că ți-am zis! Acu' să stăm de vorbă! Ce căt-ai în baie? Culmea e că acum, vorbește clar! Te găteai fă? Ce-căt-ai-în-baie-fă? Te găteai, ai? Să te duci să te întâlnești cu p...lărău'? Hai să te gătești și-acu'! O zgâlțâie ca pe-o păpușă stricată. Ea, cade grămadă, victimă neputincioasă. Nelu mormăie neînțeles, apoi ca și când și-a adus aminte de ceva, pleacă
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
așa fă! Că ți-am zis! Acu' să stăm de vorbă! Ce căt-ai în baie? Culmea e că acum, vorbește clar! Te găteai fă? Ce-căt-ai-în-baie-fă? Te găteai, ai? Să te duci să te întâlnești cu p...lărău'? Hai să te gătești și-acu'! O zgâlțâie ca pe-o păpușă stricată. Ea, cade grămadă, victimă neputincioasă. Nelu mormăie neînțeles, apoi ca și când și-a adus aminte de ceva, pleacă hotărât. Se duce și-și mai toarnă țuică-n pahar. Mă rog, în, și
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
înaintea ei și, până acasă , ronțăiam ce era mai bun în coșniță. Sora mea nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam prima... coșnița bunicii, și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]