1,137 matches
-
Moldova, România, formată din satele Balta Raței, Jorăști, Mirceștii Noi, Mirceștii Vechi, Petrești, Rădulești și Vânători (reședința). Comuna se află în estul județului, la est de orașul Focșani. Este deservită de șoselele județene DJ205P, care o leagă spre vest de Garoafa (unde se termină în DN2) și DJ204E, care o leagă spre vest de Focșani (unde se termină tot în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
Nici un artist român până la Luchian, nici Andreescu și nici Grigorescu, nu a evocat cu mijloace simple, cu aceeași tărie, frunzișul mișcător al copacilor. Începând cu expoziția Tinerimii artistice din anul 1908, unde a participat cu mai multe tablouri cu flori (Garoafe, Trandafiri și Anemone), creația artistică a lui Ștefan Luchian a fost marcată progresiv, ca și boala care avansa, de prezența tematicii florilor. Le iubea coloritul și gingășia pură, le așeza în oale de pământ: „"fiindcă sînt de la noi, le stă
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">”</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Spuneți-mi, vă rog - l-am intrebat - ce este realismul socialist? Cu un zâmbet abia perceptibil, Ilya Ehrenburg mi-a răspuns: Daca o garoafa crește pe pamant socialist, ea este o garoafa realist socialistă! O eschivare plină de ironie, desigur, dar și plină de talc, așa cum aveam să înțeleg mai tarziu.”) </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. Doar astfel se poate
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Spuneți-mi, vă rog - l-am intrebat - ce este realismul socialist? Cu un zâmbet abia perceptibil, Ilya Ehrenburg mi-a răspuns: Daca o garoafa crește pe pamant socialist, ea este o garoafa realist socialistă! O eschivare plină de ironie, desigur, dar și plină de talc, așa cum aveam să înțeleg mai tarziu.”) </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. Doar astfel se poate vorbi, din postura cuiva care ”a trait” vremurile
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
urmând să aloce fonduri pentru construirea unui gard adecvat. În ianuarie 1850 Wilhelm Rach menționa nevoile de însămânțare de primăvară ale grădinii: 600 de trandafiri din soiul cultivat la Dulcești (ținutul Romanului), 200 de trandafiri franțuzești, 400 de lilieci, gherghine, garoafe turcești, și altele, în total 1508 exemplare. În 1851 s-a finalizat în incinta parcului o „florărie” (seră), cu scopul conservării florilor și pentru „osebite răsaduri”. Tot acum s-a construit în parc un carusel cu cai de lemn (operă
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
-se în versurile lor, în minulescianele "Romanțe pentru mai târziu" (1908) și în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887-1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe roșii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu și Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică înzestrată, care s-a
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
Will, apoi trecem prin fața școlii modeste unde și-a efectuat primele studii, vizităm Hall’s Croft, casa fiicei sale preferate Susana și ne oprim la Holly Trinity Church unde se află mormântul dramaturgului. Cu timiditate și emoții firești depunem câteva garoafe roșii pe mormântul bătrânului Will, păstrând apoi un moment de reculegere... Totul degajă simplitate, aer familial, generozitate, încât cuvintele par de prisos... Și totuși Eternitatea bate la ușa de unde nu poate răspunde decât El, inegalabilul Shakespeare... Străbatem străduțe înguste în
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
leagă spre vest de Soveja și Tulnici și spre sud-est de Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Din acest drum se ramifică la Câmpuri șoseaua județeană DJ205E, care duce spre sud-est la Vizantea-Livezi, Vidra, Țifești și Garoafa (unde se termină în același DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Câmpuri se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,63%). Pentru 3,14
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
Garoafa (în trecut, Făurei) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bizighești, Ciușlea, Doaga, Făurei, Garoafa (reședința), Precistanu, Răchitosu și Străjescu. Comuna se află în partea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
Garoafa (în trecut, Făurei) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bizighești, Ciușlea, Doaga, Făurei, Garoafa (reședința), Precistanu, Răchitosu și Străjescu. Comuna se află în partea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al Siretului, în zona în care în el se varsă râul Putna. Este străbătută de șoseaua națională DN2
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
se află în partea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al Siretului, în zona în care în el se varsă râul Putna. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Garoafa, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ205P, care duce spre vest la Bolotești și spre sud-est la Vânători. Tot DN2 se intersectează la Bizighești și cu șoseaua județeană DJ205E, care duce spre vest la Țifești, Vidra (unde se intersectează
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
Țifești, Vidra (unde se intersectează cu DN2D), Vizantea-Livezi și Câmpuri și spre est în județul Galați la Movileni. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești, pe care este deservită de stația Putna Seacă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Garoafa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,91%). Pentru 3,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
de locuitori și aceeași compoziție; comuna Ciușlea făcea parte din plasa Biliești și avea în compunere satele Ciușlea, Doaga, Străjescu și Răchitoasa, cu 1850 de locuitori. În perioada interbelică, a apărut și satul Băcăuane, care ulterior a luat numele de Garoafa, după Garoflid, ministrul agriculturii din perioada reformei agrare. În 1950, comuna Făurei a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna Făurei a căpătat numele de
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
după Garoflid, ministrul agriculturii din perioada reformei agrare. În 1950, comuna Făurei a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna Făurei a căpătat numele de "Garoafa" (după noua reședință) și a fost transferată la județul Vrancea și i-au fost arondate și satele comunei Ciușlea, desființată; tot atunci, pe teritoriul comunei a fost reînființat și satul Precistanu.
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale ca: țâtronul(lămâiul), leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
nu este întâmplătoare, căci realul vizat prin sinecdocă are patru cardinale repere: floarea - ca punct inițial, „epifanic“, „primăvară“, sau „vară“, ori „toamnă“, cu fragranța vieții; ochiul - bază a receptării întru reflectare, întru cunoaștere de orizonturi; buzele - „treaptă“ a senzorialului / carnalului, „garoafă“ a rostirii, a exprimării sinelui etc.; mormântul - punct terminus al vieții, loc al ocultării, al trecerii din «Țara-cu-Dor» în «Țara-fără-Dor», spațiu al metamorfozelor "ens"-ului uman, al „transcenderii“ etc. "Catharsis"-ul blagian este rezultatul trăirii în tot mai «largi fiori
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
bârcoace), și Rhamnus cathartica ( spinul cerbului). Stratul erbaceelor este extrem de eterogen, fiind dominat de un ansamblu de specii balcanice și mediteraneene circumscriind asocierea vegetației termofile din sud-estul Europei: Scabiosa columbaria (sipică), Stachys recta subsp. leucoglossa (jaleș), Dianthus giganteus subsp. banaticus (garoafă), Echinops bannaticus, Cephalaria laevigata, Hypericum rochellii, Alyssum petraea (albiță) și Acinos alpinus subsp. Majoranifolius (Calamintha alpina subsp. hungarica) (izmă); aceste specii constituie împreună cu Syringa vulgaris și Fraxinus ornus componentele de bază ale acestei grupări. Flora erbaceelor este frecvent compusă din
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Pereții interiori au fost pictați în stil neoclasic, dar cu pigmenți de slabă calitate, ceea ce a dus la degradarea în timp a picturii. Se remarca portretul funerar al tânărului Pavel Movilă, pictat în veșmânt de ceremonie, încoronat și ținând o garoafă în mână. Lăcașul de cult avea o catapeteasmă din lemn de tisă, poleită cu aur, având dimensiuni mai mici. În incinta mănăstirii, la 70 de metri vest de biserică, hatmanul Nicolae Racoviță a construit începând din anul 1663 o clădire
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
împreună cu culoarea roșie și violacee îi dau un aspect impresionant. În cuprinsul acestei dantelării de forme, pe brânele înierbate sau în albia torentului s-au păstrat o serie de plante interesante și rare. Astfel, pe terenurile alunecate din est dăinuiește garoafa endemică "Dianthus serotinus, var. demissorum", iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu "Salvia nutans", "Salvia transsilvanica", precum și exemplare rare de stejar pufos ("Quercus pubescens"). Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară apare specia endemică
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
iepurelui" (singurul loc din țară unde poate fi văzută) și altele. Ambele mlaștini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind "roua cerului", "foaia grasă" și "otrățelul bălților". În pădurea Prejmer, printre stejari, cresc "laleaua pestriță" și "garoafa de munte". Prezența acestor specii la Prejmer, Hărman și Dumbrăvița demonstrează faptul că pe teritoriul Țării Bârsei au fost răspândite relicve glaciare. Restrângerea lor în jurul izvoarelor reci s-a produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Mozambic, iar prin 1970, erau aproape 1 milion de coloniști portughezi care trăiau în provinciile de peste mări din Africa. Se estimează că în jur de 800000 portughezi au revenit în Portugalia iar țara a câștigat independența în 1975, după Revoluția Garoafelor, în timp ce alții s-au mutat la sud, Brazilia și Africa de Sud. Începând din 1989, vreo 4000000 portughezi trăiau în străinătate, în principal în Franța, Germania, Brazilia, Marea Britanie, Africa de Sud, Canada, Venezuela, și Statele Unite. Portughezii constituie 13% din populația din Luxemburg. În 2006
Demografia Portugaliei () [Corola-website/Science/306384_a_307713]
-
ucisi 52 de evrei în cimitirul evreiesc din localitate, dar nu cunoaște numărul evreilor uciși în oraș. Inițiatorii și executorii pogromului au fost soldați români din Regimentul 3 Grăniceri și Regimentul 8 Artilerie. Procurorul militar de pe lângă Curtea Marțială a Comandamentului Garoafa, căpitanul Mihail Duca, colonelul medic C. Enăchescu, medic în Dorohoi, sublocotenentul Dulamă, grefierul Curții Marțiale și inginerul Ion Pascu, ajutor de primar în Dorohoi au consemnat, într-un proces verbal din 3 iulie 1940, că identificaseră 50 de cadavre, dintre
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
ocupase Goa și alte posesiuni portugheze în regiune, în Africa câteva grupuri rebele declanșau un război care a durat mai mult de un deceniu. Costul unui război dificil a dus la căderea regimului autoritar al lui Salazar în 1974 (Revolutia garoafelor rosii Imediat după independența în Angola și Mozambic, între cele două colonii majore, a izbucnit un război civil dur între forțele guvernative comuniste (susținute de Uniunea Sovietică, Cuba și alți comuniști) și forțele rebele susținute de Zair, Africa de Sud și Statele Unite
Imperiul Portughez () [Corola-website/Science/312997_a_314326]
-
de: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Epipactis purpurata, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Traunsteinera globosa, Herminium monorchis"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), brândușă ("Crocus reticulatus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), bozior ("Dactylorhiza sambucina"), garoafă ("Dianthus collinus ssp. glabriusculus"), mlăștiniță (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), ploșnițoasă
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
cu lățimea de 0,5 mm. În partea stângă sus a aversului medaliei se află gravată în relief imaginea chipului unei femei. În partea de mijloc este o inscripție pe patru linii: "10 лет женскому движению". Imaginea stilizată a unei garoafe este situată sub inscripție, în partea de jos a medaliei. Sub această imagine se află abrevierea "ПМР". Suprafața medaliei este granulată în relief. Toate inscripțiile sunt convexe. Imaginea florii de garoafă este cioplită în medalie, înconjurată de o margine convexă
Insigna „10 ani de la mișcarea de eliberare a femeilor din RMN” () [Corola-website/Science/313406_a_314735]