5,674 matches
-
care mediază pe cale vagală secreția crescută de gastrină. Somatostatinul este secretat de către celulele D insulare pancreatice și de către celulele D similare de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
D similare de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale se pierd doar ~100 ml zilnic. Sursele de apă intraluminală (litri/zi): alimente 2; salivă 1; bilă 1; suc gastric 2; suc pancreatic 1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pozitivă se produce fenomenul de filtrare, iar dacă este negativă cel opus, de reabsorbție (fig. 56). In unele capilare, cum sunt cele din glomerulii renali, filtrarea se produce pe întreaga lor lungime, iar în altele, cum sunt cele din mucoasa gastrică sau cele peritubulare renale, se produce numai absorbție. Mișcarea apei prin peretele capilar fiind relativ nerestricționată, procesele de filtrare și reabsorbție se produc sub acțiunea unor presiuni cumulate relativ mici. Din debitul plasmatic intracapilar numai ~2% suferă filtrare, reabsorbția făcându
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dar este foarte rapidă în hematii datorită prezenței la acest nivel a unei enzime (anhidraza carbonică). Anhidraza carbonică este o Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se mișcă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
va fi eliminat respirator, lăsând în LEC NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar HA acidul nedisociat. Dacă la soluție se adaugă un acid mai tare decât HA, echilibrul va fi deviat către stânga, „capturând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
H2O, iar CO2 este eliminat pe cale respiratorie. Acidoza are efecte stimulatoare asupra respirației, în așa fel încât cu cât scade pH ul, cu atât mai mult CO2 se elimină. Reacția este catalizată de prezența anhidrazei carbonice din hematii, celulele oxintice gastrice și celulele tubulare renale. Enzima are masă moleculară de 60 kD, conține zinc în centrul activ și este inhibată de cianuri, azide, nitriți și sulfiți. Tamponarea variațiilor pH are loc în toate lichidele biologice (tab. 14) La nivelul lichidului cefalo-rahidian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de calciu având rol enzimatic; participă la constituția oaselor, dinților. Magneziul, ion predominant intracelular, este important pentru excitabilitatea celulară, activează numeroase enzime. Clorul, ion situat mai mult extracelular, participă la reglarea echilibrului acido-bazic și la formarea acidului clorhidric din sucul gastric. Fosforul intră în structura acizilor nucleici și participă l areglarea echilibrului acido-bazic. Sulful intră în structura mucopolizaharidelor care au rol în protecția mucoaselor, a aminoacizilor ce conțin sulf, a unor hormoni și enzime. Oligoelementele se găsesc în cantități extrem de mici
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
proprietatea de a-și ajusta pH-ul secreției în funcție de pH-ul sangvin. Astfel, când pH-ul sangvin tinde spre alcalin și transpirația devine mai bazică iar acumularea acizilor în plasmă este urmată de secreția unei sudori mai acide. e) Glandele gastrice secretă HCl alcalinizând mediul intern iar glandele intestinale secretă bicarbonat scăzând pH-ul plasmei. Poate fi menționată și activitatea secretorie a glandelor salivare, saliva fiind slab acidă. La copii pH-ul este mai alcalin, favorizând metabolismul celular și creșterea organismului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
În cadrul variabilității fiziologice a pH-ului are importanță și bioritmul somn-veghe, PH-ul având tendința de acidifiere noaptea și dimineața datorită faptului că în timpul somnului scade activitatea centrilor respiratori și în consecință concentrația sangvină a CO2 crește. În cursul digestiei gastrice, pH-ul virează spre alcalin datorită secreției protonilor necesari formării HCl iar în timpul digestiei intestinale pH-ul are tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare intense pH-ul tinde spre acidifiere datorită
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Impulsurile aferente ajung prin ramuri ale glosofaringianului, trigemenului, laringianulu superior și vagului la centrul bulbar al deglutiției, de unde pleacă impulsuri eferente prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care asigură depozitarea alimentelor, omogenizarea alimentelor în sucul gastric și formarea chimului gastric, precum și golirea lentă a stomacului prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care asigură depozitarea alimentelor, omogenizarea alimentelor în sucul gastric și formarea chimului gastric, precum și golirea lentă a stomacului prin trecerea fracționată a chimului în duoden. Depozitarea alimentelor este posibilă datorită relaxării reflexe a sfincterului esofagian inferior urmată de relaxarea funduli
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care asigură depozitarea alimentelor, omogenizarea alimentelor în sucul gastric și formarea chimului gastric, precum și golirea lentă a stomacului prin trecerea fracționată a chimului în duoden. Depozitarea alimentelor este posibilă datorită relaxării reflexe a sfincterului esofagian inferior urmată de relaxarea funduli și corpului stomacal, în acest fel putându-se acumula
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care asigură depozitarea alimentelor, omogenizarea alimentelor în sucul gastric și formarea chimului gastric, precum și golirea lentă a stomacului prin trecerea fracționată a chimului în duoden. Depozitarea alimentelor este posibilă datorită relaxării reflexe a sfincterului esofagian inferior urmată de relaxarea funduli și corpului stomacal, în acest fel putându-se acumula cantități mari de alimente
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
datorită relaxării reflexe a sfincterului esofagian inferior urmată de relaxarea funduli și corpului stomacal, în acest fel putându-se acumula cantități mari de alimente. Omogenizarea alimentelor se realizează prin contracții de tonus sau peristolice - contracțiile fibrelor musculare circulare ale peretelui gastric - și prin contracții peristaltice - contracțiile atât a fibrelor musculare circulare cât și a celor longitudinale. Evacuarea stomacului se face prin unde peristaltice care străbat organul spre duoden, chimul gastric fiind evacuat prin orificiul piloric în momentul în care presiunea din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
contracții de tonus sau peristolice - contracțiile fibrelor musculare circulare ale peretelui gastric - și prin contracții peristaltice - contracțiile atât a fibrelor musculare circulare cât și a celor longitudinale. Evacuarea stomacului se face prin unde peristaltice care străbat organul spre duoden, chimul gastric fiind evacuat prin orificiul piloric în momentul în care presiunea din antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al receptorilor din mucoasa gastrică este reprezentat de alimente, de distensia mecanică a stomacului și de aciditatea stomacală. Căile aferente ajung la centrii gastrosecretori din bulb și din coarnele intermedio-laterale ale substanței cenușii din măduvă. Căile eferente sunt cuprinse în nervii vagi și nervii splanhnici
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
motorie și secretorie a stomacului. Mecanismul nervos central este realizat prin sistemul limbic. Mecanismul umoral este asigurat de hormoni locali eliberați la nivelul stomacului sau intestinului, cei mai importanți fiind: gastrina - eliberată în regiunea antrului piloric prin destindere de către chimul gastric și prin contactul cu chimul gastric, are ca efecte stimularea contracției și scăderea tonusuliu regiunii fundice colecistokinina, secretina, somatostatina, eliberați la nivelul stomacului, diminuă motricitatea antrului piloric, contractă pilorul, toate acestea având ca rezultat prelungirea evacuării stomacului motilinul este hormonul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nervos central este realizat prin sistemul limbic. Mecanismul umoral este asigurat de hormoni locali eliberați la nivelul stomacului sau intestinului, cei mai importanți fiind: gastrina - eliberată în regiunea antrului piloric prin destindere de către chimul gastric și prin contactul cu chimul gastric, are ca efecte stimularea contracției și scăderea tonusuliu regiunii fundice colecistokinina, secretina, somatostatina, eliberați la nivelul stomacului, diminuă motricitatea antrului piloric, contractă pilorul, toate acestea având ca rezultat prelungirea evacuării stomacului motilinul este hormonul care are rolul să crească frecvența
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
secretina, somatostatina, eliberați la nivelul stomacului, diminuă motricitatea antrului piloric, contractă pilorul, toate acestea având ca rezultat prelungirea evacuării stomacului motilinul este hormonul care are rolul să crească frecvența contracțiilor și deci să favorizeze evacuarea stomacului Fenomenele chimice ale etapei gastrice sau digestia gastrică propriu-zisă reprezintă transformările suferite de alimente sub acțiunea sucului gastric, cu participarea motricității gastrice. Sucul gastric, secretat de corpul și fundul stomacului, conține 90% apă, 0,6% substanțe anorganice (dintre care cea mai importantă este HCl) și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la nivelul stomacului, diminuă motricitatea antrului piloric, contractă pilorul, toate acestea având ca rezultat prelungirea evacuării stomacului motilinul este hormonul care are rolul să crească frecvența contracțiilor și deci să favorizeze evacuarea stomacului Fenomenele chimice ale etapei gastrice sau digestia gastrică propriu-zisă reprezintă transformările suferite de alimente sub acțiunea sucului gastric, cu participarea motricității gastrice. Sucul gastric, secretat de corpul și fundul stomacului, conține 90% apă, 0,6% substanțe anorganice (dintre care cea mai importantă este HCl) și 0,4% substanțe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acestea având ca rezultat prelungirea evacuării stomacului motilinul este hormonul care are rolul să crească frecvența contracțiilor și deci să favorizeze evacuarea stomacului Fenomenele chimice ale etapei gastrice sau digestia gastrică propriu-zisă reprezintă transformările suferite de alimente sub acțiunea sucului gastric, cu participarea motricității gastrice. Sucul gastric, secretat de corpul și fundul stomacului, conține 90% apă, 0,6% substanțe anorganice (dintre care cea mai importantă este HCl) și 0,4% substanțe organice (enzime). Acidul clorhidric este secretat de către celulele parietale ale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prelungirea evacuării stomacului motilinul este hormonul care are rolul să crească frecvența contracțiilor și deci să favorizeze evacuarea stomacului Fenomenele chimice ale etapei gastrice sau digestia gastrică propriu-zisă reprezintă transformările suferite de alimente sub acțiunea sucului gastric, cu participarea motricității gastrice. Sucul gastric, secretat de corpul și fundul stomacului, conține 90% apă, 0,6% substanțe anorganice (dintre care cea mai importantă este HCl) și 0,4% substanțe organice (enzime). Acidul clorhidric este secretat de către celulele parietale ale glandelor fundice. Rolurile HCl
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stomacului motilinul este hormonul care are rolul să crească frecvența contracțiilor și deci să favorizeze evacuarea stomacului Fenomenele chimice ale etapei gastrice sau digestia gastrică propriu-zisă reprezintă transformările suferite de alimente sub acțiunea sucului gastric, cu participarea motricității gastrice. Sucul gastric, secretat de corpul și fundul stomacului, conține 90% apă, 0,6% substanțe anorganice (dintre care cea mai importantă este HCl) și 0,4% substanțe organice (enzime). Acidul clorhidric este secretat de către celulele parietale ale glandelor fundice. Rolurile HCl: transformă pepsinogenul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]