19,733 matches
-
politică în relațiile internaționale 150 TOP sunt limitate la produse și servicii care sunt comercializate la nivel mondial. Pentru alți itemi, OCOG-urile lansează programe independente de marketing. Pentru prima dată, CIO a solicitat OCOG-ului și CNO-ului țării gazdă să elaboreze un program de marketing unitar. S-a decis ca mai puține corporații să fie implicate și mai multe sponsorizări cu valoare individuală să fie realizate. 1992 JO de iarnă de la Albertville / JO de la Barcelona: Programul TOP a continuat
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
408 milioane Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 168 Transmițătorii JO de vară Barcelona, 1992 Atlanta, 1996 Sydney, 2000 Atena, 2004 Nr. țărilor care transmit la TV 193 214 220 220 Nr. de ore transmise de țara gazdă 2700 ore 3000 ore 3400 ore Audiența totală cumulată 16.6 miliarde 19.6 miliarde 3,6 miliarde 3.9 miliarde Taxele drepturilor (în USD) 636 milioane 895 milioane 1,3 miliarde 1.4 miliarde Veniturile nete la OCOG (în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
790 milioane (estimativ) Distribuția veniturilor din transmisii DISTRIBUTIA VENITURILOR TV (1998-2000) OCOG 60% Miscarea Olimpica 40% Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 169 DISTRIBUTIA VENITURILOR TV (2004 -2007) Miscarea Olimpica 51% OCOG 49% După 2004, orașele olimpice gazdă vor primi 49% din aceste venituri, în loc de 60% cât au primit precedentele orașe gazde. Aceasta atrage, în distribuția veniturilor, deservirea progresului sportului în Mișcarea Olimpică mondială, mai curând decât investițiile financiare pe termen lung ale orașelor gazde. De asemenea, va
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Olimpica 40% Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 169 DISTRIBUTIA VENITURILOR TV (2004 -2007) Miscarea Olimpica 51% OCOG 49% După 2004, orașele olimpice gazdă vor primi 49% din aceste venituri, în loc de 60% cât au primit precedentele orașe gazde. Aceasta atrage, în distribuția veniturilor, deservirea progresului sportului în Mișcarea Olimpică mondială, mai curând decât investițiile financiare pe termen lung ale orașelor gazde. De asemenea, va fi și o reducere a veniturilor TV alocate OCOG-urilor, valoarea reală a orașelor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
2004, orașele olimpice gazdă vor primi 49% din aceste venituri, în loc de 60% cât au primit precedentele orașe gazde. Aceasta atrage, în distribuția veniturilor, deservirea progresului sportului în Mișcarea Olimpică mondială, mai curând decât investițiile financiare pe termen lung ale orașelor gazde. De asemenea, va fi și o reducere a veniturilor TV alocate OCOG-urilor, valoarea reală a orașelor sporind cu ascensiunea plăților pentru drepturile de TV. Creșterea veniturilor din TV Istoric vorbind, plățile pentru drepturile de TV au furnizat majoritatea veniturilor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
USD pentru SOCOG). Strategia pe termen lung a transmisiilor Strategia CIO pe termen lung privind drepturile de TV asigură securitate financiară mai mare pentru Mișcarea Olimpică. Ca efect, pe viitor OCOG-urile (și în egală măsură, o extindere a orașelor gazdă viitoare) vor fi capabile să-și planifice mai repede bugetele, asigurând o mai eficientă montare a JO. Contractele de distribuție vor fi semnate cu acele canale de TV care au experiență anterioară în televizarea JO, astfel încât să asigure cea mai
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
crescute, strategia de marketing pe termen lung a CIO, cu referire la deținătorii drepturilor de transmisie, caută să: Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 171 asigure o gamă de surse financiare pentru Mișcarea Olimpică și viitoarele orașe gazdă, concomitent cu evitarea fluctuaților pe piață. administreze în mod favorabil legăturile dintre sponsori, transmițători și familia olimpică. Lucrând împreună, ei pot promova o agendă care merge dincolo de JO și sprijinul pentru întreaga Mișcare Olimpică. întărească sprijinul sponsorilor și a transmiterii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din TOP Veniturile din programul TOP sunt împărțite între CIO, OCOG-uri și CNO-uri. Aproximativ 50% din venitul provenit din programul TOP IV merge la OCOG urile pentru JO de iarnă și de vară și la CNO ul țării gazdă. Celelalte 50% sunt alocate astfel: 40% către CNO-urile participante și 10% către CIO. OCOG-urile primesc majoritatea veniturilor aduse de programul TOP pentru a găzdui cu succes JO. Programul prevede, de asemenea, o sursă de venit independentă, care să
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cele mici au adoptat o Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 183 politică de deschidere către CIO, conform căreia recunoașterea olimpică a reprezentat o punte de acces spre recunoașterea de către organizațiile internaționale. politica de desemnare a orașului gazdă a Jocurilor Olimpice a fost orientată în multe cazuri pe criterii politice, nu și sportive (edițiile din 1964 la Tokyo, 1968 la Mexico, 1972 la München și Moscova, 1980). În cadrul Jocurilor Olimpice, dopingul a fost folosit fie ca politică de stat, fie
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor tras de boi, Plugușor mânat de noi.” După plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
culorile. Pe cap, poartă un chipiu roșu cu pană de păun. La cingătoare, poartă săbii de lemn pe care le bat după o melodie cântată de fanfară (muzica). În partea a doua a reprezentației din curtea gospodarului, turcii dansează cu gazda și alte fete din sat. La sfârșit, muzica mai cântă o melodie alertă pentru alaiul care însoțește capra și roșiorii format din căldărari, babă, moșneag, drac. Obiceiul este ca această formație să înceapă reprezentațiile în Ajunul Anului Nou, pe la ora
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Iași, a locuit pe Sărărie, dincolo de casa lui C. Stere, pe atunci aproape de imaș. Fiindcă în locuința de pe Sărărie primea și prieteni precum St. Dumitrescu, N. Tonitza sau Tarasov, salteluța lui adusă de la Lespezi, nu le ajungea niciodată tuturor, așa încât gazda, care obișnuia să doarmă la margine, se trezea întotdeauna alături de salteluța întinsă pe jos. De la aceaste întâmplări i-a rămas de altfel și porecla de „Salteluță”. Dacă prietenii și colegii lui au plecat spre Paris și Roma, el doar a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pentru perechile care păreau de nedespărțit la un moment dat. Vineri, un cuplu din showbiz a decis să-și spună adio, după o poveste de dragoste care a durat circa un an de zile. Este vorba despre Adrian Artene, fosta gazdă de la "Cancan TV"și Octavia Geamănu, prezentatoarea Observatorului Special de la Antena 1, care au format un cuplu discret timp de peste un an de zile, scrie libertatea.ro. " În această seară închei o poveste despre care nu voi mărturisi NICIODATĂ mai
Vezi ce cuplu din showbiz a deci să să se despartă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71961_a_73286]
-
care țin de viața lui privată. Ca primă condiție a contractului, oaspetele nu are voie să ofere niciun detaliu despre momentul sosirii în imobilul artistului. În cazul în care acesta nu respectă politica de confidențialitate, el este nevoit să plătească gazdei cinci milioane de dolari. Nicio persoană care locuiește cu Justin Bieber nu are dreptul de a folosi smartphone-urile pentru a face fotografii sau să scrie comentarii pe care să le distribuie pe Facebook, Twitter, Instagram și alte rețele de socializare
Justin Bieber, gazdă cu acte în regulă by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72219_a_73544]
-
ar vrea să încheie dramatic cu o concluzie despre condiția umană sau viața la țară, nu poți ști precis, însă în mod cert lipitorile sug sîngele poporului pentru că în scena finală ele sunt desprinse cu o plăcere sadică de pe corpul gazdă atunci cînd nu sunt strivite neglijent. Aproape că nu există scenă care să nu frizeze grotescul sau vulgaritatea - nu invoc aceste noțiuni dintr-un scrupul pudibond, ci pentru exorbitanta și inutila lor utilizare. Cu precădere, scena de caft de la morgă
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
terminînd cu voturile acordate din partea juriului răspîndit în patru mari centre culturale ale țării (2 din București, unul din Iași, unul din Cluj și încă unul din Timișoara), dar și cu modul de organizare a galei, sobru și simplu, ospitalitatea gazdelor, toate acestea au făcut ca premiul să reziste și să se impună, să fie așteptat de la an la an cu foarte mare interes atît de mass-media, de poeți, de public, de organizatori. Destule elemente, nu-i așa, ca Premiul Național
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]
-
bucurie". După ce se descotorosesc de echipamentul militar, înfrigurați, drumeții se aciuiază lângă cuptor, primiți cu dragă inimă de soția lui Stancio și de bătrânul Dediu Manole, figura care sintetizează cel mai bine omenia, deseori evocată în cartea lui G. Topîrceanu. Gazdele fac în grabă pregătiri, bătrânul se duce la cârciumă să cumpere vin, tânăra femeie răstoarnă un scrob prea ardeiat pentru oaspetele român și scoate din cuptor o tavă de plăcintă (bánița), cu ceapă și bucăți de slănină, mâncare tradițională de
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
se fundează pe o strânsă dezbatere asupra libertății, a creativității, de aceasta intim legată - de fapt indisolubil. în căscioara unde a fost primit fugarul, hotărât să riște totul spre a evada în lumea liberă, discuții se poartă între el și gazdă, modestul, dar onestul Bențea, sanitarul încrezător în promisiunile comunismului. Dispus la compromis, Bențea va avea prilejul să cunoască toate amărăciunile deziluziei, Lucian va izbuti, prin întâmplătoare cunoștințe, să se salveze. Romancierul, care a ales exilul în anul 1975 n-a
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
unui taxiu, care ne-a dus în oraș. Aveam adresa unor români, care, după multă căutare (căutare, noaptea, pe jos, nemâncat, fără haine de iarnă etc...) i-am găsit. în fine. Pe la orele 10 în aceeași noapte ne-am găsit gazda. Și așa a cam mers vreo doi ani. înțelegi! Și vei înțelege mai departe de ce îți spun toate acestea istorii. Am fost exploatat. Datorită lipsei mele de experiență, naivității. Am învățat o meserie, dar desigur că nu poci aduna de la
Scrisori din Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8866_a_10191]
-
îndelungul monolog din actul trei. Excelente celelalte personaje principale: Gerd Grochowsky - Kurwenal, Matti Salminen - regele Marke (interpreta același rol, în 1981, alături de Barenboim la Bayreuth). Dar și Marinarul , păstorul, cornul englez, corul Scalei. Aceste transmisiuni radiofonice sunt ocrotite de o gazdă în studioul din București. Acum Luminița Arvunescu, realizatoara permanentă a rubricii Seara de Operă. Prima ei observație, cu totul remarcabilă, referitoare la această versiune care i-a entuziasmat pe italieni a fost "cantabilitatea" dorită și obținută de dirijor alături de orchestra
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
lasă tentat de diavol." (p. 28). Când cei din Estul Europei care "au ales libertatea" (țeposul }epeneag, contrariant cu sistemă, se gândește deja la un titlu pe invers: Am ales dictatura!) vorbesc despre ce se întâmplă dincolo de Cortina de Fier, gazdele amabile - fie ei universitari, editori, jurnaliști sau funcționari culturali - încep a-i privi cu ochi străini și goi. Deoarece acești meteci au nesuferitul obicei de a le vorbi prost limba și a le risipi iluzia internaționalismului umanist-socialist. Dreapta fiind complet
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
penultima zi a suferințelor sale pe acest pământ, la sfârșit de martie 1989. L-am vizitat la spitalul din Baia Mare. Cu o zi înainte, ne întâlniserăm, cu el și prietenii dumnealui, între ei și părintele scriitor Bartolomeu Anania, la o gazdă, unde trăsese el. Parcă, la domnul Bulat, coleg de pușcărie. Pe mine mă găzduiseră în altă parte. Se simțea, atunci, mai bine. Venise de la Rohia cu o mașină a unui prieten. Eu îmi luasem bilet de tren pentru București, urmând
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
o mașină a unui prieten. Eu îmi luasem bilet de tren pentru București, urmând ca și părintele Nicolae să vină în Capitală cu o mașină. Dar suferințele trupului său erau mari, așa că a fost internat la spitalul băimărean. Primesc, la gazdă, telefon, să-l văd numaidecât. Din confirmarea-spovedanie țin minte și aceste cuvinte ale dumnealui: "Dragă părinte, gândul meu îmi spune că Dumnezeu nu m-a iertat de păcatele ce le-am săvârșit în tinerețe, în viață. Și merg să mă
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
Am fugit de la armată/ pentru-n puișor de fată). Aceștia se identifică pînă la plîns cu personajele cîntecelor. Studentul mutat în mahala, Pricopie, are gramofon și plăcile poartă cîntece sentimentale, mai ales tangouri care o vrăjesc pe fata minoră a gazdei. Cînd e înjunghiat, șeful de bandă Bozoncea cere, ca ultimă dorință, să fie dus la groapă cu muzică. Fără lăutari, cheful nu are haz! La Borțoasa, cîrciuma hoților, cîntă Zavaidoc. Acesta, pe numele său real Marin Teodorescu (1896-1945), va fi
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
nu-i perfect, se scuză. De curînd face desene și pentru Le Monde. Dacă te invită la el acasă, descoperi un om de un umor grațios, mai prevenitor decît un dansator pe poante. Căpățînosul și chichiriciosul dispar, înlocuiți de o gazdă fermecătoare. Necruțătorul Grebu e în micul său apartament un Davis căruia nici azi nu i s-au vindecat rănile plecării din țară, fiindcă nu voia să cadă la pace cu cei care voiau să-i bage mințile în cap cu
Căpăţănosul şi genialul Grebu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9859_a_11184]