7,151 matches
-
au combătut demersul critic. Tînărul cronicar invită la luptă deschisă. E probabil exasperarea tînărului care supărase deja pe mulți în fața unei lupte neoneste, dar e și un semn de mare curaj și de forță. Prezența anchetei în sine în paginile Gazetei literare spune mult despre importanța tot mai mare pe care o aveau acești cronicari, despre unitatea care exista între ei, despre rolul pe care începeau să-l joace pe scena culturală. Anul 1964, încă de la început, pare să fie marcat
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
diferă însă și specificitatea criticii ca demers de maximă vizibilitate și retorica mult mai penetrantă pe care o poate produce, spre deosebire de poezie, face acțiunea criticilor cu adevărat importantă și, probabil, periculoasă pentru stabilitatea sistemului literar. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
cosmetice, activități de înfrumusețare a interiorului”. La începuturile televiziunii și mai ales ale cronicii tv, Baruțu Arghezi se dovedește a fi un pionier foarte exact și plin de intuiție. Cronica de televiziune nu va fi însă o rubrică durabilă în Gazeta literară. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5032_a_6357]
-
începuturile televiziunii și mai ales ale cronicii tv, Baruțu Arghezi se dovedește a fi un pionier foarte exact și plin de intuiție. Cronica de televiziune nu va fi însă o rubrică durabilă în Gazeta literară. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5032_a_6357]
-
Țicudean - acesta din urmă despre primul festival al minorităților sexuale din Praga. Sub un titlu provocator - „Cu cine s-a culca poporul tău” - se găsește un interviu eveniment acordat de John Le Carré lui Adam Michnik și Pawel Smolenski pentru Gazeta Wyborcza pe tema relațiilor politice și culturale de azi și de ieri dintre Est și Vest și a reprezentărilor ei durabile în literatura ultimei jumătăți de secol, în special în literatura cu totul specială a fostului spion britanic. Iată, de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5031_a_6356]
-
Gazeta Wyborcza, cel mai mare cotidian de opinie din Polonia, salută decizia Comisiei Europene referitoare la gazele de șist, unde fiecare țară membră va aplica legislația paneuropeană în curs, pe care o va putea amenda ulterior. Gazeta Wyborcza salută decizia Bruxellesului
Presa poloneză, despre gazele de șist: Fiecare țară va face după placul său () [Corola-journal/Journalistic/50391_a_51716]
-
Gazeta Wyborcza, cel mai mare cotidian de opinie din Polonia, salută decizia Comisiei Europene referitoare la gazele de șist, unde fiecare țară membră va aplica legislația paneuropeană în curs, pe care o va putea amenda ulterior. Gazeta Wyborcza salută decizia Bruxellesului, decizie în favoarea căreia polonezii au pledat timp de ani de zile, informează Courrier International. Toate propunerile eurodeputaților de a adăuga noi reglementări la această legislație, reglementări care ar fi diminuat rentabilitatea extracțiilor de gaz de șist
Presa poloneză, despre gazele de șist: Fiecare țară va face după placul său () [Corola-journal/Journalistic/50391_a_51716]
-
este un semnal lipsit de ambiguitate la adresa oricărei tentative de a strecura un amendament într-o manieră indirectă. Parlamentul european a încercat acest gen de demers în toamna lui 2013, ceea ce declanșat un protest unanim din partea tuturor eurodeputaților polonezi, amintește Gazeta Wyborcza. Această victorie pentru partizanii exploatării gazelor de șist este esențială în a acorda mai mult credit cuplului polonezo-britanic, în pofida faptului că aceasta a avut loc, în mod curios, într-un moment în care polemica dintre Varșovia și Londra privind
Presa poloneză, despre gazele de șist: Fiecare țară va face după placul său () [Corola-journal/Journalistic/50391_a_51716]
-
persoane. E interesant ce ar spune Ponta. El a sărit la condamnarea lui Năstase, spunând că e vorba de o condamnare politică. Acum ce reacție are el?”, a comentat jurnalistul, citat de digi24.ro. „Dacă nu ar fi existat ancheta Gazetei Sporturilor, nu am fi avut niciodată un caz Ridzi. Nu le stătea prin gând domnilor de la DNA să se ocupe de acest caz. Cătălin Tolontan și jurnaliștii de la GSP TV au forțat lucrurile. Ei erau calomniați regulat de această doamnă
CTP, după condamnarea lui Ridzi: Mai e justiția băsistă? Ce spune Ponta? () [Corola-journal/Journalistic/47721_a_49046]
-
Sorescu, pentru proză premiul merge la Ștefan Bănulescu, iar cîștigătorul la critică este Eugen Simion, cu Orientări în literatura contemporană. Constantin Chiriță primește premiul pentru literatură de copii și tineret pentru ciclul de romane Cireșarii. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4775_a_6100]
-
de corupție, abuz în serviciu, uz de fals și fals intelectual. Decizia de luni nu este definitivă, aceasta putând fi atacată cu recurs la completul de cinci judecători de la Înalta Curte. Cercetarea penală a fost declanșată în urma anchetei publicate de Gazeta Sporturilor în iunie 2009, potrivit căreia festivitățile organizate de Ministerul Tineretului și Sportului cu ocazia Zilei Tineretului, care au avut un buget de circa 660.000 de euro, au fost încredințate, fără licitație, unor companii private. Ministrul TIneretului și Sportului
Monica Ridzi așteaptă verdictul în dosarul "2 Mai" () [Corola-journal/Journalistic/47837_a_49162]
-
Luminița Marcu În 1968, dominația literaturii și a subiectelor de specialitate se simte asupra evenimentului istorico-politic. În numărul 3 din 18 ianuarie 1968 al Gazetei literare, (...) accentul paginii, și din punctul de vedere al paginării, și datorită subiectului incitant pentru publicul cititor de literatură al revistei, cade pe „Dialog: Marin Preda - Eugen Simion, Autorul «Moromeților» despre posibilitățile romanului”. Este un text amplu, cu continuare într-
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4792_a_6117]
-
Moromeții. Ceea ce a reținut istoria literară din declarațiile de acum ale lui Marin Preda a fost în primul rînd plastica sa declarație de iubire față de personajul Moromete, dar iată că aici, în interviu așa cum apare el prima dată publicat în Gazeta literară, accentul cade pe nemulțumirea prozatorului: „Cineva se întreabă, deștept și autoritar, dacă mai avea sau nu rost să apară volumul al II-lea din «Moromeții». Altcineva citește cartea cu un telescop ciudat și spune, negru pe alb, că Moromete
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4792_a_6117]
-
și cu nici un prilej, de-a lungul acestui amplu interviu, nu arată vreo nesiguranță de sine, nu-și pune la îndoială reușitele literare, eventualele minusuri. Cu atît mai puțin o face mai tînărul său admirator. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4792_a_6117]
-
Președintele Traian Băsescu a declarat într-o emisiune televizată că i se pare periculoasă atitudinea ziariștilor din România, care dau sfaturi și verdicte, dar care au falimentat gazete, iar acum scriu pe bloguri. "Presa trebuie să se obișnuiască cu un lucru: că autoritățile nu fac ceea ce vrea, ci ceea ce trebuie. Ar fi vrut probabil ca polițiștii din Deta să fie arestați. Cel mai riscant lucru mi se pare
Băsescu: Văd mari ziarişti care spun Guvernului ce are de făcut, dar care au falimentat gazetele şi scriu pe bloguri ca amatorii () [Corola-journal/Journalistic/47946_a_49271]
-
presei de a face anchete și de a le știi pe toate. Presa judecă în România, dă verdicte. Văd mari ziariști care spun toată ziua Guvernului ce are de făcut și cât de prost e el. În schimb, au falimentat gazetele, au rămas să scrie pe blog, ca amatorii sau ca mine. Or acest Guvern a trecut țara cu 22 de milioane. Eu cred că acest Guvern ar fi reușit să le salveze gazetele. ", a spus Băsescu la B1Tv. El i-
Băsescu: Văd mari ziarişti care spun Guvernului ce are de făcut, dar care au falimentat gazetele şi scriu pe bloguri ca amatorii () [Corola-journal/Journalistic/47946_a_49271]
-
prost e el. În schimb, au falimentat gazetele, au rămas să scrie pe blog, ca amatorii sau ca mine. Or acest Guvern a trecut țara cu 22 de milioane. Eu cred că acest Guvern ar fi reușit să le salveze gazetele. ", a spus Băsescu la B1Tv. El i-a atacat și pe economiștii care vorbesc la televizor și a spus că aceștia nu au realizat nimic cât au avut posibilitatea. "Văd economiști, și pe Coșea, Dăianu, Ilie Șerbănescu, acesta e mai
Băsescu: Văd mari ziarişti care spun Guvernului ce are de făcut, dar care au falimentat gazetele şi scriu pe bloguri ca amatorii () [Corola-journal/Journalistic/47946_a_49271]
-
ajunge la ambasada sau consulat va fi verificat de cei care sunt în comisia respectivă. Autocolantul îl primești la 4 zile după ce ai făcut cererea, împreună cu buletinul de vot. Acestea sunt singurele măsuri de siguranță.", a completat Andi Radiu de la Gazeta Românească din Italia.
DEZBATERE: Elementele de siguranţă de pe buletinul de vot prin corespondenţă, neprecizate în proiectul de lege () [Corola-journal/Journalistic/48016_a_49341]
-
Luminița Marcu Oprivire comparativă asupra paginilor prime ale revistei Gazeta literară din anii 1966, 1967 și 1968 - ultimul an de apariție - poate fi un exercițiu productiv. Din punct de vedere al conținutului, citite comparativ, aceste prime pagini arată o serioasă diminuare a politicului dinspre 1966 spre 1968. Pe prima pagină
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
unul pronunțat literar, iar textele politice, fragmentul de discurs și articolul convențional semnat de vechiul proletcultist Ghilia sînt diminuate ca spațiu tipografic și împinse în mod semnificativ spre periferia paginii 1. În 1968, pe prima pagină a numărului 1 al Gazetei literare din 4 ianuarie, apar deasupra frontispiciului trei casete: prima anunță „Versuri de Maria Banuș, Mihai Beniuc, Gheorghe Tomozei, G. Alboiu, Iordan Chimet”. A doua: „Arhiva albă, Petru Popescu, Întîlnire cu Mona-Lisa”, iar a treia: „Iliada într-o nouă versiune
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
O poezie patriotică „Imnul Carpaților” de Anghel Dumbrăveanu, un articol de Șerban Cioculescu despre „Epopeea scrierii” și unul despre „Studiul literaturii” de Al. Dima completează această primă pagină. După cum se vede, la început de an 1968, pe prima pagină a Gazetei literare nu există nici un fragment, nici o referire măcar la discursul oficial de partid cu prilejul anului nou. O evoluție semnificativă spre depolitizarea revistei literare, s-ar putea spune. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
an 1968, pe prima pagină a Gazetei literare nu există nici un fragment, nici o referire măcar la discursul oficial de partid cu prilejul anului nou. O evoluție semnificativă spre depolitizarea revistei literare, s-ar putea spune. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
celebră în comentariile de televiziune și în toate articolele-reportaj de vizită de lucru: „conducătorilor de partid și de stat le-au ieșit în întîmpinare, la porțile orașelor pe unde au trecut, cu tradiționala pîine și sare”. Laurențiu Fulga și redactorii Gazetei literare care montează această primă pagină sînt într-un fel anticipatorii unui tip de presă care va deveni în scurt timp dominant. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4682_a_6007]
-
unde au trecut, cu tradiționala pîine și sare”. Laurențiu Fulga și redactorii Gazetei literare care montează această primă pagină sînt într-un fel anticipatorii unui tip de presă care va deveni în scurt timp dominant. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4682_a_6007]
-
Oltenia ale Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR) s-au întâlnit în acest week-end la Craiova. În urma dezbaterilor aprinse, UNPR-iștii sunt convinși că partidul va obține un prag de 33 la sută la alegerile parlamentare din noiembrie 2012, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu La reuniunea organizațiilor Uniunii Naționale pentru Progresul României din regiunea IV Sud-Vest Oltenia au participat aproape o mie de membri. UNPR-iștii din Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea și Mehedinți, în frunte cu conducătorii filialelor și
UNPR-iştii olteni visează frumos. 33 la sută la alegerile parlamentare () [Corola-journal/Journalistic/46927_a_48252]