6,556 matches
-
pulberi cenușii. Omul nu poate trăi pe Lună fără un echipament adecvat, fiindcă spre deosebire de Pământ, Luna nu are atmosferă. Ponderabilitatea la suprafața Lunii(de 6 ori mai slabă decât cea a Pământului) este prea redusă pentru a reține un înveliș gazos. Fără atmosferă care să o protejeze Luna primește din plin ploaia de meteoriți și de radiații venite din spațiu . Ea este supusă direct razelor Soarelui cu variații mari de temperatură de la zi la noapte (ziua temperatura la suprafața Lunii depășește
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
dacă reacția endotermă de mai sus, respectiv transferul unui electron de la sodiu la clor, este însoțită de un proces exoterm care să compenseze deficitul energetic al primei reacții. Intr-adevăr formarea rețelei cristaline ca urmare a atracției electrostatice dintre ionii gazoși de sarcini opuse, Na+(g) + Cl-(g)→ Na+Cl-(s), se produce cu o mare degajare de energie, denumită energie de rețea, care determină mersul procesului. I.2.1.2. Legatura covalentă Covalența (legătura atomică sau homeopolară) se stabilește între
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
existând o tranziție de la un tip de legătură la altul. De exemplu, legătura covalentă polară din molecula de acid fluorhidric, face trecerea dintre legătura ionică și cea covalentă, etc. Facem observația că molecula își păstrează semnificația strictă numai în stare gazoasă, unde într-adevăr se poate vorbi de o entitate fizică independentă. I.2.5.Forțe intermoleculare Forțele care se exercită între moleculele ce formează un compus biologic sunt forțele intermoleculare. Deși aceste forțe sunt mai mici decât cele intramoleculare, efectul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Se generează structuri hexagonale. La 0oC aproximativ 15% din legături sunt deja distruse. 2. Apa lichida: este un amestec de monomeri (molecule libere), dimeri (foarte stabili), tetrameri, octomeri. La 40oC aproximativ 50% din legăturile de H sunt distruse. 3. Apa gazoasa: moleculele devin libere și izolate. I.3.4. Distribuția apei în compartimentele organismului viu. a) După locul unde se află în raport cu celulele, apa poate fi: • intracelulară sau citoplasmatica • extracelulară La om apa intracelulară reprezintă aproximativ 55% din totalul apei organismului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
aflată într-un tub capilar dar care este fragmentată prin bule de gaz, opune o mare rezistență la înaintare deoarece trebuie învinsă, în afară de forța de adeziune și forța de tensiune superficială ce apare la nivelul fiecărui menisc realizat de bulele gazoase. Acest fenomen se produce în cazul emboliilor gazoase, când pătrunderea de gaze în sânge poate bloca vasul capilar, fapt ce poate provoca moartea prin axfixie sau epuizarea inimii. Capilaritatea joacă un rol fundamental și pentru viața plantelor în special din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fragmentată prin bule de gaz, opune o mare rezistență la înaintare deoarece trebuie învinsă, în afară de forța de adeziune și forța de tensiune superficială ce apare la nivelul fiecărui menisc realizat de bulele gazoase. Acest fenomen se produce în cazul emboliilor gazoase, când pătrunderea de gaze în sânge poate bloca vasul capilar, fapt ce poate provoca moartea prin axfixie sau epuizarea inimii. Capilaritatea joacă un rol fundamental și pentru viața plantelor în special din două motive: capilaritatea asigură circulația sevei brute la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la noi în țară: scara Celsius și scara temperaturilor absolute. Scara de temperatură este complet definită dacă se fixează un anumit punct ca reper. Acest punct se alege punctul triplu al apei (adică temperatura la care coexistă cele trei faze: gazoasă, lichidă și solidă), care are valoarea Ttriplu=273,15K. IV.1.2.2. Principiul I al termodinamicii Principiul I al termodinamicii este principiul conversiei energiei și constituie o extindere a legii conservării energiei. A fost formulat datorită lucrărilor medicului Robert
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nivele, inversia de populație se poate realiza numai prin alegerea și separarea constituenților aflați în starea excitată de cei în stare neexcitată, adică prin sortare. Sortarea se poate efectua doar dacă particulele sistemului cuantic sunt independente (de exemplu, în stare gazoasă). In acest mod se obține inversia de populație în cazul maserului cu amoniac. Sistemele cuantice cu mai multe nivele energetice (3 sau 4) permit obținerea inversiunii de populație prin pompaj optic. Pentru apariția efectului laser, mai este necesar ca timpul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
descrise matematic prin calcul diferențial și integral. Teoria proceselor ireversibile s-a dezvoltat mai târziu și face, în general, obiectul fenomenelor de transfer. 9 1.1. Stări de agregare Substanțele chimice pot exista în patru stări de agregare: solidă, lichidă, gazoasă și plasmă. Aceste stări de agregare pot fi tratate: 1) din punct de vedere fenomenologic se urmăresc doar proprietățile fizico-chimice accesibile măsurării directe, pentru a stabili relațiile existente între proprietăți, fără a ține seama de structura substanțelor. Din acest punct
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
covalența, legătura metalică, forțele van der Waals și legătura de hidrogen). Starea de agregare depinde de raportul celor două energii. În stările lichidă și solidă (stări condensate), proprietățile sunt determinate în primul rând de forțele de coeziune, pe când la starea gazoasă, substanțele sunt foarte puțin influențate de structură. Din această cauză, la gaze sunt valabile legi generale, indiferent de natura gazului. Substanțele din natură sunt rezultatul a două acțiuni antagoniste: una de împrăștiere, de dezordonare, iar cealaltă de ordonare și adunare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se obține prin încălzirea gazului la temperaturi foarte mari, cuprinse între valorile 15 000o 70 000oK. Plasma rece se obține prin: iluminare cu radiații ultraviolete; iluminare cu radiații X; descărcare electrică în gaze (în tuburi fluorescente). 1.1.1. Starea gazoasă Experiența ne arată că la presiuni mici, toate gazele se comportă asemănător. Volumul unei probe de gaz poate fi determinat doar prin trei parametri: presiune, temperatură și număr de molecule. Menținând constanți unii dintre parametri, se obțin relații numite legile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
presiuni mici, toate gazele se comportă asemănător. Volumul unei probe de gaz poate fi determinat doar prin trei parametri: presiune, temperatură și număr de molecule. Menținând constanți unii dintre parametri, se obțin relații numite legile gazelor. Principalele caracteristici ale stării gazoase sunt: mișcarea foarte intensă a moleculelor care determină o variație continuă a distanțelor intermoleculare; difuzia foarte mare, cu tendința de a ocupa întreg volumul (gazele iau forma și volumul vasului în care se găsesc); variația pronunțată a volumului cu presiunea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
gazele iau forma și volumul vasului în care se găsesc); variația pronunțată a volumului cu presiunea și temperatura;densitatea extrem de mică; compresibilitatea ridicată. Gazele, pure sau în amestec, sunt sisteme termodinamice cu legi relativ bine stabilite. Pentru raportatea proprietăților sistemelor gazoase la un sistem gazos de referință s-a introdus noțiunea de gaz perfect (ideal). Proprietățile acestui gaz sunt: ◦ inexistența interacțiunilor intermoleculare; ◦ moleculele nu se atrag reciproc și nici nu se resping; ◦ moleculele nu sunt atrase sau respinse de pereții vasului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
volumul vasului în care se găsesc); variația pronunțată a volumului cu presiunea și temperatura;densitatea extrem de mică; compresibilitatea ridicată. Gazele, pure sau în amestec, sunt sisteme termodinamice cu legi relativ bine stabilite. Pentru raportatea proprietăților sistemelor gazoase la un sistem gazos de referință s-a introdus noțiunea de gaz perfect (ideal). Proprietățile acestui gaz sunt: ◦ inexistența interacțiunilor intermoleculare; ◦ moleculele nu se atrag reciproc și nici nu se resping; ◦ moleculele nu sunt atrase sau respinse de pereții vasului cu care vin în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
idealizat, dar prezintă avantajul că are legi bine stabilite. Restul gazelor (reale) respectă aceste legi cu o bună aproximație, în cadrul multor procese fizice și chimice. 1.1.1.1. Legi particulare și legea generală a gazelor perfecte Considerăm un sistem gazos cu un singur component și o singură fază. Pentru asemenea sisteme sunt caracteristice următoarele variabile: presiune (p), temperatură (T) și volum molar (Vm). Între aceste variabile există o interdependență, doar două dintre ele putând varia independent: Vm = Vm (p, T
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dar din punct de vedere istoric, a avut un rol important în stabilirea teoriei atomo-moleculare a gazelor. 1.1.1.1.5.Legea lui Dalton J. Dalton a formulat o lege referitoare la amestecurile de gaze. În conformitate cu aceasta, fiecare component gazos al unui amestec de gaze perfecte exercită aceeași presiune pe care ar exercita-o dacă ar fi singur în volumul respectiv al amestecului. Această presiune se numește presiune parțială. Definiție. Presiunea unui amestec de gaze este egală cu suma presiunilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Waals pentru gazele reale: sau , pentru că termenul rezultat din calcule este neglijabil. Când = 0 rezultă că gazul se comportă ca un gaz ideal. Johannes Diderik van der Waals (1837 - 1923) Temperatura Boyle va fi deci> Domeniul de existență pentru starea gazoasă poate fi definit în funcție de temperatură și presiune. Unele gaze pot fi lichefiate la temperatură obișnuită, prin comprimare. Altele (H2, O2, N2) nu pot fi lichefiate astfel, oricât de mare ar fi presiunea. Acestea se mai numesc gaze permanente. Fiecare gaz
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a lichidelor Echilibrul lichid vapori La temperaturi constante și mai mici decât temperatura critică, există un interval în care coexistă starea de gaz și de lichid pentru aceeași substanță și în care presiunea rămâne constantă. Definiție. Presiunea la care forma gazoasă și cea lichidă a unei substanțe coexistă la o anumită temperatură se numește presiune de vapori a lichidului la acea temperatură. 19 Într-un recipient închis și umplut parțial cu lichid, lichidul este în echilibru cu vaporii săi. Permanent există
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dintr-un sistem, despărțită de alte componente prin suprafețe în dreptul cărora are loc o variație bruscă a proprietăților. Un sistem poate fi constituit din una sau mai multe faze. Pot exista mai multe faze solide sau lichide alături de o fază gazoasă. Poate exista doar o singură fază gazoasă pentru că toate gazele sunt miscibile (se amestecă în orice proporție). Proprietățile extensive ale sistemelor depind de cantitatea de substanță și au caracter aditiv, iar proprietățile intensive nu depind de cantitatea de substanță. Procesul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin suprafețe în dreptul cărora are loc o variație bruscă a proprietăților. Un sistem poate fi constituit din una sau mai multe faze. Pot exista mai multe faze solide sau lichide alături de o fază gazoasă. Poate exista doar o singură fază gazoasă pentru că toate gazele sunt miscibile (se amestecă în orice proporție). Proprietățile extensive ale sistemelor depind de cantitatea de substanță și au caracter aditiv, iar proprietățile intensive nu depind de cantitatea de substanță. Procesul termodinamic reprezintă orice modificare a unui sistem
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
variația presiunii în studiul reacțiilor chimice. Din această cauză s-a introdus starea standard, cu valoarea presiunii de 1 atm = 1,013 · 105 Pa (N/m2). Se evită astfel influența parametrului presiune. Într-o reacție, substanțele sunt în amestec, fie gazos, fie lichid, fie eterogen. Pentru a evita influența concentrației, participanții la reacție se consideră puri, astfel încât fracțiile molare xi sunt egale cu 1 pentru fiecare component. Diversele stări de agregare în care se pot afla participanții la reacție au anumite
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
loc între substanțe solide sau lichide, ∆S este mic. Dacă și temperatura este scăzută, termenul T·∆S poate avea valori neglijabile. Reacțiile endoterme, de exemplu, nu pot avea loc decât la temperaturi mai mari și preferabil cu formare de compuși gazoși. Aceștia cresc valoarea termenului T·∆S, deci posibilitatea ca ∆G să fie negativ. 38 Toate sistemele tind spre o energie liberă minimă. Pentru aceasta, ele tind să-și micșoreze entalpia ∆H (dacă procesul are loc la presiune constantă), să-și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
activare se exprimă în cal/mol sau kcal/mol. Ea măsoară bariera de energie care trebuie învinsă pentru ca reacția să poată avea loc. 3.2.1.2. Influența presiunii Se exercită în special la reacțiile care se petrec în fază gazoasă, caz în care variația presiunilor parțiale este egală cu variația concentrației: 43 p = R · T · C sau p este presiunea totală a gazului; C reprezintă concentrația reactanților. Pentru cazul unei reacții de ordin II avem următoarele relații: A + B → produși
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a acestuia (izomer). S-a dovedit că enzimele participă chimic la reacțiile pe care le catalizează, regenerându-se după fiecare reacție elementară. 3.2.1.3.1. Cataliza omogenă Se produce atunci când catalizatorul și reactanții constituie o singură fază (lichidă, gazoasă). În prezența catalizatorului, reacția are loc în două etape: A + Cat → ACat ACat + B → AB + Cat, unde AB este un compus intermediar. Fiecare etapă este caracterizată printr-o energie de activare mult mai mică decât cea a reacției necatalizate, astfel încât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Braun (1850 1918) Pentru o reacție de ordin superior constanta de echilibru va fi: , unde a,b,c,m,n,p - număr de moli. Constanta de echilibru se mai poate exprima și în funcție de presiunile parțiale ale componenților, în cazul sistemelor gazoase: unde pA, pB, pC, pM, pN, pP - presiuni parțiale. 3.3.3. Deplasarea echilibrului chimic. Principiul lui Le Châtelier - principiul echilibrului mobil Influența diferiților factori asupra poziției de echilibru într-o reacție reversibilă a fost exprimată calitativ prin intermediul principiului echilibrului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]