7,834 matches
-
un nou rol, poetul moare pentru a intra în carte. Să ne amintim acum cu câtă asiduitate evocă Emil Botta în eseurile sale două personaje celebre: Dr. Jekyll și Hyde. Sunt personajele lui Robert-Louis Stevenson. Dr. Jekyll, erudit și foarte generos, se confruntă cu Hyde, urât, primitiv și vulgar. Doctorul Jekyll, mare specialist în medicină transcendentală, descoperă o poțiune miraculoasă care îl ajută să se transforme moral și fizic în altcineva. Pentru ca metamorfoza să fie cât mai spectaculoasă, îl alege pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
întâmplat o singură dată în timp, la apariția lui Cristos. Așa am spus eu în temniță: Domnule colonel — eram șase sute de inși într-o curte închisă — nu veți fi voi, comuniștii, niciodată revoluționari până nu veți imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Cristos. În parabola cu oaia rătăcită, un păstor părăsește o turmă întreagă în căutarea unei oi. Să știți, asta se cheamă „unanimism moral creștin“. Fiindcă în universul lui Cristos o celulă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mamă, învață-ți copilul să iubească și să se cultive, pentru că așa cum este acum nu e bine și-ți va aduce lacrimi amare mai târziu. El are un spirit luminos, nu i-l înnegri, lasă-l să fie bun și generos, cuminte și cu bun-simț, învață-l să iubească natura și universul, să facă bine și nu rău și să nu fie egoist. Tu, fata mea, ești foarte egoistă și crezi că dacă copilul tău va iubi și pe altcineva, nu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
zbuciumate deasupra cărora se ridică, străluminând, câte un surâs firesc și cuceritor, podoabe și găteli alese nu numai din pietrele prețioase și veșmintele subtile ale viermilor de fluture, ci și din luminile becurilor electrice, din tăceri și nopți - abundent, hieratic, generos, regal !”¹ Deschizând la întâmplare, pretutindeni se observă un paradis cu o muzică fantastică : „Balul”, „Șarpele”, „Sânii gemeni”. Scriitoarea a depășit aritmetica, geometria, istoria și geografia noastră, a creat simțiri noi, uneori inaccesibile. Intuiția sa pornește de la adevăratul substrat al amorului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
statul proteja căsătoria, familia și copii minori, fapt reflectat de reducerea cheltuielilor familiale pentru creșterea și educarea copiilor, creșterea duratei școlarizării și instruirii, acordarea asistenței sociale sub forma alocațiilor pentru copii etc. Se poate spune, însă, că, în spatele acestui deziderat generos, statul nu urmărea protejarea drepturilor individuale ale membrilor familiei, ci pătrunderea în intimitatea acesteia. Lipsa unor reglementări legislative care să pedepsească violența în familie (bătaia, abuzurile, violul marital, hărțuirea sexualăă pare să confirme această impresie. Politica natalistă nerealistă a regimului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
familie în particular. Potrivit Constituției, statul proteja căsătoria, familia și copii minori, fapt reflectat de reducerea cheltuielilor familiale pentru creșterea și educarea copiilor, acordarea asistenței sociale sub forma alocațiilor pentru copii etc. Se poate spune însă, că în spatele acestui deziderat generos, statul nu urmărea protejarea drepturilor individuale ale membrilor familiei, ci pătrunderea în intimitatea acesteia. Lipsa unor reglementări legislative care să pedepsească violența în familie pare să confirme această impresie. Populația României a înregistrat o creștere de la 15,8 milioane de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
face plăcere să știu că seamăn cu ea. Îmi place când cineva îmi zice că mama mea a fost o femeie bună, îmi place când aud spunându-se despre ea lucruri frumoase. Știu că mama mea avea și o inimă generoasă și, din cât avea, ajuta pe cei în suferință. Mi-a povestit o întâmplare: mama mea venea de la oraș și era în rutieră. A ajuns un om sănătos să ceară milostenie, să-l ajute. Și știu cum era în rutieră
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
de poeți „arta de a iubi”. Oare Ovidiu, autor al operei poetice Ars amandi (Arta de a iubi), nu înțelegea prin artă mai mult decât meșteșug sau tehnică? Adică, un fel de sublimare a instinctului, transfigurarea organicului în fericirea dăruirii generoase până la identificarea cu ființa morală (și fizică!) a partenerului. Dincolo de trăirea strict personală a senzației, a plăcerii secrete ce inundă cele două trupuri îmbrățișate, petrecerea în doi „se justi 25 fică” prin consistența umană a relației, a comunicării, a gândului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
iarăși, plăcerea de a se copilări cuibărindu-se în brațele lui, mângâindu-l cu timiditate (sau poate cu mascată repulsie față de ceea ce are dizgrațios corpul masculului?), în fine, feminitatea ce susură ca un izvor vrăjit în toată ființa ei, revărsat generos în pulsațiile vaginului ca și în șoaptele și gemetele „spuse” ca un descîntec menit să rețină forța virilă ce trezește în ea energii devoratoare, necunoscute până acum ( Și l-ar fi dorit profesor și la școală, dar... n-a fost
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nu și-ar putea pune în valoare calitățile în lipsa „prezenței binefăcătoare și tonifiante” a femeii inteligente și iubitoare, care să-i umple inima cu bucuria existenței prin și pentru celălalt. Ceea ce presupune că și ea este stăpânită de sentimentul dăruirii generoase, dezinteresate. Ca să-și poată da seama cum este apreciat acum, Profesorul face un exercițiu de „evaluare comparativă”. Privind înapoi, spre tânărul aflat „la începuturile bărbăției sale”, nu poate să nu constate diferența între elanul nestăpânit și impetuozitatea posesiunii la tânărul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Și el resimte lipsa lungilor discuții în care se bucurau să identifice gânduri și preferințe comune, același teritoriu sentimental împărtășit simplu, „natural”, ca și cum ar fi fost împreună de totdeauna. Fiecare îl „salvează” pe celălalt din noianul automatismelor cotidiene, umplându-i generos „golul existențial”. Reveniți în aceeași cameră de hotel, Profesorul și Teodora își dau seama că nu-și mai pot concepe existența unul fără celălalt. El a și găsit o soluție pentru a fi mai mult împreună. Știind că are mașină
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
tandru și mereu prevenitor, receptiv la micile ei nebunii de copil care nu a fost răsfățat la timp, în fine, un om care face eforturi vizibile pentru a-i dărui clipe de fericire rupte din seninul său sufletesc. Un om generos, atent, adesea duios, necăjit uneori pentru a nu fi reușit să-i ghicească dorința „din prima”. Și este la fel de cald și apropiat când, comentând, analizând, disecând fapte și întâmplări, se străduiește să afle linia dreaptă, echilibrul în judecăți și corectitudinea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
degetele, sărutându-i-le de câteva ori, parcă voind să întârzie cât mai mult, material și sufletește, în cercul de căldură al trupului ei plin de viață (la propriu!). Sau, poate, ca să păstreze pe buze ceva din energia ce iradia generos, aproape organic, din toată ființa ei. Domnul R. trebuie să recunoască: înainte de a o întâlni nu se cunoștea pe sine decât cu aproximație. Nu credea că poate trăi „tinerește” în preajma ei, ca un puști îndrăgostit. Nu știa că poate reacționa
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Acum, că auziseră zgomotul apropierii unui alt animal, scuturau abitir din genele scurte și rare, pentru a-și elibera ochii din strînsoarea pămîntului uscat. Pentru că ăsta era cel mai amuzant aspect toată masa de nămol adunată și suprapusă în straturi generoase pe corpurile lor se uscase, în bătaia vîntului și în căldura soarelui, și le făcea mistreților imposibilă orice altă mișcare, exceptînd-o, firește, pe cea a maxilarelor. Acum se străduiau să se elibereze. Un animal pe-aproape putea să însemne orice
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
erau cei care-l interesau pe Lupino; și nu dură mult pînă să concluzioneze că părerea căpriorului despre înțelept era împărtășită de toți cei care-l cunoscuseră. Da, îl știu! Mare lup! Da, l-am întîlnit! Minunat interlocutor! Impresionabil! Modest! Generos! Întreba mereu despre o lupoaică cu un pui după ea. Căuta o femelă... Își căuta fiul și consoarta. Bietul animal! Fără vedere, fără ajutor, înainta încotro îl duceau picioarele și nimeni nu l-a putut opri din drum. Era decis
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Mihai Ungheanu) „văd lumina tiparului” abia acum, odată cu reeditarea ultimelor trei titluri mai sus menționate. Prima (și unica) încer care de a plasa unei reviste astfel de texte „nedigerabile” datează de prin 1974, după ce primisem, pentru două dintre ele, aprecierea generoasă a fostului meu profesor de la Universitate - Ioan Constantinescu. Am trimis povestirea cronicarului literar al revistei Ateneu (Bacău). Îl prețuiam ca profesionist și, în plus, aflasem că scrie proză „pentru sertar”. Simțeam nevoia ca altcineva, din afară, să-mi confirme ceea ce
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Legănarea ușoară și zumzetul motorului îi dau o stare plăcută. Depărtarea de această mulțime gălăgioasă, care poate fi, vorba unui scriitor de aici, o hidră cu multe capete, îi face bine. Totuși, pentru această uriașă adunătură încearcă astăzi un gest generos, oferindu-i un sublim și inteligent spectacol. Pâine și circ, asta le-a trebuit totdeauna... Pâine, slavă domnului, există din belșug în țara aceasta binecuvântată. Însă acești sălbatici au nevoie la fel de mult, dacă nu cumva în mod preponderent, de spectacol
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
tovarășu’ Radu a citit-o, a recitit-o și a întrebat scurt: „Băiatul ăsta nu are cumva de gând să treacă Dunărea la sârbi?” Cum pe atunci Tito era „călăul Tito”, redactorul care propusese poezia a cam feștelit-o. Șeful, generos, l a chemat pe tânărul poet și i-a recomandat să plece urgent pe un șantier, ca să cunoască viața mai bine și să nu mai umble cu „parabole titoiste”. Și a lucrat un an la Sovrom Petrol, colaborând și la
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
conform dictonului sfânt: Nu mă bag, nu mă amestec!). Am și greșit, dar din greșeli am învățat...”. Cine să pună la îndoială vocația de „întemeietor” a tovarășului Perju, acest om intangibil la răutățile lumii, înălțat pe soclul faptelor mari și generoase? El va rămâne pururi în memoria subalternilor, a municipiului, a județului și a circumscripției Coarnele Caprei, unde a fost ales recent deputat. Tocmai se întorsese din Cuba, dintr-un schimb de experiență (schimbare de aer... - mormăie din nou Lulu Chiracu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
scuza de rigoare, a pasagerului de alături, ci aroganța „tribunului” care se adresează întregii mulțimi. „Precis” îl cunoaște (de la Radio, de pe scena Casei de cultură a sindicatelor, de la Televiziune, de la defilările din 1 mai, 23 august...), așa că acum îi oferă, generos, satisfacția de „a-l servi” pe el cu un bilețel de un leu, pentru că este și el om, ca ei, un pasager anonim în căutarea unui bilet. Situația îi oferă plăcerea rară de a recădea în anonimat, de a nu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
i-a cunoscut nu pot fi puși alături cu maimuțoii ăștia de prieteni ai tăi. „Generație bicisnică de după război, lipsită de orice idee despre adevărata vânătoare...” Și zâmbește numai cu ochii, reținându-și vizibil un gest de dispreț, dar și de generoasă înțelegere, voind să sublinieze că, de fapt, nu vrea să absolutizeze propriile păreri. Îi este greu să creadă că mai poate comunica orice și oricât cu cei apropiați. Îi suspectează de ilogism și de lene intelectuală. Cei mai mulți sunt de părere
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ireal și himeră, te solicită și, în cazul de față, îți irită până la roșeață reminiscențele din copilăria a cărei stemă se profila deja înspăimântător de mare; o stemă croită din colaje de prăjitură cu caise și orez cu lapte, presărat generos cu scorțișoară sau dulceață de vișine, din aceea puternic mirositoare a acrișor. Pe strada Peneș Curcanu însă, chiar în capăt, înainte s-o cotești, e un soi de aprozar de la care poți cumpăra orice, mai ales ceea ce nici nu-ți
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
că, asemenea poporului lui Israel odinioară, ea se îndreaptă către ceea ce se presupune a fi un adevărat Tărâm al Făgăduinței, pe un drum acoperit, însă, de un șir de nori groși. Oricum ar fi, în trecut opera diplomației a fost generoasă (s.tr.). Ducele Albert de Broglie 140 spunea că ea a fost cea care a imaginat civilizația mai bun în scopul de a împiedica ca forța să prezideze, singură, raporturile internaționale (s.tr.). Afirmația nu este una insignifiantă; vremurile actuale
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ÎN LABIRINT Titlul este adesea definitoriu pentru o operă literară. În cazul ALEXA MIHAELA, cele două titluri ferme, Labirint la prima carte (apărută în 2014) și (aflată încă în manuscris) confirmă din plin aprecierea. Labirintul este unul dintre cele mai generoase simboluri ale umanității, traversând mituri, fiind imaginea triumfului minții asupra trupului, cuprinzând toate ezitările noastre venite din ezitări, multiplicări, reveniri. Este prin epură, un mit al zborului, ajuns tragic în mitul icaric, iar și un mit al iubirii, firul Ariadnei
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
traversând mituri, fiind imaginea triumfului minții asupra trupului, cuprinzând toate ezitările noastre venite din ezitări, multiplicări, reveniri. Este prin epură, un mit al zborului, ajuns tragic în mitul icaric, iar și un mit al iubirii, firul Ariadnei devenind o sintagmă generoasă și tulburătoare. Clipele fragile est clar un oximoron, adică acea figură de stil care conciliază antonimele sau unifică în sintagmă două entități incompatibile. Timpul se caracterizează prin durată, el este un continuum, nu poate fi segmentat și cu atât mai
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]