3,734 matches
-
logomahice. Unul dintre cei care a intuit printre primii potențialul deosebit al luptei prin cuvinte a fost Niccolò Machiavelli care scria în „Principele” - primul manual de marketing politic: „Arta politicii constă în aceea de a face să se creadă”... Intuiția genială a lui Machiavelli poate fi explicată prin o teoremă formulată în 1928 de sociologul american William I. Thomas: „Nu este important dacă interpretarea este corectă sau nu - dacă oamenii definesc anumite situații ca reale, în consecințele lor acestea se vor
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
permanentă”, spune Jason Kenney, șeful departamentului de imigrări al Canadei. Acesta va merge în Silicon Valley luna viitoare cu scopul de a promova programul de ”vize start up” și îi încurajează pe canadienii cu bani să investească în acei tineri geniali. Jason Kenney a anunțat că acest program nu-i vizează doar pe tinerii din Statele Unite, ci pe cei din întreaga lume, menționând că îi va sprijini pe acei care reușesc să convingă investitorii. Programul este unul pilot ce are disponibile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93349_a_94641]
-
Scriitoarea Anca Sîrghie, profesor la Universitatea “Alma Mater” din Sibiu, a sosit cu două apariții ale sale recente, Lucian Blaga și ultima lui muză, o contribuție la istoria literaturii române contemporane, și Radu Stanca. Profil spiritual, completare esențială a exegezei acestui genial dramaturg român, amenințat pe nedrept de umbrele uitării. În mod neobișnuit pentru cele 30 de cărți la care a lucrat până în prezent, aceste două apariții recente au fost lansate mai întâi în America, respectiv din California și Colorado până în statele
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
care nu sprijină, defel, firul epic al prozei.Oricum, insurgența simțurilor este starea cvasi-permanentă a poetului adevărat, născut, iar nu făcut. Unii dintre noi am văzut, în varii împrejurări, grupuscule de ambițioși care se tot laudă între ei că sunt geniali, dar ei nu au scris nimic. Alții se trezesc, brusc, la vârste respectabile, că au ceva de scris, și năvălesc la tot felul de manifestări, în mână cu hârtii chinuite de penibile însăilări, ei nefiind prezenți, în niciun fel, până
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
loc câte cinci-șase. Chiar mai mulți. Într-o oră terminăm tot orceagul. - Așa facem! M-au aprobat colegii. Nu ne-am dat seama că domnul Arsu ne supraveghea de la distanță. Ne-a lăsat să lucrăm câteva rânduri, după metoda mea genială și a revenit printre noi. - Gata, copii? Mai aveți orceag? - Aproape l-am terminat, am afișat noi zâmbete luminoase de bucurie. - Cum așa? Pe o suprafață așa de mică ați semănat atât de mult? Ia să vedem! A scurmat pământul
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
exist. Doar așa pot să aflu - cu adevărat - cine sunt. Cine pot fi. Trebuia să plec din Stațiune când eram tânăr. Din țară. Aparțin unei literaturi mici; faptul că aceasta a zămislit, totuși, câțiva autori remarcabili, printre care un poet genial - intraductibil - e un argument al teoriei mele, nu tocmai agreată. Sunt acuzat de lipsă de patriotism; un deformator (?!Ă, cosmopolit, iudă! Potențial transfug! De parcă, plecând din țară, aș părăsi planeta! Încă nu e târziu. Primul în Stațiune - Magistrat sau scriitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
inepțiile lui, de care m-am săturat până peste cap. Ura lui bolnavă împotriva Stațiunii, doar pentru că se crede cel mai deștept și neînțeles. E creator! Ce va lăsa în urma lui? O mie de pagini? Două mii? Trei? Dacă nu e genial - și eu cred că nu e -, poate să se sinucidă! El e convins că este! Tot așa cum, probabil, crede despre sine și Actorul, căruia va trebui să-i redeschid Teatrul. Mai am să tai iarbă pentru iepurii Filozofului, din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ai ucis prea repede; e bine să pui în fruntea mulțimilor un răspopit. Romancierul nu: el trebuie să scrie! O singură carte poate lăsa în memoria lumii mai mult decât șapte Magistrați. Și cel mai neînsemnat poet are un vers genial; uneori, un poem; numai lui i-a trecut prin minte. Dintr-o povestire, spiritual, poți să te hrănești o viață. Un roman poate schimba o țară. Tot așa după cum o femeie poate să distrugă un bărbat; Femeia solară. Fructul oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
au existat vreodată până În zilele noastre. Trecând dincolo de malul stâng al Indului, depășise marginile lumii. Mai avea o lună până să Împlinească 33 de ani - vârsta christică, așa cum avea să fie ea instituită peste câteva secole după numele unui alt genial cuceritor, Isus din Nazaret, zis Hristos. La 13 ani de la preluarea moștenirii tatălui său, Filip al II-lea, Alexandru este rege al Macedoniei, arhonte al Ligii corintene, faraon al Egiptului (chiar dacă, În ultima vreme, acest titlu este pus la Îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
un studiu din 1979 al universitarului parizian Pierre Briant, care vede În Alexandru cel Mare un veritabil model colonial pentru Franța contemporană. Dar să nu ne Îndepărtăm de subiect... Vorbeam despre modernitatea gândirii politice a Macedoneanului. El este un precursor genial al globalizării din zilele noastre, la nivelul și cu mijloacele timpului, bineînțeles, dar asta contează abia În al doilea rând. Interconectarea economică și multiculturalismul, cum am spune noi acum, reprezintă obiective urmărite de el cu perseverență, după cum există un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pentru că nu te Întâmpinasem cu entuziasmul care credeai că ți se cuvenea. Ingratitudine, numele tău este Adam Adam! - Ingratitudine?! Ca să vezi... De unde până unde? - Prietene, după ce-ai aflat cine sunt, nu te-ai Întrebat niciodată cum se face că genialul fizician etc., etc. ți-a servit de șofer? Îți dai seama, desigur, că nu pentru calitățile de conducător auto mă aflu În Centru, nu? Realitatea este că-mi deveniseși simpatic Înainte de a te cunoaște și, pentru că n-aveam Încredere că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
senină a copiilor cărora le reușește o șotie. Am găsit parola, dar am vrut să-ți dau emoții, de-aia mi-am confecționat mutra aia de Înmormântare. Am găsit-o, Înțelegi? Îți dau voie să recunoști că sunt o tipă genială; mama ar fi mândră să știe ce fată are. Felicită-mă, te rog, o merit cu prisosință. O-la-la, am reușit, Îți dai seama? Se Învârtea prin cameră Într-un dans dezlănțuit, cânta cuvintele și se alinta eliberată de Încordare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Codului lui Alexandru fusese deletat așa cum, mai mult ca sigur (de fapt, ulterior, am primit confirmarea), se Întâmplase și cu celelalte două, al lui Vali și al doamnei M...: hackeri din toate țările, uniți-vă! Noroc cu printul scos de genialul de Vali despre care nu știa nimeni. Uite, de-aia s-au inventat pe lume prietenii. Ei fac Întotdeauna ce trebuie. Mâinedimineață plec. Am biletul de avion În buzunar, alături de hârtiuța din plicul Închis primit de la profesorul Adam și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Sucevei de trei ori la rând, prin aceeași schemă de învăluire pe flancuri, făcându-l pe înțeleptul lor hatman Iaroslav să exclame admirativ, așa plin de noroi și sânge cum era: „Gospodi, ori noi suntem proști, ori Samoilă ăsta e genial!”. Ceea ce, într-adevăr, așa era. Episodul 84 OSPĂȚUL NU SE MAI TERMINĂ După bi-vel-vornicul Drăguțescu și venerabilul vel-logofăt Samoilă apărură singuri ori însoțiți de giupânesele lor medelnicerul Bucșe, cel care pe vremea lui Barzovie-Vodă fugise în Lehia unde câștigase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și sentimentală, fără de care nu se poate trăi În spațiul acesta răsăritean. Cu siguranță că face parte din altă familie, are vîrsta definitivă a raselor vechi țorice frază pe care o așterni pe hîrtie o poți Întîlni Într-un text genial sau mediocru, fiecare cuvînt chemat de cel ce-i precede e o capcană imposibil de evitat) iată mi-a scăpat din mînă, am Început deja să umblu la inteligență; măruntele mofturi, divagațiile, cînd eu orbecăiesc după Începutul unui discurs despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care a Împietrit În ușa depozitului. „Un servitor, atît reușește să rostească, m-am măritat cu un servitor!“ Întind mîna spre napolitanele cu cremă de lămîie „Gigel“ - Colorat artificial. Aromat sintetic. Delicioase. Mestec ca o capră și aștept o frază genială. Mă dedau rău desfrîului. Îmi neglijez obligațiile. Nu mă duc la servici. Mint că am fost la policlinică. Nu gătesc. Mint că n-am găsit ulei. Nu mă spăl. Mint că n-am avut apă caldă. La terre promise, paradisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vorbe trufașe și deșarte ei momesc Întru poftele trupului cu desfrînări pe cei ce abia au scăpat de rătăcire cîinele se Întoarce la vărsătura lui și porcul scăldat se tăvălește În mocirlă) — Extraordinare poze! Marcelică În chip de Lollobrigida. — Ești genial mon cher Machiavelli! — Vreau și eu, vreau și eu — Să trăiască Wanda! — Menestrehîc cicinee femeia astahîc urîtă? Nu-s eu, nu, nu, hîc, nu eu țde ce sînt toate numai bastonașe și cercuri baccili și coci piciorușe și găurele ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Bine, foarte bine, excelent, Îl Încurajez. SÎnt o mamă fericită, copilul a Început să vorbească. „Eu știu tot, aici În cap sînt toate Întregi, dar Îmi lipsește limbajul“, Îmi spune deodată. Această frază lungă mi se pare de-a dreptul genială. Încep să mă bucur de toate firimiturile de viață, umilința Îmi umple țesuturile, cum altădată foliculina. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate relele pe care le abate asupra mea, numai pentru că deocamdată Îmi ține moartea departe de casă. Calc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lapsus al extazului / și cînd te gîndești că ridicolul a fost la Început un ritual...“ Cine mai repetă aceste vorbe, cine le mai leagă de stările lui, singură eu, cea care le-am gîndit Într-o noapte de febră părîndu-mi-se geniale. Ei nu mi-au citit cu atenție cărțile. De ce m-aș Întrista - au chei, au pașapoarte, au femei, dorm În paturi cu baldachin, sărăcia e de prost gust, călugărașii Sfîntului Francisc se spînzură de propriile lor rozarii. Dar ce grozav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ca idee pentru Traviata a fost picătura care a umplut paharul. — Ce păcat! am spus distrasă pe moment. Credeam că mâncătorii de flăcări o să dea bine. Și partea de la sfârșit în care ea se aruncă în groapa de gunoi era genială. — Nu știu. Cred că să-l vadă pe Cavaradossi torturat pe scenă cu șobolani vii li s-a părut cam exagerat. De obicei nu arată partea cu tortura, nu? Nu, cred că doar îi auzi țipetele. —Vezi? Nici eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
nu încetează să mai vorbească despre ea, chiar dacă acum e moartă. Nu am reușit să fac nimic. Fără să mă gândesc am spus: — Nu credeam că o să-ți dai seama... —Frumooos! Asta a pus și mai mult paie pe foc. —Genial. Toată lumea știa deci ce se întâmplă! Fac pe prostul pentru o femeie și când într-un final aflu că e atrasă de o alta, se dovedește că toată lumea știa deja! —Tom... Era prea târziu. Deja trântise ușa de la intrare atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
făcut, netrebnicule? - Totul din cauza ta, i-am răspuns obraznic. Ai luat cu tine tot luciul familiei noastre, lăsând numai gunoi după tine. - Blestematule, a încercat el să mă mângâie. Trebuie să fii prost și leneș numai pentru că eu am fost genial? Mișcă, fă cât mai mult rău, cât te țin bretelele, până la împărăția noastră! Și cu asta dispăru într-o groapă din patul lui Zaharel și al Porumbiței, lăsând în urechile mele un râs sarcastic care-mi face să duduie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Angestaitn, artizanul istoricei victorii de la Pennemunde, dacă iar nu mă-nșel. Mă enervează superioritatea lui niciodată afișată, dar evidentă, înțelepciunea de netăgăduit, de care se umple spațiul la fiecare cuvânt de-al său, de care nu face însă caz niciodată. Genial - și o știe. De ce n-o spune, ca să am de unde-l apuca? De ce nu greșește nicodată? Groaznic de enervant. Dar îl iubesc. Mă inspiră. Aș vrea să schimbăm locurile - dacă s-ar putea, evident -, numai că banii tatălui meu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
odată aplicată unui petec de pământ pe care anterior eu voi fi declanșat pieirea și pustiirea mea, acolo să renască forme zoidice impunătoare, Luca, paraclefe mixte generatoare de viață perfectă și neprevăzută, tuburi metalice ieșinde dintr-una-ntr-alta, reprobabile, dătătoare de cleobe geniale și radiante de emisfere electrogastronecromantobliveonaale, Luca, atât de necesare vieții și securității înțelegerii interumane a ceea ce va fi după ce voi declanșa, într-o primă fază, Pogromul meu personal, Luca! Înțelegi? Mamă... nu e control! Mi se pare incredibil! Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nevoie cu ardoare tânăra din fața mea, mi-am introdus-o într-însa. Ea n-a avut nimic de obiectat. Ci, dimpotrivă, a gângurit suav precum șoaptele îndrăgostiților și a gemut de plăcere, spunând în același timp o poezie de Bacovia.” Genial, recunoscu în sinea lui Mircea. „A gângurit suav precum șoaptele îndrăgostiților pentru că și-a băgat-o în ea și a spus și-o poezie de Bacovia.” Genial. Simplu, adevărat, fără ocolișuri, nu cu înfloriturile lui nenorocite pe care le deprinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]