2,285 matches
-
Eliberare Națională, 238 Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei, 233 Fuga morții (poem de Paul Celan), 187 Fundația pentru Memoria Shoah-ului, 245 Galileea, 213 Galiția, 85 Gallipoli, 213 Gans, David, 114 Gaon din Vilna, 89 Gaulle, Charles de, 238-240 Gaza, 229 Genocidul din 1945 (de Marcel Iancu), 195 Germania, 58, 60, 71, 123, 142, 144, 161-162, 176, 215, 236-237, 242 Ghemilut hassadim, 25 Ghetou, 56, 75, 80, 123, 131, 143, 164-165, 170, 181, 203, 213-214, 222, 228-229, 276 Glazer, Nathan, 248 Gog
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Lazăr, 201 Le Chagrin et la Pitié, 242 Le Juif imaginaire (de Alain Finkielkraut), 246 Leblanc, Marie, 259 Lebrun, Rico, 196 Legay, Jean, 243 Legământ, 15, 27-28, 30, 65, 113, 135, 162, 167 Legea din 12 octombrie 2006 (împotriva negării genocidului armean), 287-289 Legea din 23 februarie 2005 (evocând rolul pozitiv al prezenței franceze peste mări), 284 Legea din 29 ianuarie 2001 (recunoașterea genocidului armean din 1915), 287 Legea Gayssot (13 iulie 1990, sancționând contestarea crimelor împotriva umanității), 288 Legea Taubira
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
243 Legământ, 15, 27-28, 30, 65, 113, 135, 162, 167 Legea din 12 octombrie 2006 (împotriva negării genocidului armean), 287-289 Legea din 23 februarie 2005 (evocând rolul pozitiv al prezenței franceze peste mări), 284 Legea din 29 ianuarie 2001 (recunoașterea genocidului armean din 1915), 287 Legea Gayssot (13 iulie 1990, sancționând contestarea crimelor împotriva umanității), 288 Legea Taubira (21 mai 2001, despre comerțul cu sclavi și sclavie), 287 Leidengeschichte, 130 Leipzig, 109 Lemberg, 88 Lemkin, Raphael, 197 Letteris, Meir, 109 Levi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
frații care rămân în Europa, Agudat Ha-sofrim Ha-ivriim Be-Eretz Yisrael, Tel-Aviv, 1945 sau 1946, pp. 7-30 (în ebraică). 5 Gershon Greenberg, "Faith, Ethics and the Holocaust. Orthodox Theological Responses to Khristallnacht: Chayyim Ozer Grodzensky ("Achiezer") and Elchonon Wassermann", Holocaust and Genocide Studies 3 (4), 1988, pp. 431-441. 6 Pesach Schindler, Hasidic Responses to the Holocaust in the Light of Hasidic Thought, Ktav, Hoboken, N.J., 1990, p. 27. 7 Pentru acest episod, vezi Zev Garber, "The Ninety-Three Beit Ya'akov Martyrs", Shofar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
déchirée. Essai sur Auschwitz et les intellectuels, Cerf, Paris, 1997 (vezi capitolul despre "Paul Celan et la poésie de la destruction"). 26 Yehuda Bauer, "Essay: On the Place of the Holocaust in History. In Honour of Franklin H. Littell", Holocaust and Genocide Studies 2 (2), 1987, pp. 209-220. 27 Alvin H. Rosenfeld, A Double Dying. Reflections on Holocaust Literature, Indiana University Press, Bloomington/Londra, 1980; Byron L. Sherwin și Susan G. Ament (ed.), Encountering Holocaust: An Interdisciplinary Survey, Impact Press, Chicago, 1979
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Schorsch despre supraviețuirea evreiască și antisemitism, vezi articolul său "The Holocaust and Jewish Survival", op. cit., p. 244. 30 J. Neusner, Formative Judaism..., op. cit., p. 21. 31 Ziva Amishai-Maisels, ""Faith, Ethics and the Holocaust". Christological Symbolism of the Holocaust", Holocaust and Genocide Studies 3 (4), 1988, pp. 457-481. 32 Naomi Seidman, "Elie Wiesel and the Scandal of Jewish Rage", Jewish Social Studies 3 (1), toamna 1991, pp. 1-19. 33 Vezi excelenta carte a lui Edith Zertal, La Nation et la Mort. La
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pp. 1-19. 33 Vezi excelenta carte a lui Edith Zertal, La Nation et la Mort. La Shoah dans le discours et la politique d'Israël, trad. din engleză de Marc Saint-Upéry, La Découverte, Paris, 2004, pp. 118-123. 34 Despre terminologia genocidului, vezi foarte bogatul articol scris de Anna-Vera Calimani Sullam, "A Name for Extermination", The Modern Language Review (94), 1999, pp. 978-999. 1 Alan J. Yuter, The Holocaust in Hebrew Literature. From Genocide to Rebirth, Associated Faculty Press, Port Washington, N.
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Découverte, Paris, 2004, pp. 118-123. 34 Despre terminologia genocidului, vezi foarte bogatul articol scris de Anna-Vera Calimani Sullam, "A Name for Extermination", The Modern Language Review (94), 1999, pp. 978-999. 1 Alan J. Yuter, The Holocaust in Hebrew Literature. From Genocide to Rebirth, Associated Faculty Press, Port Washington, N.Y., 1983, pp. 121-122. 2 Yoram Bilu și Eliezer Witztum, "War-Related Loss and Suffering in Israeli Society: An Historical Perspective", Israel Studies 5 (2), toamna 2000, pp. 3-5. 3 Mooli Brog, "Victims
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Israel Studies 5 (2), toamna 2000, pp. 3-5. 3 Mooli Brog, "Victims and Victors: Holocaust and Military Commemoration in Israel Collective Memory", Israel Studies 8 (3), toamna 2003, pp. 65-122. Acest articol explică foarte bine diferitele etape din comemorarea victimelor genocidului și, prin ele, evoluția mentalităților pe acest subiect. Vezi și volumul lui I. Zertal, La Nation et la Mort, op. cit. 4 Régine Robin, La Mémoire saturée, op. cit., p. 155. 5 Despre rolul comunității evreiești din Palestina în timpul Holocaustului, vezi, de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Vezi și cartea sa Shoah în camera astupată. "Shoah" în presa israeliană în timpul Războiului din Golf, în ediția autorului, Tel-Aviv, 1993 (în ebraică). 13 Ancheta se găsește în articolul lui Yair Auron, "The Holocaust and the Israeli Teacher", Holocaust and Genocide Studies 8 (2), toamna 1994, pp. 225-257. 14 Yediot Aharonot, 30 ian. 2007. 15 Esther Benbassa, "Les brouillages sémantiques de Gaza", Le Figaro, 29 aug. 2005. 16 Samir Kassir, Considérations sur le malheur arabe, Actes Sud, Arles, 2004, pp. 24-25
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
identité historique", Le Débat (141), sept.-oct. 2006, pp. 48-49. 1 Henri Meschonnic, "Pour en finir avec le mot "Shoah"", Le Monde, 20 februarie 2005. 2 Vezi cartea lui Alan S. Rosenbaum (ed.), Is the Holocaust Unique? Perspectives on Comparative Genocide, reed., Westview Press, Boulder, Col., 2000. 3 C.J. Dean, The Fragility of Empathy after the Holocaust, op. cit., p. 13. 4 Ibid., pp. 24-26. 5 "La mémoire est une chose, l'histoire en est une autre", convorbire cu Jean-Pierre Azéma, Tohu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Cine are urechi de auzit să audă... Acest Orient Apropiat sau Orient Mijlociu Extins s-a transformat într-un butoi cu pulbere, cu lupte interconfesionale și interetnice ca-re au făcut deja sute de mii de victime, mai mul-te decît genocidul din Rwanda, cu participarea directă a armatelor occidentale, inclusiv cele ale N.A.T.O. Așa cum am văzut, pentru Washington nu mai există conflicte izolate, ci o confruntare globală între Bine și Rău. Acest tip de discurs seamănă perfect cu cel promovat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la organismele ONU și la cele regionale pentru consultări, iar conducătorii din cele două tabere conflictuale pot fi identificați și contactați. Puține conflicte izbucnesc din senin. Dovezi ale violenței iminente se adună precum „norii de furtună”. Știm acum că în legătură cu genocidul din Rwanda (1994) se poate considera orice, numai că nu a fost prevăzut. Agențiile ONU și cele nonguvernamentale au trimis rapoarte care semnalau starea de tensiune în creștere și discursurile extremiste. În această privință este important să existe un proces
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
război mondial, nu declara războiul în afara legii, reflectând mentalitatea unei epoci în care folosirea forței rămânea încă mijlocul suprem de rezolvare a conflictelor internaționale. Momentul de cotitură l-a constituit al doilea război mondial. Caracterului lui distrugător, barbaria hitleristă și genocidul pricinuit de ea, precum și efectul terifiant al primelor bombe atomice la Hiroshima și Nagasaki au răvășit atât de adânc conștiința omenirii, încât făuritorii Cartei ONU au stipulat explicit interzicerea folosirii forței ca principiu fundamental al dreptului internațional contemporan. Dar abia
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
crucile mai deosebite, crucea încârligată are sensul cel mai puternic. Deși inspirată dintr-un simbol pozitiv, dar uitat și ignorat (svastika), crucea încârligată nu păstrează, în inconștientul Occidentalilor, decât o semnificație negativă, de distrugere, de război, de opresiune și de genocid. Dans, a dansa Mai mult decât o artă, dansul are, în plan simbolic, o funcție spirituală de schimb între om și forțele cosmice sau divine. În toate culturile, dansul este un act sacru care simbolizează uniunea primordială între elementele creației
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
conflict armat; conflicte de interese; crud; cruzime; cumplit; cutremur; Dacia; decădere; Decebal; degradare; departe; depopulare; depresie; deranj; dezmăț; distrugere, violență; distrugeri; dreptate; duel; durere, frică; era; eră; eveniment; explozie; fapte; femeie; film; foame; foamete; fortărețe; frate; fulger; fum; Galia; gălăgie; genocid; Germania; gîlceavă; gloanțe; glonț; greutate; independență; interes; a irosi; istorie; ițe; împușcături; îndurare; înfricoșător; înfruntare; înțelegere; lacrimi; lege; lupta; luptă, pușcă; luptător; marți; masacru; mereu; metal; minciuni; mizerie; model; mulțime; muniție; nazism; necazuri; nedreptate; neevoluat; neînțeles; nenorocire; nevăzut; nimic; patrie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și în proporție de masă”, în Romania a urmat ceea ce s-a numit „deschiaburirea lui Stalin”. Gheorghiu-Dej și Ana Pauker au fost cei care a pornit acest război civil împotriva țăranilor înstăriți, denumiți chiaburi, care a condus la un adevărat genocid al țărănimii, cu milioane de victime, în timp de pace. In acest scop s-a făcut colectivizarea agriculturii, începând cu anii 1948-1949. Dacă distrugerea industriei interbelice românești s-a realizat într-o singura zi, în 11 iunie 1948, printr-o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
scâteiază pe o secvență de știre la figurile publice abonate pe acolo. Despre revoluția de la Timișoara, Agamben afirma că "pentru prima dată în istoria omenirii revoluționarii uciși și arși au fost exhumați și torturați pentru a simula în fața camerelor video genocidul ce legitima noul regim"220, în ciuda faptului că mulți și-au dat seama de falsificarea mediatică, însă nu și de cea politică. Totuși imaginile prezentate, în sistemul mediatic global, au acreditat ideea unui adevăr inexistent: lupta noului regim cu cel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Garaudy pe tema holocaustului; la fel de condamnabile i se par "încercările de reabilitare a dezastrului Antonescu", în care autorul nu vede decât resentimentul imaturității civice obediente unui "naționalism și antisemitism oribil". Iar a pune semnul de egalitate între Holocaust și Genocidul roșu este nu numai firesc, ci și necesar. Norocul indeniabil ce l-a însoțit pe Gelu Ionescu în parabola sa biografică, profesională, umană explică în bună parte radicalismul său etic și politic. Dovadă stă și interviul din 1993 luat de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
firește, că istoria nu e un bulevard răsărit impecabil de sub triunghiul demiurgului, ci e un complex de fenomene suscitând prea adesea perplexitatea noastră. Nu demult, istoricii germani au fost drastic chestionați cu privire la ororile nazismului. Cum de a fost cu putință genocidul practicat de acesta în lagăre și închisori? De ce nu s-a opus o rezistență eficace? Unde erau elitele care aveau datoria să deschidă ochii lumii asupra situației? "Cearta istoricilor", cum a fost numit acest dramatic efort de limpezire a conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
înainte, la vinovăția legată de primul război mondial. Mai toate fascismele de pe continent au fost supuse interogației stupefiate a celor veniți după, nu fără un vag sentiment de culpabilitate transmis de la o generație la alta. Tot astfel, dezvăluirile privitoare la genocidul stalinist au făcut pe mulți tineri să chestioneze incomod pe cei mai în vârstă. Unde erau când noul imperiu, care trebuia să fie al libertății și egalitarismului, a fost presărat cu lagăre ale morții, transformându-se într-o imensă închisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mari presiuni, într-o Europă sfâșiată, ea n-a fost în stare să oprească, după ultimul război mondial, instaurarea dictaturii comuniste. Și a plătit, de aceea, un preț extrem de ridicat, începând cu morții din 8 noiembrie 1943 și terminând cu genocidul pus la cale de regim în ultimele săptămâni. Dominația sovietică în Europa de Est a înlesnit instaurarea unui sistem rupt de tradițiile noastre, ineficient și inuman. Vechile structuri de putere abolite, valorile autentice puse sub interdicție ori distruse, lupta formațiunilor de partizani
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
s-a scurs de atunci a fost pentru ei un calvar, o continuă tragedie. Prin masive și persistente dizlocări demografice, deportări, colonizări etc. S-a urmărit de atunci, sistematic, schimbarea compoziției etnice înlăuntrul Republicii. A fost o politică de adevărat genocid față de moldoveni. Ei și-au păstrat totuși ființa etnoculturală, izbutind până la urmă a-și redobândi dreptul de a scrie în limba lor, de a recurge la simbolurile naționale, de a-și organiza țara în acord cu ideile timpului. Adversarii reformei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
am trăit și suferit, am visat, scris, pictat sau, pur și simplu, am reparat scaune... Poate că așa pot ajuta să găsim un sens transcendental în această lume plină de orori, de trădări și invidii, de nedreptăți, de tortúri și genociduri. Dar și de păsări care imi încălzesc sufletul când le ascult ciripitul în zori de zi, sau când bătrânul meu motan mi se așează pe genunchi, sau când mă uit la flori, de multe ori atât de mici, că trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
scop etno-politic organizate de Israel în Teritoriile palestiniene ocupate în 1967, au adus între 1968 - 1983 cca. 160.000 imigranți evrei recent sosiți, din care jumătate în Ierusalimul de est. Spațiul arab a mai primit 600.000 armeni refugiați în urma genocidului armean din 1915, care s-au stabilit în Siria, Liban și Irak, unde s-au arabizat lingvistic, dar și-au păstrat confesiunea creștină. În unele cazuri s-a ajuns la situația paradoxală în care numărul refugiaților dintr-o comunitate să
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]