1,784 matches
-
n-o defectezi. — Ei, chiar ești culmea... — Ți-am spus. Dacă n-o găsește bărba-su În bună stare, aicea putrezim la iarnă. Și atuncea chiar Îți iau gâtu’. Și nu te uita așa la mine, că io nu-s moș Gilbert să-ți dau drumu’ la plimbare Îmbrăcat de discotecă, și nici Motănica ca să-mi vinzi hainele de pe mine. Dac-am zis că ți-l iau, cu mâna mea ți-l iau! — Și pentru ce, vere? Pentru muta asta? — Și pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
altceva decât semnalul de la Laur, și bou’ ăsta de Andrei mă-ntreba joi că ce-am cu el și că ne-ncărcăm de păcate, sfinte Dumnezeule și sfinte fără de moarte, futu-ți morții mă-ti, vere, și pe-ai lu’ Gilbert, că știam eu ce știam și mai mult presimțeam. Din seara aia când am făcut baie am presimțit. Ceva s-a răsucit În mine văzându-l cu muta-n brațe după ce mi-a cerut-o ca să se ducă cu ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
indolent, care te duceau cu gândul la un soi de june-prim, din filme indiene gen Lanțul amintirilor sau O floare și doi grădinari. Era frate vitreg cu Laur, unul din cei șase sau șapte fii pe care-i mai avea Gilbert Trandafir cu alte femei În afară de Motănica. Ion mi se pare că-l chema. Într-o vară, În urmă cu șapte-opt ani, vândusem Împreună floricele pe plaja de la Costinești. Îl revedeam acum Împreună cu doi inși și cu patru baloți de ziare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tragi sufletul. Ai destul de alergat până diseară. - Mă grăbesc. Acuma-ncepe să iasă lumea pe plajă. Nu se așezară, dar văd că nici nu se-ndură s-o ia din loc. - Auzi, Îl Întreb, Îi știi p-ăia ai lu’ Gilbert Trandafir? - Da, bre, ie veri cu tata ei. Ie proveniți din Caracal și mai are neamuri la Techirghiol. - Pe el, pe Gilbert, nu l-ai văzut pe-aicea? - Nici vara trecută n-a fost. Cică și-a deschis prăvălie În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nici nu se-ndură s-o ia din loc. - Auzi, Îl Întreb, Îi știi p-ăia ai lu’ Gilbert Trandafir? - Da, bre, ie veri cu tata ei. Ie proveniți din Caracal și mai are neamuri la Techirghiol. - Pe el, pe Gilbert, nu l-ai văzut pe-aicea? - Nici vara trecută n-a fost. Cică și-a deschis prăvălie În Caracal. - Da’ pe fii-su nu l-ai văzut? - Pe care, că ei e mulți. Așa-i, că uitasem că Gilbert are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe Gilbert, nu l-ai văzut pe-aicea? - Nici vara trecută n-a fost. Cică și-a deschis prăvălie În Caracal. - Da’ pe fii-su nu l-ai văzut? - Pe care, că ei e mulți. Așa-i, că uitasem că Gilbert are șase sau șapte fii și două-trei fiice, toți din coapsa lui ieșiți, dar numai unul e vărul meu bun, neamul meu și sângele meu. - Pe Laur, prietene. - P-ăsta chiar nu-l știu. Ei ie mulți, ți-am spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În așa fel Încât toată lumea să fie mulțumită și sătulă. Poporul se veselește și chefuiește În draci și pe lângă popor Își trage sufletul și Steluța și Motănica. Masa lor e plină mereu, pisicile se clatină pe picioare de grase, numai Gilbert mănâncă de unul singur un pui pe zi, de s-a făcut un ditamai buldogul, ca mâine Îl vezi prinzând de pe urmă pe huiduma aia de țigan căruia i-a luat numele. Numai de Laur nu le-ar mai arde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a mai vrut să se interneze Într-o iarnă, da’ i-au cerut bani pentru spitalizare, fiindcă nu-i În câmpul muncii. În primăvară și-a scos pașaport și-a zis să-și Încerce și el norocul ca alții. Pe Gilbert l-a lăsat În Caracal, și-a deschis prăvălie huiduma aia Împuțită, pe care a slugărit-o ani de zile ca un câine și n-a vrut să-i dea nici un ban când a plecat. Nu, că să stea acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și nu mai scoatem nasu’ afară până n-o Începe iarășui sezonu’. Ori ne ducem cu Neli În Făgăraș să vedem ce-om putea Învârti pe-acolo. Ori mai bine-n Caracal, ne băgăm banii-n marfă În prăvălia lui Gilbert și ne facem și noi milionari cum s-au făcut atâția proști. Și ce dacă n-are Gilbert ochi să-l vadă? E tac-su până la urmă și să vezi că până la toamnă-i trece. Păi asta facem. Păi gândește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Făgăraș să vedem ce-om putea Învârti pe-acolo. Ori mai bine-n Caracal, ne băgăm banii-n marfă În prăvălia lui Gilbert și ne facem și noi milionari cum s-au făcut atâția proști. Și ce dacă n-are Gilbert ochi să-l vadă? E tac-su până la urmă și să vezi că până la toamnă-i trece. Păi asta facem. Păi gândește-te, vere, cin’ zeci de mii ne rămâne bani curați pe fiecare zi și o punem pe Neli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Apărării (1989-1993) în timpul administrației George H.W. Bush, conducând invazia Statelor Unite în Panama (1989) și operațiunea Furtună în Deșertul din Orientul Mijlociu (1992) (n. trad.). † Personaj din opera comică The Mikado pe muzică de Arthur Sullivan și versuri de William S. Gilbert, deținător al mai multor funcții, printre care cea de Judecător Suprem, ministru de Finanțe, Mare Auditor și ,,Lord Mai Presus de Orice". Numele său a ajuns să fie folosit pentru a ironiza importanța în rang a unei persoane, aroganța și
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
Mântuitorul lumii" Simion Florea Marian, Legendele Maicii Domnului, p. 40. 21 Mathei, 27:46, BB. 22 Simion Florea Marian, op. cit., p. 248. 23 Ibid., p. 224. 24 Tudor Pamfile, op. cit., p. 20. 25 Simion Florea Marian, op. cit., p. 30. 26 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 297. 27 Simion Florea Marian, op. cit., p. 126. 28 Material cules "din Livenii-Noi, Dorohoi, dela un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sau adăugând altele, atât mai multe, cât și mai mărețe”. În apărarea acestei solidarități de conținut între logos și imagine s-au ridicat o seamă de nume sonore gândirii contemporane. Cea mai tranșantă poziție ni se pare aceea a lui Gilbert Durand: „Celelalte civilizații ale lumii, civilizații non-occidentale, n-au făcut niciodată o tăietură între informațiile (să zicem «adevărurile») purtate de imagine și acelea purtate de sistemele de scriere. Multe dintre acestea din urmă, cum ar fi hieroglifele egiptene sau caracterele
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unui proces de „enantiodromie” (ceea ce în filosofia presocratică însemna întoarcere) își caută în continuare argumente. E desigur o întoarcere către „neundele” (cf. Henri Corbin) și nu atât către valorile Antichității. Schimbările sunt evidente. Postmodernitatea renunță treptat la „proastele obiceiuri” (cf. Gilbert Durand) moștenite de la gândirea occidentală marcată de aristotelism. A devenit destul de evident că, deși imago-mitul ne pare a-logic, el nu este obligatoriu din acest motiv și ilogic. „... Platon știe deja că numeroase adevăruri scapă filtrajului logic al metodei pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Édouard des Places, S.J., Pindare et Platon, Éd. Beauchesne, Paris, 1949, p. 138. Karl R. Popper, op.cit., p. 53. Cf. Legile, 716c, trad S. Bezdechi, Ed. IRI, București , 1999. Louis Marin, Le portrait du roi, Éd. Minuit, Paris, 1981. K. Gilbert, H. Kuhn, op.cit., p. 60. Ideea va fi reluată și în etape mai apropiate ale filosofiei politice. Exemplul simptomatic este Machiavelli, dar ideea apare într-o formă mai estompată la Hobbes și Locke. Cf. Omul politic, 300 e. Cf. ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și Enciclopedică, București, 1978, pp 91-92. Cf. Eutydemos, 289d. Cf. ibidem, 307 a. Cf. Menexenos, 238 d. Cf. ibidem, 240 e. Cf. Menexenos, 245 d. Cf. Cratylos ,431c, în Opere, III, trad. S. Noica, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Gilbert Durand, Aventurile imaginii, trad. rom. Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, Ed. Nemira, București, 1999, p.126. Ibidem, pp 133-134. Ibidem, p.134. Bertrand Russel: „Forse cio non si applica alle parole astratte della logica o della matematica. Ma queste parole
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Philosophy, by G. Allen & Unwin LTD. London 1946). cf. Milhaud, Gaston, Les philosophes géomètres de la Grèce. Platon et ses prédécesseurs, Ed. Vrin, Paris, 1931, p. 269. Cf. Ath. Joja, Istoria gândirii antice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 224. Gilbert Durand, op.cit., p. 146. Cf. Cratylos, 440a. Ath Joja, op.cit., p. 237. v. L. Brunschvicg, Les étapes de la philosophie mathématique, PUF, Paris, 1947, p. 43. H. Joly, op.cit., p. 362. Cf. HYPERLINK "http://www.politis.fr/article.php3?id article=119" http
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nivelul cadrului legislativ, instituțional și metodologic asociat funcționării programelor de politică monetară - situație care are riscuri asociate în privința elementelor-cheie de funcționare a pieței financiare interne. 5.19. <contents> 1.*** Documentele BNR privitoare la strategia de politică monetară 2.Abraham Frois, Gilbert. Economia politică.Editura Humanitas, București, 1994 3.Averbach, Robert - Financial Markets and Institutions, Macmillan Publishing Co. Inc., New York, 1983 4.Baicu C.Cauzele transnaționalizării bancare, Revista Finanțe Bănci și Asigurări, nr.4/aprilie, București, 2002 5.Băbăiță Ilie Macroeconomie, Editura
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
descriptiv, deoarece aici însăși viziunea stranie a naturii sugerează existența misteriosului nucleu cuprins într-însa prin prezența excepțională a "săhastrului mag", conf. Egdar Papu, Motive literare românești, Ed. Eminescu, 1983, p. 169. 7 Baudouin, V. Hugo, p. 47, 179, conf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 2000, trad. de Marcel Aderca, p. 149. 8 Despre "simbolurile ascensionale" se pot consulta: G. Durand, Op.cit., p. 127 și passim; M. Eliade, cu referire la "tehnici ascensionale" în: Images et
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
literar, Buc., 2000, p. 142. 18 George, Munteanu, Sub semnul lui Aristarc, Ed. Eminescu, 1975, p. 63. 19 Ibidem, Op.cit., p. 57. 20 Ioana, Em., Petrescu, Op.cit., p. 55. 21 Despre semnificațiile "purității", a filiațiilor și atributelor regești vezi: Durand, Gilbert, Op.cit., pp. 135-138. 22 Negoițescu, I., Op.cit., p. 145. 23 Ibidem, Op.cit., p. 146. 24 Ibidem, Op.cit., p. 145. 25 G. Munteanu, Op.cit., p. 59. 26 F. Nietzsche, Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, Ed. Humanitas, trad. de Liana Micescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale, Editura Polirom, Iași, 2001 17. Danțiș, Gabriela (coord.), Scriitori străini. Mic dicționar, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 18. Darling, J., Child-Centred Education and its Critics, Paul Chapman, London, 1994 19. De Landsheere, Gilbert, Istoria universală a pedagogiei experimentale, EDP, R.A., București, 1995 20. Dewey, John, Democrație și educație, EDP, București, 1972 21. Dewey, John, Trei scrieri despre educație, EDP, București, 1977 22. Durkheim, Émile, Evoluția pedagogiei în Franța, EDP, București, 1972 23. Eliade
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
întărește această idee, deși dintr-o altă perspectivă, considerând că miturile sunt texte fantastice care "permit mai eficient decât cele realiste să se pună în scenă întrebări socio-istorice".184 Să ne oprim și asupra studiilor mitodologice și mitocritice ale lui Gilbert Durand, pentru care mitul este un fenomen capabil să exercite fascinație durabilă asupra psihicului colectiv și care recomandă uzul în mitocritică al unei "mitanalize", "care să fie pentru un moment cultural și un ansamblu social dat ceea ce psihanaliza este pentru
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
asemenea unei planșe anatomice, despuiată de toate misterele vieții, asemenea cenușii răcite din vatră."200 Totuși, afirmă Girardet, există o "logică internă a mitului", succesiunea acelor imagini și simboluri fiind inserată într-un sistem, într-o "sintaxă" (conform noțiunii lui Gilbert Durand), în serii identice, în asociații permanente, iar mesajul este codificat în același mod, neschimbător, putând fi descifrat numai aplicând aceeași grilă, "capacitatea de înnoire a creativității mitice" fiind, de fapt, mult mai restrânsă decât ne lasă aparențele să credem
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
denunțate ca iraționale, futile și chiar nocive, sau cel puțin a avut această intenție, a miza totul pe cartea unei presupuse infailibilități a capacității logice a omului ca unic ghid în existență deschide capcane nebănuite, care pot avea efecte devastatoare. Gilbert Durand observa că din secolul al XIX-lea "Occidentul a intrat într-o zonă de înaltă tensiune imaginară", ca reacție la revoluția industrială, prin inflorescența romantică și ulterior simbolistă, care a explodat apoi în secolul XX în mijloacele audio-vizuale (efect
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
XIX-lea, perpetuat ca o umbrelă mentală până în prezent.293 Dacă pentru Marx mitul nu reprezintă altceva decât "natura și formele sociale deja prelucrate în mod inconștient artistic de către frenezia populară" (în introducerea la "Contribuții la critica economiei politice")294, Gilbert Durand se întreabă retoric "oare de ce Karl Marx și-a lăsat să crească o barbă atât de stufoasă, cea mai frumoasă barbă din istoria modernă? Pur și simplu pentru că admira un bust grec al lui Jupiter (al cărui mulaj se
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]