2,610 matches
-
mușchi pe a lui sân, Barba-n pământ i-ajunge și genele la piept... Așa fel zi și noapte de veacuri el stă orb, Picioarele lui vechie cu piatra-mpreunate, El numără în gându-i zile nenumărate, Și fâlfâie deasupra-i, gonindu-se în roate, Cu-aripile-ostenite un alb ș-un negru corb. Putem observa că fragmentul sadovenian e un "macro- textem" care preia punct cu punct toate elementele-cheie ale poemului. Rolul acestei reluări e dublu. Pe de o parte, prozatorul sugerează că
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cele în proză s-au pulverizat, măcinate lăuntric de retorică și sentimentalism. În versuri însă vibrează intermitent, cu incontestabil efect liric, simțăminte gingașe, precum cel provocat de resurecția unor icoane din copilărie. Poetul își amintește, cu duioșie, caii familiei, care goneau, „singuri, cu carul gol, / spre raiul Sălajului”. Evocatorul li se adresează astfel: „Înveliți pe spate cu cergile dichisite / de dulcea mea Mamă, / V-ați oprit în fața casei noastre părintești / din Șimleul Silvaniei, orășelul străjuit de / Măgura cu mii de ugere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
murmur, solemnitatea restabilirii de zi auctorială, la podul peste Trotuș două căruțe cu țigani, prima dată cînd vezi că face cu mîna, salută spre tren, s-a deghizat filo-țigancă în propaganda etniei? DN 12 A paralel, șoferul încastrat în tablă gonește foc în patru timpi, aberațiile tehnologice dau coerență prezentului, eroul intrat ca aberație, largă priveliștea de vale, casele mărunte cu țiglă, Subcarpații golași, coaste împădurite din nou și trupul vechi de pădure pe muntele cu eroi, de cînd cu nemții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
anul ăsta. Fapt e că nu mai fac nimic alta; am lăsat la o parte casă, fel de fel de probleme administrative, necesarele vizite pe la medic, prieteni, rude, tot! Altfel nu se poate. și așa mi se pare că timpul gonește amețitor, nu știu când se face sâmbătă, nu Înțeleg cum de a mai trecut o lună, cât despre an, după „ceasul meu interior”, acum ar trebui să fim prin mai... De-aș mai avea patru cinci luni În față! Cred
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vară), și oricum noi vom mai dialoga epistolar până atunci. Cu urarea să Înaintați la carte substanțial și fără epuizare, cu cele mai admirative gânduri doamnei și cu sentimentul că multe, multe ar mai fi fost de scris (dar timpul gonește fără milă), vă spun - la revedere sau la reauzire, nu se poate, deci: la bună... recitire reciprocă. Gabriela Omăt 12 București, 11 iunie 2002 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Așa cum v-am „amenințat”, sunt, În această primă perioadă a anului, un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
celui care ne preocupă. Îmi solicitați fotografii. Dacă le-aș fi avut, Vi le-aș fi arătat când ați venit la mine. Am un aparat fotografic bun - deși e de tip mai vechi - un Super-Ykonta 6+9. Dar timpul care gonește atâta astăzi nu mi-a dat răgaz să Îl mai folosesc, nici când Îmi veneau prietenii. și nici astăzi nu-l am. Dar C. Sturzu nu mi-a trimes astfel de fotografii. Cât despre a scrie referitor la omul și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
iată ce văzuse Barzu, relativ la revolta țăranilor locului: „În ziua de 10 martie a.c., de dimineață, au venit în târgușorul Pungești vreo 200 de țigani din satul Racova și au început să devasteze prăvăliile, dar cu ajutorul câtorva soldați i-am gonit din târgușor. Printre acești țigani am cunoscut pe V. Ciulin care era în capul lor și pe Marcache Ciulin - care a murit (subl.ns.)”. Din păcate, martorul nu a mai oferit și alte amănunte asupra morții țiganului instigator, însă tăcerea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și pe Marcache Ciulin - care a murit (subl.ns.)”. Din păcate, martorul nu a mai oferit și alte amănunte asupra morții țiganului instigator, însă tăcerea lui poate fi lesne înțeleasă. Dar, iată ce s-a întâmplat mai departe: „După ce am gonit țiganii, au început să năvălească în târgușor românii (subl.ns.) de prin toate satele vecine care uninduse cu țiganii (ciudată alianță!, n.a.) au început din nou a devasta orașul spărgând și jefuind mai toate prăvăliile evreiești (subl.ns.), fiind toți
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
domnișoarei. Să nu care cumva să răcească și să-și înfunde glasul, râde el. Zorii zilei îl găseau făcând dragoste cu câte o femeie frumoasă, pe care, după câteva ore de somn în care stăteau îmbrățișați, era nevoit s-o gonească, scuzându-se ba că are întâlniri importante cu niște patroni sau ceva reprezentanți ai unor case de discuri, ba că trebuie să plece devreme să înregistreze ceva. Promitea că o să-i scrie și că n-are să o uite niciodată, încercând
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
case sărăcăcioase de la Huși, din copilărie, unde evreii ascultau la gramofon tangouri. Și frumusețea lor făcea ca moartea, boala și foamea să dispară câteva secunde. Și momentul când s-a deschis ușa și el s-a speriat că va fi gonit, dar în schimb bătrânul evreu l-a poftit înăuntru și i s-a dat o bucată de pâine. Și era cald, și nu mai mirosea a sânge, iar stomacul nu-i mai ghiorăia, acum se auzea clar doar muzica. Muzica
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
străzii și le aduceai acasă, pisici, câini, păsări, Dumnezeu mai știe ce a fost și n-a fost la noi în casă, dar cum le puneai pe picioare și ele se atașau de tine, tu atunci dădeai înapoi și le goneai de lângă tine. Și tot ce a fost frumos și s-a apropiat de tine cu dragoste, tu ai împins fără să-ți dai seama, fie oameni, fie sentimente. Fie chiar familia ta ! Care oricât te-ar înțelege sau nu, întotdeauna
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
liniștită în continuare. Iar polițiștii îl iau pe Cristi pe sus și îl scot afară, unde este imediat băgat cu forța într-o dubă. După el intră și ofițerii și câțiva polițiști, mustăciosul urcă în față lângă șofer, și imediat gonesc în mare viteză de la Roata lumii, unde toți, de la ospătari la orchestră și clienți, rămân înmărmuriți ; până și bucătarii ieșiseră să vadă ce fusese cu toată larma, iar câțiva vecini din împrejurimi asistaseră de la balcoane la scenă. — Ce naiba facem, nea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
a dispărut și a apărut tot mai mult egalitatea între soți. Sfântul Vasile arată prin canonul 21 obiceiul acelui timp: bărbatul care s-a desfrânat să fie primit de soția sa, iar el dacă găsește femeia desfrânându-se să o gonească de la casă. Chiar el recunoaște că este greu de înțeles acest lucru. Prin canonul 9 al Sfântului Vasile cel Mare se arată clar că bărbații care desfrânează să se țină de acele femei. Bărbatul lăsat nu ar fi atins de
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
să fie“. O, Doamne, toți acești ani, întreaga noastră viață pe care am fi putut-o petrece împreună! Nu vrea... să reînceapă să mă iubească... s-o ia de la capăt. Posedam în suficientă măsură instinctul gândurilor primejdioase, pentru a-l goni pe acesta din urmă. Într-adevăr, în timp ce-mi sprijineam spinarea de suprafața laconicului monument al lui „Mutulică“, încălzit de soare și pătat de licheni, îmi schițam un fel de program de supraviețuire. În linii mari, programul era următorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și simțeam că nici nu voi mai dori vreodată să mănânc. În cele din urmă, am urcat în dormitor, beat și bolnav. Perdeaua de mărgele țăcănea, ondulată de cine știe ce briză marină, care pătrundea cine știe pe unde. O lună micuță gonea printre norii zdrențuiți și viteza ei îmi dădea amețeli. Poate că îi fusese dat să-l iubească pe Ben. Hartley era o fire iubitoare, și nu avusese nici o alternativă, nici un alt posibil obiect de iubire. Dorise să-l iubească pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
În sfârșit, Cheferistul cu chipiu roșu apăru și, dădu semnalul. O ușurare ne umplu sufletele... Trenul cu refugiați din Iași, aproape de orele zece, avea drumul liber, prin Craiova, spre Timișoara. Și, abia ieșit din gară, ca scăpat dintr-o strânsoare... gonea pe șine cu un fel de disperare... un fel de spaimă, iar noi simțeam o frică nelămurită. N-a durat mult, și, așa... din senin, un vuiet din ce în ce tot mai groaznic, venea din cer... din pământ... din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fel, cerul se înroși de fulgere și flăcări. Cât prindea ochiul, vâlvătaia înroșea cerul. Părea că pământul se prăbușește... văzduhul fierbea ca în iad... Erau clipe de coșmar... ceva, greu de înfățișat în cuvinte. Trenul nostru se apropia de Videle. Gonea nebunește, îndepărtându-se, cât mai mult de moarte... Înghesuiți în compartiment unul în altul, simțeam că ne tremură genunchii, cu spaima ca o mască pe figură, la gândul că dintr-o clipă în alta, s-ar putea să... Gândul acela
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
niște grămezi de puf alb. Zarzării și cireșii își desfășurau crengile foșnind de păsări și albine... totul era îmbălsămat de mireasma dulce a copacilor înfloriți. Era o priveliște frumoasă, frumoasă ca de basm. Trenul, ca un șarpe lung și negru, gonea pe sub dealul Cetățuiei, parcă fugărit din urmă... Sus pe culme, printre vârfurile copacilor se iveau turlele Mănăstirii Cetățuia - ctitorie a vestitului Domn Duca-Vodă Gheorghe - străpungând parcă, cerul azuriu. Pe crestele dealului din stânga, Zidirea lui Petru Șchiopu-Vodă, Mănăstirea Galata, se înalța
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pentru monarhie, în fața Palatului... vor fi împușcați !”, și, îi puse în față, textul abdicării gata pregătit, pentru semnat... zâmbindu-i larg... larg, biruitor, și cu pistolul în mână, cu jocuri de înțelesuri în priviri. În acelaș timp, demonstrativ, tancurile rusești goneau într-o parte și alta prin fața palatului, pentru intimidare. A venit și noaptea Anului Nou... În zadar românii au așteptat, ca de obicei, în noaptea de 31 decembrie, „Urările de Anul Nou, rostite la radio de M. S. Regele!” Nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cerul... Mircea însuși mână-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare; Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupându-și large uliți; Risipite se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română. Pe măsură ce acesta avansa cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
bună, nu avea timp să se gândească la ale lui. Am avut atunci un scenograf francez care m-a nefericit profund. Toată scena era, de fapt, un... pod. Nu cred că am alergat vreodată mai mult în viață cât am gonit în spectacolele acelea, ca să umplu scena! Îl mai suceau încoace și încolo, dar tot pod era. Elena Mauti-Nunziata era Micaëla, iar Tom Krause Escamillo. Cinci ani mai târziu, îi aveam parteneri pe Mietta Sighele și Siegmund Nimsgern, german, un băiat
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Dacă am copia Natura? Pe mama noastră, mai vie decât Însuși dumnezeu? Și ne-am uitat la o altă descoperire: alelopatia, mijlocul prin care plante și microorganisme Își dispută locul sub Soare printr’un soi de război chimic. Deci să gonim vreun bacil care ne face probleme, cu o substanță pe care concurentul lui din Natură - vreun mucegai, precum Penicillium, descoperit Încă de Avicena - o folosește Împotriva lui. Evrika! Am descoperit penicilina... et caetera. Doar că aceeași tehnologie, care cultivă nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În cratiță tradiția cu elemente ale vieții moderne, precum scrisoarea, poștașul și, nu peste mult, cu e-mail ul pe care-l așteaptă știu eu ce măicuță (evident) bătrână și părăsită de plozi. À propos: În lumea animală, mama Însăși Își gonește din cuib puii deîndată ce simte că aceia Își pot purta singuri de grijă. Creație colectivă? Pe mine! Nici pomeneală. Creația folclorică e colectivă numai În măsura În care generații succesive pot fi aduse În aceeași contemporaneitate; ceva cam anapoda, a pune În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lupte. Romanii, conduși de Scipio, preiau inițiativa și îi înfrâng pe puni în Spania și chiar și în Africa. Pacea din anul 201 î.H. cu Cartagina a fost umilitoare pentru aceasta; o nouă încercare a punilor de a-i goni pe romani a avut un sfârșit tragic, terminându-se cu distrugerea Cartaginei (anul 146 î.Hr.). A urmat expansiunea în răsărit prin trecerea Mării Adriatice, trupele romane învingând Macedonia lui Filip V, cucerind în final întreaga Grecie. În Asia a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Agbatana a fost cucerită. Regatul med a renăscut sub Cyaxare, care i-a învins pe asirieni. Acesta a fost învins în lupta cu sciții, care au ocupat țara. Doar în anul 625 î.Hr., sub comanda lui Cyaxare, mezii i-au gonit pe sciți și au continuat lupta cu asirienii, ocupând Ninive, în alianță cu Babilonul. A urmat o perioadă de decădere a regatului med. Conducătorul perșilor, Cirus, îl învinge pe Astiage, urcându-se pe tron. Asirienii erau conduși de un prinț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]