27,010 matches
-
lacrimile în basma și mâhnirile în suflet. Fata făcu drumul până la poartă însoțită doar de un cățel tărcat, un ghemotoc cu ochi care n-o cunoscuse până atunci pentru că, la plecarea ei în lumea largă, acesta nu se afla în gospodărie. I se alăturase gudurându-se, voind ca măcar el să-i dea un semn de afecțiune în această ogradă care fusese cândva și a ei. Simona se uită în urmă. Nici o mișcare. Vestea adusă de ea topise nu numai lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
oful său. Urma acum să scoată și rădăcinile cireșului. Tot amâna ziua aceea până s-o simți în putere, dar era hotărât să o facă... Maria îl oblojea cum putea mai bine, îl scutea de treburile cele mai grele din gospodărie, dar el îi căuta pricină din orice. Ea îndura cu stoicism toate ocările cu gândul că, dacă Costache ar fi aflat taina cea mare, n-ar fi putut s-o ierte. Taina aceea avea s-o ducă cu ea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Simona își petrecuse cele mai multe vacanțe într-un sat de munte, la surorile tatătălui ei, când la o mătușă, când la alta, unde trăise clipe de neuitat. Își amintea acum cu duioșie și de mătușa Saveta care îi spusese că în gospodăria în care pășise, ,,cheia de la poarta ei e soarele". Acum mătușa locuia în Dealul Prunilor, plecase cu mulți ani în urmă pe acel drum lung, fără întoarcere. În satul acela natura era generoasă, oamenii locului împrumutaseră parcă ceva din atributele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o fi duduia asta că nu pare a fi de-a noastră!?" Când intră în ograda mătușei Varvara, aceasta tocmai își hrănea rățuștele cu urzici și făină muiată, învăluindu-le cu căldura ochilor ca pe niște odoare ale modestei ei gospodării. Bătrâna își lăsă lucrul său și îi ieși musafirei în întâmpinare cu brațele deschise. O recunoscu mai ales după părul lung, bogat, lăsat pe spate, așa cum îl purta Mona încă din anii adolescenței. Bine ai venit, fato, oi avea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
baza legii si a obiceiului locului, propietarul trebuie să permită la nevoie, trecerea vecinului pe domeniul său pentru a putea ieși la calea principală și de a reveni pe proprietatea sa cu scopul de a-și lucra pământul și administra gospodăria. Pentru menținerea bunelor raporturi de vecinătate, proprietarul nu trebuie să abuzeze de buna credință ce i-o dovedește vecinul său, chiar dacă servitutea este un efect al legii; el trebuie să se abțină de a folosi mai mult decât i s-
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
sau imobil, În limitele prevăzute de Codul civil. Așa cum s-a arătat Înainte, noțiunea de curte este legată de bunurile imobile ale proprietarilor (gospodarilor și desemnează terenul aflat În continuarea celui pe care este amplasată casa de locuit și construcțiile gospodăriei(anexe, destinate satisfacerii nevoilor gospodărești. Ea poate fi folosită ca teren de acces spre locuința și anexele gospodăriei, cunoscută sub denumirea populară de "bătătură". Curtea poate fi folosită si pentru cultivarea de zarzavaturi, flori, plantații de arbuști ornamentali, boltă de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de bunurile imobile ale proprietarilor (gospodarilor și desemnează terenul aflat În continuarea celui pe care este amplasată casa de locuit și construcțiile gospodăriei(anexe, destinate satisfacerii nevoilor gospodărești. Ea poate fi folosită ca teren de acces spre locuința și anexele gospodăriei, cunoscută sub denumirea populară de "bătătură". Curtea poate fi folosită si pentru cultivarea de zarzavaturi, flori, plantații de arbuști ornamentali, boltă de viță de vie, etc. deci, curtea este una cu terenul de sub casă și construcțiile gospodărești continuând cu grădina
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
ceea ce, În fapt, se realizează prin construirea de garduri, ziduri, etc. Așa cum se va vedea În cuprinsul acestei cărți, Îngrădirea se face, de regulă, Între proprietațile vecine unde casele sunt mult apropiate, existând obligația vecinilor de a contribui la Împrejmuirea gospodăriilor, iar când Împrejmuirile există, au obligația să le repare În caz de deteriorare din cauza vechimii și acțiunii intemperiilor, cu consimțamântul și contribuția celuilalt proprietar. Șanțul comun care delimitează unele proprietăți urmează aceleași reguli. Este semn de vecinătate când pământul rezultat
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
soluționa conflictul de vecinătate prin procedura medierii, fără să fie nevoie să apeleze la judecători, experți și avocați În sala de ședință din cadrul Judecătoriilor și tribunalelor. În considerentul de a menține raporturi de bună vecinătate, C.N, proprietarul unei Întinse gospodării din localitatea P Îi dă vecinului său P.S. o suprafață de teren de 20 m.l., de-a lungul grădinii sale, care este lipită de grădina acestuia, pentru a o folosi fără nici o pretenție timp de 2 ani de zile, desființând
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Împovărează proprietatea unei persoane ; este o obligație a proprietarului de a supune pământul său intereselor altuia, ca de exemplu, aservirea sau supunerea fondului său proprietarului vecin pentru ca acesta să treacă peste el pentru a putea ajunge pe terenul sau În gospodăria proprietatea sa. De regulă, servitutea operează când pământul deținut În proprietate de o persoană este Înconjurat pe toate laturile de alte proprietăți vecine, cum sunt terenuri și construcții. Vecinul aflat În această situație are dreptul de a cere și obține
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de proprietate din cauze naturale ori a modului cum bunul este dispus În teren(casa, pământul, legea Îl obligă pe celălalt să Îi permită acestuia să acceadă la imobilul său pentru a-și desfășura activitățile necesare Îngrijirii pământului ori a gospodăriei ca orice proprietar. Pentru a fi posibil acest lucru, așa cum s-a spus, În virtutea legii, proprietatea vecină este grevată de sarcina de a-i permite accesul la proprietatea sa, ceea ce se numește servitute. În practică se cunosc 3 situații când
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
pot extinde și cu privire la suma pretinsă ca despăgubire de către furnizorul apei ; Ample disensiuni pot să apară În cazul când proprietarul unui izvor Îi schimbă direcția cursului apei și prin aceasta lipsește localnicii de singura sursă de apă necesară utilităților din gospodărie . Legat de disensiunile arătate anterior, sunt de arătat și certurile Între proprietarul izvorului și persoanele care prin lucrările pe care le-au făcut În apropierea izvorului au contribuit la secarea de apă sau la devierea cursului apei. Importante discuții contradictorii
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
În aburii alcoolului și nelipsit de lângă sticlă. O să am grijă să-ți Îndepărtez această seninătate perversă de pe chipul tău drăgălaș... și o să văd atunci cum o să mai apari În fața amicului Dorel. Maria a Încercat din răsputeri să-și vadă de gospodărie și de creșterea fiului lor, Daniel, care se făcuse un năzdrăvan pe cinste și frumos ca un crin. Puține erau momentele de liniște În casa lor, ca apoi fiara adormită să devină și mai crudă. “Nu mai pot să Îndur
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de lei micul dejun și cina. Asta e tot ce vă putem oferi. Nu știu dacă aveți posiblitatea să dați acești bani. Când ai un oaspete În casă, trebuie să te ocupi de el. Maicile sunt prinse cu muncile În gospodărie și trebuie să respecte programul stabilit. Mai sunt și excepții, uneori. Sunt de acord cu aceste condiții. Aș vrea să vin miercuri până În prânz. Prietenul meu a venit cu mașina până la Pașcani, ajutându-mă cu bagajele și cu mâncarea de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
astfel că am fost nevoită să mă Îmbrac și să aștept măicuța I să-mi bată discret la ușă. Eram singură În sala de mese. Mă așteptau două ochiuri, brânză proaspătă de vaci, roșii, pâine, toate produse și făcute În gospodăria proprie, și o cafea. E bună liniștea, dar simțeam că mă urmărește cineva, dintr-un ungher gata să mă sufoce. Revenind În cameră, mi-am adunat toată energia și am Început să aștern pe hârtie gânduri, impresii, trăiri... După prânz
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
se așeza în genunchi în fața icoanelor și citea multe rugăciuni, pe care soțul bolnav care stătea în pat le asculta. El, care altădată nu credea, acum le asculta liniștit. Într-o seară, intrând în casă obosită, după ce a trebăluit prin gospodărie, tanti se așeză puțin pe alt pat și adormi. Trecu vre-un sfert de oră și soțul o strigă: - Alexandra, hai să facem rugăciune, că e târziu, deja! Ea se trezi și-i zise cu blândețe: - Imediat, Leonid, imediat facem
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
se întâmplă. El îmi zise să îmbrac imediat copilul, se îmbrăcă și el, îl învelirăm într-o cuvertură și ieși cu el în brațe pe ușă. Reușise să-mi zică doar că intenționa să meargă la parcul de mașini al gospodăriei, să roage pe omul care era de serviciu în acea noapte să-i ducă la spital. Încuiasem ușa și mă așezasem pe pat. Chiar în acea clipă, îmi amintisem visul pe care îl visasem. Atunci nu știam că este păcat
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
construia casă, până urma să o termine. Nu găsiră pe nimeni acasă. Intrară doar în curte și atât. Ioana își aminti că acolo , în curte, sora ei începuse să-i spună că îi venea foarte greu să îngrijească de ambele gospodării și că nu știa ce va face mai departe. Îi spuse că avea și gând să o vândă, dar nu era sigură, zicea că o doare sufletul, că nu putea. Ioana nu dăduse importanță mare atunci cuvintelor ei. Simți rușine
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
până la ultima lor răsuflare veghease la capul lor. Nu se supără pe ea, nu o judecă defel, o înțelegea foarte bine. Sărmana soră, la cei șaizeci de ani, și încă cu boala ei, nu mai avea puteri să poarte două gospodării. Din cauza muncii și a frigului, își are mâinile deformate, i se deformează oasele. La început, se gândi că unul din cei trei copii ai lor va trăi pe locul buneilor, ultimul va rămâne cu ei, iar pe al treilea îl
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ai lor va trăi pe locul buneilor, ultimul va rămâne cu ei, iar pe al treilea îl vor ajuta să-și ridice casă. Așa vor avea fiecare din ei ceva al lor. După moartea părinților, mai îngriji aproape zece ani gospodăria lor, dar când înțelese că nici unul din cei trei copii ai lor nu se va întoarce înapoi acasă, pierdu speranța. Puterea o părăsea, nu mai era ca atunci când era mai tânără. Nici nu-și închipuia că ar putea vinde casa
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cumătrei Varvara, zicea ea, că mare pomană își mai face cu noi. Cumătra Varvara era nașa de botez a Ioanei. Era cea mai cunoscută croitoreasă din sat. Avea atâtea comenzi de cusut, încât era nevoită să lase tot lucrul din gospodărie pe seama nașului și a copiilor, ea îngrijindu-se doar de gătitul bucatelor. Această ocupație îi aducea nașei un venit destul de bun în familie. Maica-sa avea o înțelegere cu cumătra ei și, din când în când, o trimetea pe Ioana
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
noapte. Lua repede hotărâri, făcea totul așa cum credea ea. Când era sănătoasă, făcea munca și de femeie și de bărbat. Patru ani și opt luni îl așteptase pe tata din armată, crescând copilul și dirijându-le pe toate cele ale gospodăriei. Cum tata făcea armata în Moldova, cu alți bărbați din sat, mama mergea cu soțiile celorlalți o data sau de doua ori pe an la tata. Se duceau cu căruțele, încărcându-le cu de toate ale gurii. Tata era cu patru
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a îngăduit să se petreacă totul anume așa. După câteva zile, o rugasem pe sora să-mi povestească cum murise tata. Ea îmi spuse că în acea duminică, bunul nostru tată, ca de obicei, se trezi dis-de-dimineață, trebălui puțin prin gospodărie, se pregăti și se porni la Sfânta Biserică. Ajunse la poartă și, acolo, înainte de a intra, schimbă câteva vorbe cu o persoană, după care cerându-și iertare, își scoase pălăria, se închină și intră în curte. În biserică, se pregăteau
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de onoare a colhozului, nu lipsea numele și portretul său. Era unul dintre cei mai lăudați și apreciați colhoznici. Mătușa Catinca, soția sa, nu muncise nicio zi în colhoz. Datoria ei era să vândă vin și să aibă grijă de gospodărie, de soț și de copii, care erau patru, trei băieți și o fată. Era o familie pusă bine pe picioare, o familie ce nu ducea lipsă de nimic material. Moș Ion avea o vie foarte frumoasă pe care o lucra
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ea îi ocolea pe toți. Era stranie, lucrul acesta se observa, dar nimeni nu îndrăznea să se băge în viața și în sufletul ei. Nu mai fusesem pe acele drumuri câțiva ani, ca apoi, având ocazia să trec pe lângă acele gospodării, să nu pot crede ochilor ce vedeam. Pe locul gospodăriei lui moș Ion Vinaru, am văzut o priveliște care inspira tristețe și frică fiecărui trecător. Oamenii din sat, cu adevărat, mai degrabă preferau să înconjoare, numai să ocolească acel loc
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]