2,459 matches
-
va încărca cu sare... de la ocna gospod din Târgul Ocna cât și de la Viișoare de lângă ocna;... Drept aceea să fie svintei mănăstiri Aron vodă i mănăstirii Halchi venitul acesta”. Tare mă tem, părinte, că acolo nu era o mână de gospodar. Una se spunea și alta se făcea. Sau mai degrabă nu se făcea nimic, ci se aștepta cu mâna întinsă... Trebuie să iei seama că Alexandru Ioan Ipsilanti voievod nu lasă la voia întâmplării neregulile săvârșite de egumenul Theofil. El
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
n-a ajutat la mare lucru, fiindcă nimeni nu a ridicat un deget pentru îndreptarea neregulilor. Așa se face că prin 1885 a rămas în picioare doar biserica mănăstirii Aron Vodă „dizgrădită și lăsată în izlaz”. Se vedea mâna de „gospodar” a călugărilor greci de la mănăstirea Halchi... Această aducere aminte mi-a trezit întrebarea: „Cum adică? Să te afli viețuitor într-o mănăstire și să nu ai grijă de starea ei?” Și voievozii - începând cu ctitorul ei - au tot înzestrat-o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-o cu un gânj făcut dintr-o mladă de carpen și umflând-o în spinare pe aici ți-i drumul. Când m-a văzut, bătrânul nu s-a putut abține să nu mă laude: Eee! Iaca că a sosit și gospodarul! Și nu s-a oprit aici ci, învârtindu-se în jurul snopului de vreascuri a apreciat: Văd că te pricepi la treabă... Și eu, care credeam... Apoi, părinte, ai în față un om care s-a născut și a crescut sub
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zecea din toate după obiceiu și să lucreze câte 12 zile într-un anu la mănăstire”. Ei, da’ treaba nu-i simplă, fiindcă dacă mănăstirea n-a avea cumva treabă pentru ei, să le ia „câte 2 lei de tot gospodarul”. De nu se vor supune acestor porunci, egumenul avea dezlegare să-i dea la Divan și acesta „îi va supune la toate și se va îndeplini”. Uite cum mănăstirea pune la dare și la muncă pe bieții săteni care până
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
târgul Galaților și nimeni să nu mai fie slobozi a rupe heru nici la târgul Iașilor, nici la târgul Galaților, fără numai la locul mănăstirii, unde a fi rânduit”. Cum se vede, vodă a rânduit toate acestea ca un bun gospodar. Părinte, cred că știi spusa: degeaba te scoli de noapte dacă n-ai noroc și parte. De unde până unde cu zicala asta? Pentru că sărmanul jitnicer Ștefan Bosie - ctitorul mănăstirii Sfântul Spiridon și al Schitului din Codrul Iașilor - după cum spune vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bună dimineața, amintesc de asta. A doua zi, ne aduce două saltele din paie. Fairlynn îmi destramă speranța la un somn bun noaptea. Treaba noastră e să ne depășim slăbiciunea burgheză, zice ea, și ia saltelele și le trimite înapoi gospodarului. După o săptămână de dormit prost, mă simt rău. Fairlynn se sucește cât e noaptea de lungă. Într-o dimineață, după micul dejun, gospodarul vine cu o femeie din vecini, care e croitoreasă. Ne spune că a rugat-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
noastră e să ne depășim slăbiciunea burgheză, zice ea, și ia saltelele și le trimite înapoi gospodarului. După o săptămână de dormit prost, mă simt rău. Fairlynn se sucește cât e noaptea de lungă. Într-o dimineață, după micul dejun, gospodarul vine cu o femeie din vecini, care e croitoreasă. Ne spune că a rugat-o pe croitoreasă să ne închirieze camera de cusut. Are paturi, ne zice el. Poate că tovarășele de la oraș, care au oase delicate, ar prefera paturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Ai scos părul din porție și l-ai desființat; nu mai ai mult până să te scoți și pe tine și să te desființezi, hi-hi-hi... Nu te pricepi s-agonisești carne pă tine. Uită-te la nea Ghețu cât de gospodar, cu ditamai burdihanu’. Mănâncă douăzeci de sarmale la felu’ unu, și pe urmă un grătar de mici, și dup-o juma’ de oră iar îi e foame. Venise Mărgărit cu halbele și le aranja pe masă în fața fiecăruia cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dar eu l-am cunoscut pe acest om. Salvarea mondială era în mâinile lui. De cum sosi în monstruosul oraș, Ionică începu să alerge și, în nici trei zile, își cumpără o garsonieră în Piața Gării, la etajul I. Cum era gospodar cu tradiție, puse cu mâna lui faianța și cele șase vase de W.C.. Apoi se privatiză... Joi, 28 septembrie Desfăcând valizele ca să fac inversiunea între hainele de vară și cele de iarnă, am dat peste smochingul pentru seratele artistice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
amintim, doar rostim expresia „mi-a pus Dumnezeu mâna-n cap” care de fapt tot o predestinare mărturisește. O asemenea bucurie, mare bucurie apare și în casa lui Vasile Mocanu și a soției sale Paulina din Murgeni, proaspăt căsătoriți, buni gospodari, când se naște primul lor copil, o fetiță durdulie, frumoasă, sănătoasă căreia îi pun numele Teofana. Paulina, tânăra-i mămică n-o mai lăsa din brațe de drag, chiar împotriva voinței lui Vasile, soțul ei, care-i tot spunea. — Las
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a refugiat și se păstrează manifestarea de viață a poporului românesc ”. Sunt sărbători care dau personalitate satului, demonstrează ospitalitatea și atenția cu care sunt primiți toți cei care sunt oaspeți, care împărtășesc bucuria și sentimentele localnicilor. Oamenii sunt hărnici și gospodari ,ospitalieri și respectuoși față de tradiții și față de personalitățile oficiale, se implică atunci când e nevoie la treburile publice, chiar dacă s-a mai pierdut din “cumințenia ” țăranului de odinioară. DATINI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN Deși cea mai importantă sărbătoare a creștinătății din
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
În prima zi de Crăciun mergeam cu toții la biserică,stăteam la slujbă, iar la amiază când ajungeam acasă, ne așezeam la masă, mâncam,ne odihneam o oră, două ,apoi plecam în sat la horă. Aceasta se făcea în curtea unui gospodar. Tinerii dansau în curte, iar părinții stăteau deoparte și priveau cu cine dansează fiul sau fica lor. De asemenea, băieții se prindeau în horă,învârteau hora o dată, de două ori, iar fetele se prindeau în dreapta băiatului pe care îl îndrăgea
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
cu ursul pentru care își pregăteau costumele și măștile încă din postul Crăciunului, iar ații formau rândurile. Se îmbrăcau în costume naționale cu cingători la mijloc. Purtau cu ei un muzicant care le cânta, iar ei dansau în casa fiecărui gospodar. A doua zi copii umblau cu semănatul,semănând gazdele și urândule belșug în noul an, iar în seara de 1 ianuarie toată lumea se aduna la hora satului. Informații despre sărbătorile de iarnă de la tanti Sofica, 42 de ani. -Spune-mi tanti
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
fiindcă pufăitul locomotivei sub bolta gării înăbușea vocile. ― Ehei, iubitule! făcu Rogojinaru cu mai mare respect parcă decât adineaori în fața tânărului Iuga. Șapte mii de pogoane, prima calitate, în Argeș, jos, aproape de Teleorman!... Șapte mii, domnule Modreanu, înțelegi? Și niște gospodari cum nu-s alții în toată Muntenia. Bătrânul nu ți-ar arenda un petic de pământ, mai bine să-i tai mâinile. Așa ceva mai rar, ce să-ți spun... Ei, te-am salutat, cucoane, că văd că ne-am oprit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
asemenea zile de surescitare, că el stă sau cade cu deviza lui, iar deviza, citită undeva de curând și adoptată, era: pumn de oțel în mănuși de catifea. Cu atât mai mult ținea să-și puie în evidență calitățile de gospodar județean eminent, cu cât ministrul ezitase să-l numească și marcase oarecare preferințe pentru un avocat care mai ocupase demnitatea de prefect în guvernarea trecută. A trebuit să puie piciorul în prag, adică să intervie direct și prin anume prieteni
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a murit decât o biată găină cam slabă, pentru că familia nu prea avea boabe din belșug spre a-și hrăni cele câteva păsări pe care le avea. Imediat a început operațiunea de strângere și eutanasiere a tuturor găinilor din sat. Gospodarii nu s-au împotrivit și au crezut că e bine să predea de bunăvoie producătoarele de ouă și carne și pe bieții cocoși care trezeau spre dimineață satul cu cucurigul lor și peste zi cu concertul dat prin curți. Numai
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nici cel mai mic semn că ar fi bolnave. După perioada de carantină, în sat au fost aduși pui santinelă pentru a se dovedi că valul ucigătoarei molime trecuse, luându-și zborul ca „un ducă-se pe pustie” și că gospodarii vor putea crește din nou ouătoare. Cum tușa Vasilica creștea de o viață găini cu gâtul gol, nici nu voia să audă de alte orătănii aduse de prin incubatoare și ținea morțiș să-și refacă sectorul avicol al ei tot
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
a fost chemat de Cel de Sus în prima zi a Anului Nou, la vârsta venerabilă de 90 de ani. Preotul nu venise, deși în fața casei se aflau podoabele bisericești ca și dascălul. Aflu că cel trecut în neființă fusese gospodar de frunte al satului și în tinerețe, până la ieșirea la pensie, a fost funcționar la primărie. Mortul în casă, pus în sicriu și îmbrăcat după dorința sa, aștepta preotul, care întârzia, față de ora stabilită. La un moment dat sosește și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
după-amiaza, așa cum obișnuiam. Mama și-a dat seama că nu mai venim la timp și a trimis-o pe sora mai mare, Maricica, să ducă vitele la păscut, pe șes, la iarbă. Peste gârlă se afla șesul satului, unde fiecare gospodar avea câte o bucată de iarbă pentru a cosi sau a-și paște vitele. Peste gârlă, din locul unde ne aflam, era și moș Costache Pălimar, zis Șorloagă. Era cu vaca și juninca la păscut pe bucata lui. Văzând că
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
i-a spus: - Săru’ mâna, mătușă Maghiță! Bătrâna s-a uitat mirată și cu suspiciune la străin. Nu-l mai văzuse prin sat. - Da’ de unde știi cum mă cheamă, omule, că nu te cunosc! - Apoi, mătușă mi-a spus un gospodar pe care l-am întâlnit pe cărare, după ce am trecut de cimitir. Vreau să te întreb ceva, dacă nu-i cu supărare. Bătrâna a rămas mirată pentru un moment. - Ce vrei să întrebi? Dacă știu, am să răspund!... - Mătușă Maghiță
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
barba lui de călugăr. Alături avea fluierul și flautul cu care, înainte de a pleca din lumea aceasta, mai cântase o doină sau o melodie tânguitoare la flaut, ca un rămas bun de la lumea în care trăise. Preotul și cu câțiva gospodari iau făcut cele trebuincioase de îngropăciune. Mormântul i l-au săpat în cimitir, lângă gardul gospodăriei lui. La slujba de înmormântare, oamenii vorbeau despre Pandele ca despre un 90 pustnic sfânt, deși el nu se dusese vreodată la slujbe la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
din înfățișarea ei. Aceleași geamuri și uși vopsite în albastru, acoperișul cu stuf schimbat din când în când, căci astfel de case acoperite cu stuf pe timpul verii țin camerele răcoroase și iarna sunt mai călduroase. Ajunși la fosta casă părintească, gospodarul l-a primit cu aceeași bucurie în suflet, de parcă iar fi tată sau frate. Știa că musafirul vine întotdeauna cu sacul plin de povești. I-a poftit pe toți să ia loc sub umbrarul de sub părul văratec din fața casei. Gelu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cuvintele invers. În loc de „ma-ma” citeam ”amam”, în loc de „ta-ta” citeam „at-at”și așa mai departe spre mirarea învățătorului și a colegilor, apoi citeam corect. Și astăzi mai fac acest lucru. Cei de față au râs și ei. Între timp, gospodarul a făcut rost de vin. A turnat în pahare. S-au făcut urări de sănătate, cum e obiceiul la un pahar de vin și viață cât mai lungă. Doar Gelu, nevastă-sa și copiii lui știau cât de lungă va
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dat iarna zăpadă din belșug și primăvara și vara ploi la timp. Acest pământ situat între Prut și Munții Răsăriteni, dar și Basarabia, chiar dacă nu mai era a noastră, a românilor, parcă îl blestemase cineva, cine este greu de spus. Gospodarii cu greu își întrețineau vitele, căci șesul și pășunea de pe deal nu aveau iarbă suficientă. Noroc că buruienile cresc și în vreme de secetă și acestea suplineau lipsa ierbii. În toate satele din Moldova se organizau procesiuni religioase, rugându-l
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Vin-o de ne udă/ Să vină ploile/ Să curgă șiroaiele”... Oamenii ieșeau din curți cu puțină apă în găleți și ne udau. Prin dansul paparudelor credeam că chemăm ploile. Duminica sau la alte sărbători religioase, după slujba de la biserică, gospodarii în frunte cu preotul și cu podoabele bisericești ne îndreptam spre un izvoraș de pe Valea Țurchii sau pe Vale la Vinețești ori pe la fântânile din câmp intonând rugăciuni în genunchi către Cel de Sus, închinându-ne cu ochii spre cer
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]