1,645 matches
-
cuiva l-am luat pe neamț la mine acasă și i-am servit o masă, care i-a plăcut foarte mult. Mâncarea era făcută din ce se mai găsea la vremea aceea, dar preparată de mama mea care era o gospodină neîntrecută. N-am declarat nicăieri că am adus un străin acasă dar am stat puțin cu frică; din fericire nu am avut însă nimic de tras după această întâmplare din partea securității; securitate care vedea și auzea tot. Asta nu înseamnă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de nu, atunci mor toți puișorii din ouă. Cît ține clocitul, să nu fierbi bucate în oale acoperite cu pocriș*, că-ți ies puii înădușiți. Se crede că dacă moare cineva în sat pe timpul cînd șed găinile pe ouă, apoi gospodina trebuie să le amestece cu mîna sub cloșcă, căci, neaducîndu-și ea aminte și întrelăsînd să facă aceasta puii, vor amorți în ouă și nu vor ieși. Să nu învălești focul cît timp ai cloșcă, că-ți înădușă puii. Pentru cloște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun, se pun sub așternut grăunțe pe care le dă la cloște, ca să nu înădușe puii. La Ajunul Crăciunului, care se scoală mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
La naștere, dacă-l va pune moașa pe copil pe o cămașă de-a tatălui, va umbla mai mult după tată-său (îl va iubi); și contrariul, după mamă. Se crede că dacă plouă în ziua aceea în care spală gospodina albiturile bărbatul n-o iubește; dacă însă este timp frumos afară, apoi se crede c o iubește. Fetele mari nu se duc la vădane să le facă pe dragoste sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scuipă de trei ori și, încingîndu-l în cenușă, se zice: „Așa să fie găina mea de ouătoare ca cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă o puică pentru întîia dată, se ia oul acela și se poartă de către gospodina casei prin șperlă*, zicînd: „Cîtă șperlă în vatră, atîtea ouă să curgă din găina noastră.“ Se zice că găina după ce se ouă și se dă jos din cuib, cînd cotcodăcește, ar zice: „Unde pui, nu mai găsești.“ Cînd dai puii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că va trăi. Dacă înflorește o mirtă* într-o casă unde sînt mai multe copile, apoi se crede că una din ele va muri curînd. Mătrăguna, dacă este undeva în grădină, nu se scoate, că apoi moare fata sau gospodina casei aceleia. Nu-i bine să spui bocetele care spun femeile cînd duc mortul la groapă, fiindcă se poate pricinui moartea cuiva. Cînd găsești șerpi prin holdă, moare cineva, și dintr-însul ajunge la pomană. Pe cine strigă bolnavul cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor muri odată. Dacă-i pică cuiva cuțitul din mînă și se împlîntă în pămînt în timpul ospățului de botez, copilul va muri de moarte nenaturală. Colaci, pîni etc. nu se pun în cuptor fără de soț, că la din contra, acelei gospodine i-ar muri bărbatul. Să nu mănînce cineva într-o rînă, că-i va muri un membru din familie. La nuntă, dacă se întîmplă să cadă cu bradul acel care-l duce, atunci să se știe că moare mireasa, ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asfințitul soarelui, căci se îmbolnăvesc, dă peste ei boala numită „muma pădurii“, adică plîng mereu, tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e semn că îți vor veni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel ce-și poate procura vreo bucată de șfară* cu care s-a spînzurat cineva, făcînd negoț cu vite, are mulțime de cumpărători și-și vinde foarte bine marfa. Cînd merge cineva la tîrg și duce ceva de vînzare, aruncă gospodina după dînsul din pragul casei pîne și sare, ca să aibă noroc. Nenorocire Cînd pocnește sticla de la lampă însamnă nenorocire în casă. Neputință Omul neputincios îl cunoști numaidecît, că i-i limba galbănă. Dacă cineva-i neputincios și se udă noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți pentru ca viața celor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
preparate pe bază de hormoni (mai ales prostranglandine), fie prin metode chimice sau mecanice. Dintre metodele mecanice, cea mai modernă în România este cea prin vacuum, extrăgându-se pur și simplu conținutul uterului, care este aspirat cam cum aspiră o gospodină gunoiul din casă.... În Occident există chiar și mici dispozitive pentru avort la domiciliu, numite dispozitive pentru protejarea lunii de miere. De ce? Pentru că multe femei din Occident nu doresc să rămână însărcinate chiar în luna de miere, dar vor să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
șirag? III.Probleme cu grad de dificultate greu: 1. Corina are de 3 ori mai mulți nasturi mici decât nasturi mari. Câți nasturi are de fiecare fel, dacă cei mici sunt cu 36 mai mulți decât cei mari? 2. O gospodină a făcut dulceață de prune și gutui. Cantitatea de dulceață de prune este cu 9 kg mai mare decât cea de gutui, iar cantitatea de dulceață de gutui este de 4 ori mai mică decât cealaltă. Câte kg de dulceață
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
decât cu alții. Săracul lipsit de speranță care își dorește doar să supraviețuiască, muncitorul fără nicio proprietate, care își concentrează eforturile doar pentru a-și putea asigura următoarea masă, servitorul suprasolicitat care nu își dorește decât câteva clipe de răgaz, gospodina subjugată care luptă pentru puțină individualitate, cu toții au învățat poate să-și păstreze dorințele în linie cu situația lor neplăcută. Lipsurile lor sunt cuprinse și integrate în matricea interpersonală de împlinire a dorințelor"17. O societate dedicată promovării idealului egalizării
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în procesul cu Ileana, primind copilul în îngrijire. Constantin avea 12 ani și tatăl său grijuliu caută o căsuță potrivită. O găsește în mahalaua Țicău și se mută în bojdeuca ăașa îi spunea povestitorul) de vălătuci, acoperită cu draniță. Ca gospodină, o aduce pe Tinca Vartic, o fată țiitoare, cu care va trăi toată viața, fără să se căsătorească legitim. 1875 Moment decisiv în viața humuleșteanului stabilit în Țicău: îl cunoaște pe Mihail Eminescu, pe atunci revizor școlar la Iași și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
statut, comparativ cu vremurile trecute (chiar dacă mai există locații în lume, unde ea este încă discriminată din diferite puncte de vedere). Astăzi, datorită conștientizării societății asupra importanței existenței și activității ei, femeia contemporană deține multiple roluri: fiică, mamă, soție, angajată, gospodină, directoare, om de știință, șefă de guvern, regină și, ceea ce ne interesează pe noi, pentru subiectul acestui capitol, sportivă (în unele ramuri sau probe sportive, ea este o sportivă mult mai apreciată decât bărbatul: balet, gimnastică). Am dorit să începem
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mai este cauzată de dragoste sau tragedia sentimentelor (că la predecesoarele sale), ci de vidul și de lipsă sensului vieții. În același timp, autorul subliniază în permanență că Clotilde este o burgheza aparent onorabilă: ea este o casnica și o gospodina exemplara, având grijă de casă, de soț și de copii. Ține la ordine, liniște și la tradiții. Nici amantul sau, Lafont, nu vede nimic condamnabil în menajul în trei. Contrastul între situația ambigua a protagoniștilor și preocuparea lor permanentă pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
B 0,5 mg, vitamina PP 1 mg %, iar valoarea energetică 220 Kcal/Kg. Consumul vinetelor este mai important de la sfârșitul lunii iulie și până la sfârșitul lunii septembrie, dar are limite mai largi prin culturile protejate și prin păstrare. Numeroase gospodine păstrează pulpa de vinete semiprelucrată, prin congelare. Sunt solicitate pentru diverse preparate culinare (salată, ghiveci, tocană, zacuscă) și pentru conserve, în amestec cu alte legume. ARDEII (grași, lungi, gogoșari, iuți și de boia). Valoarea energetică relativ redusă (300 Kcal/kg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
viu să-mi treacă precum un vis prin carne, Plăcerea-mi trece, bucuria-mi doarme. Dar gândul meu firav căta în altă parte Spre munții albi ai slovei, cu turle fără moarte. Azi vin pe rând, în zori, ca niște gospodine Cămașa să-mi cârpească cu pielea de pe mine O noapte și-nc-o zi, o clipă și-o vecie Să-mi țină-n frigul spaimei și-n chin tovărășie. Durerea veche cheamă spre seară o surată Și stau tihnit de vorbă la
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
amintim aici și pe Debora S. Filderman și fiica acesteia Roze Perlbergher - președinta Asociației Culturale a Femeilor Evreice din Bacău. Perioada interbelică a consolidat rolul și importanța femeilor în viața publică a societății românești. În cadrul diferitelor asociații culturale, cercuri de gospodine sau comitete de doamne, femeile au promovat, printre altele, o vie mișcare de emancipare, „de ieșire de sub dictatura tatălui, dar și de sub despotismul soțului”. Totuși, un fapt pozitiv, subiectele abordate în cadrul acestor forme asociative au transgresat cu mult cercul strâmt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sufletelor noilor generații” -, precum și a realizărilor înfăptuite de-a lungul timpului. Președinta societății a amintit de „criza economică și de cea morală prin care trece țara, aceasta din urmă agravată de dezinteresarea femeilor române în rolul lor de mame și gospodine, care lasă să se distrugă comorile de suflet, de sănătate și de avere a neamului, fără chibzuință”. A doua zi, după inaugurarea „Căminului de Fete al Filialei Bacău”, au început dezbaterile din cadrul Congresului General al Societății. Au fost prezentate rapoartele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o societate - din rândul zecilor care au activat în acea perioadă - care să nu fi organizat măcar o dată un astfel de bal: Asociațiile de Studenți - cea a studenților români și cea a studenților evrei, Societatea „Crucea Roșie”, Asociația Cercurilor de Gospodine, filiala din Bacău a Asociației Femeilor Ortodoxe din România, Cercul Cultural „Raza”, Cercul Tineretului Sionist, Societatea Materna ș.a. La mijloc nu era numai prozaica dorință de distracție, ci și apetitul caritabil ridicat, dorința de a colecta fonduri în diferite scopuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cazurile în care astfel de manifestări erau organizate grație eforturilor reunite ale mai multor asociații de femei. De exemplu, pe 26 ianuarie 1929 a avut loc în sala Teatrului comunal Balul Florilor, organizat de comitetele reunite ale „Asociației Cercurilor de Gospodine, Crucea Roșie și Asociația Femeilor Române Ortodoxe”. În cadrul acestor întâlniri, destinate, cu precădere, conversației și schimbului de amabilități, se recitau versuri, numite de presa vremii „lectură-jurnal săptămânal”, se juca Pocker sau Panțarole, erau vizionate diferite „programe artistice”, se audiau recitaluri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În viziunea idilic falsă a Frontului Plugarilor, una dintre „misiunile resortului economic” preconizat a se înființa era aceea de „...a se ocupa cu toate problemele ce privesc plugărimea din punct de vedere economic”, din aceasta derivând și hilara „...luminare a gospodinelor în ce privește gospodăria casnică și arta culinară (sic! sic!, n.a.)”. Deoarece citarea în continuare a acestui gunoi propagandistic ar fi complet inutilă, nu ne rămâne decât să spunem că broșura fusese semnată de către Romulus Zăroni (președintele Resortului Economic din Comitetul Central
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în Smărăndița roman modern, acel Caragiale care a avut tăria să-și parodieze chiar unele din propriile opere: "puf bogat, moale și dulce"; "nebună, săltătoare, zglobie"; "ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți"; "dulce și acră, acrișoară și dulceagă"; "o gospodină bătrînă, cinstită, harnică, vioaie, cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă, rece și curată"; "un miros îmbătător, adormitor, omorîtor de dulce"; "casele proprietarului, albe, drepte
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]