1,094 matches
-
romanice, printre care și româna, în care consoanele finale ale infinitivelor verbale din limba latină s-au pierdut astăzi). Se crede că în catalana medievală au existat două foneme laterale palatale diferite. Primul dintre ele, /ʎ/, se scria doar folosind grafia <"ll"> și s-a menținut neschimbat în majoritatea dialectelor de astăzi. Cel de/al doilea, reconstruit ca /*jl/, provine din grupurile de litere din limba latină C'L, G'L, LI, LI, și se scria ca <"yl"> sau <"il">. Ultimul
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
se confunde în scris. În aceste dialecte, confuzia între cele două foneme s-a generalizat pentru toate fonemele /a/ și /e/ atonice, proces care se considera încheiat la începutul secolului XV. Ortografia actuală a limbii catalane pastrează în mare parte grafia din catalana medievală, cu toate că, anumite pronunții au suferit modificări:
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
Pisa, căruia Marco Polo îi dictează memoriile sale). Sistemul fonetic al francezei vechi era foarte bogat la începutul perioadei, dar nu se poate preciza câte foneme avea și câte variante combinatorii. Ceea ce se știe depre acest sistem este dedus din grafia documentelor, din asonanțele și rimele din literatura poetică, deoarece scribii căutau să redea cât mai fidel pronunțarea. Totuși nu se poate vorbi despre o grafie fonetică, pentru că putea diferi de la scrib la scrib sau chiar de la un document la altul
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
foneme avea și câte variante combinatorii. Ceea ce se știe depre acest sistem este dedus din grafia documentelor, din asonanțele și rimele din literatura poetică, deoarece scribii căutau să redea cât mai fidel pronunțarea. Totuși nu se poate vorbi despre o grafie fonetică, pentru că putea diferi de la scrib la scrib sau chiar de la un document la altul al aceluiași scrib. Unele redări grafice ale sunetelor de atunci s-au păstrat până astăzi, chiar dacă pronunțarea a evoluat, ceea ce este una din cauzele caracterului
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
literară să fie îmbogățită cu cuvinte din acestea, alții, ca Étienne Pasquier sau François de Malherbe, le combat în numele necesității de a avea o limbă literară unitară. Tot în secolul al XVI-lea apar primele descrieri ale lexicului, gramaticii și grafiei limbii franceze: dicționarul francez-latin al lui Robert Estienne (1539); manualul de franceză al englezului John Palsgrave, dedicat lui Henric al VIII-lea al Angliei și prințesei Maria, fiica acestuia (1530); tratatul de gramatică al lui Louis Meigret (1550). Principala schimbare
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
1579). Și cuvinte din limba greacă începuseră deja să fie adoptate în franceza veche prin intermediul latinei medievale, dar începând cu secolul al XIV-lea sunt introduse și direct, prin traduceri din filozofii greci, fenomen care se intensifică în epoca Renașterii. Grafia limbii franceze este încă foarte neunitară în perioada francezei medii și se simte nevoia reglementării ei. Se confruntă partizanii redării cât mai fidele a pronunțării, ca de exemplu Louis Meigret, cu tradiționaliștii precum Robert Estienne, care țin la păstrarea grafiilor
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Grafia limbii franceze este încă foarte neunitară în perioada francezei medii și se simte nevoia reglementării ei. Se confruntă partizanii redării cât mai fidele a pronunțării, ca de exemplu Louis Meigret, cu tradiționaliștii precum Robert Estienne, care țin la păstrarea grafiilor încetățenite în Evul Mediu, ce nu mai corespund pronunțării, de exemplu redarea vocalelor provenite din diftongi și triftongi. Totodată, ei preconizează oglindirea originii latinești sau grecești a cuvintelor, prin litere care nu se pronunță sau care corespund unor sunete redate
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
alerga”, dar nici în cuvinte ca "mouchoir" „batistă”, și nici alte consoane finale, precum l în "il" „el”. În schimb, în vorbirea populară acestea se pronunță, iar în secolul următor se reintroduc în limba standard, de data aceasta sub influența grafiei, în afară de r-ul terminației de infinitiv -er. Nu se pronunță nici é-urile și e-urile în silabă neaccentuată: "désir" [dzir] „dorință”, "secret" [skrɛ] „secret”. Fostul diftong transcris oi se pronunță [wɛ] ("boire" [bwɛr] „a bea”) sau [we] ("roi" [rwe] „rege
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
termină în consoana (deci nu și la cele care se termină în vocală orală) prin faptul că majoritatea consoanelor finale de la masculin devin pronunțate și, eventual, au loc și alte schimbări fonetice. Formarea femininului poate implica și diverse schimbări de grafie în afara adăugării lui "-e". Mai jos prezentăm principalele cazuri de formare a femininului: 1. Dacă formă de masculin a adjectivului se termină în "-e", nu se produce nicio schimbare: "sensible" „sensibil, -a”. 2. Adăugarea lui "-e" nu aduce schimbări în
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
cu 2011 există și materiale online de învățare a limbii. În Ungaria, standardizarea limbii băieșilor se face pe baza graiurilor ardelenești, majoritare în această țară. Sistemul de scriere nu pare încă să fie definitivat. Publicațiile dinainte de 2009 sunt scrise cu grafia limbii maghiare, plus literele „ă” și „î”, dar în gramatica din 2009 se propune altă grafie, parțial diferită. Totuși, în materialele online se folosește tot grafia propusă inițial. În Croația, revista "Romano akharipe - Graju alu căganjilor - Glas Roma", apărută în
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
face pe baza graiurilor ardelenești, majoritare în această țară. Sistemul de scriere nu pare încă să fie definitivat. Publicațiile dinainte de 2009 sunt scrise cu grafia limbii maghiare, plus literele „ă” și „î”, dar în gramatica din 2009 se propune altă grafie, parțial diferită. Totuși, în materialele online se folosește tot grafia propusă inițial. În Croația, revista "Romano akharipe - Graju alu căganjilor - Glas Roma", apărută în anii 1994-1999, publica și texte în limba băieșilor. Revista a reapărut în 2003 sub titlul "Graju
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
de scriere nu pare încă să fie definitivat. Publicațiile dinainte de 2009 sunt scrise cu grafia limbii maghiare, plus literele „ă” și „î”, dar în gramatica din 2009 se propune altă grafie, parțial diferită. Totuși, în materialele online se folosește tot grafia propusă inițial. În Croația, revista "Romano akharipe - Graju alu căganjilor - Glas Roma", apărută în anii 1994-1999, publica și texte în limba băieșilor. Revista a reapărut în 2003 sub titlul "Graju alu căganjilor - Glas Roma". Prima carte din Croația în limba
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
limbă nematernă copiilor băieși care nu o cunosc. La Universitatea din Zagreb, studenții Departamentului de limbi romanice al Facultății de filozofie pot opta pentru disciplina „Limba romilor băieși din Croația - graiuri românești băieșești”. În Croația, limba băieșilor se transcrie cu grafia limbii croate, plus literele „ă” și „î”.
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
l-ați plesnit. I-ați scuipat în suflet. Și v-ați dat și eroi pe deasupra. De ce, pentru că a spus că e limba română și nu moldoveneasca pe care ne-ați băgat-o pe gât din 1940 încoace, schimbandu-i și grafia, din latină în chirilica? Sau pentru că vreți încă o dată să arătați "kto rulit"? Nu, ați arătat un singur lucru că nu-l respectați pe artist, pe om, și prin această ați confirmat încă o dată că nu ne respectați pe noi
Chirtoacă spulberă Rusia, după demascarea lui Carla's Dreams. ”I-ați scuipat în suflet” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102833_a_104125]
-
a lui Constantin Racoviță în Țara Românească, a venit la București francezul Jean-Baptiste Linche, originar din Marsilia, pe postul de secretar. Aici s-a căsătorit cu o româncă, cu care a avut un fiu, Philippe Linche, cu numele transcris în grafia locală ca "". După alte surse, tatăl său se numea Jean-Baptiste Linchon și a ajuns în Țara Românească ca secretar particular și preceptor al copiilor lui Alexandru Vodă Ipsilanti. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, moșia și satul Țăndărei au intrat
Filip Lenș () [Corola-website/Science/337644_a_338973]
-
în exploatare pe 17 decembrie 1866 de către Căile Ferate Belgiene, odată cu deschiderea serviciului de transport de mărfuri pe o secțiune de cale ferată dublă între Gara Bruxelles-Nord și Gara Leuven. Serviciul pentru călători a fost inaugurat pe 13 ianuarie 1867. Grafia numelui a fost modificată oficial în preajma anului 1938, „Saventhem” devenind „Zaventem”. În 1943 a fost inaugurată o cale ferată până la aeroportul de la Melsbroek. În 1958, aceasta a fost scurtată până la Gara Brussels Airport-Zaventem, situată tot în Zaventem și construită pentru
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
puteri au decis ca Basarabia să rămână URSS, în dauna României, fapt consimțit prin Tratatul de pace de la Paris din 1947. 1989 - În contextul reformelor din URSS și sub presiunea maselor populare, RSS Moldovenească revine la scrierea limbii române cu grafie latină, limba română este declarată oficială, iar teza stalinistă a unei limbi „moldovenești" separate, o mistificare evidentă, este denunțată ca atare. Era corolarul unor mișcări de rezistență și emancipare care începuseră încă de la finele anilor 1940. În 1990, RSS Moldovenească
SCRISOARE DESCHISĂ adresată lui John Kerry, după declarațiile ambasadorului SUA la Chișinău by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104236_a_105528]
-
care subminează acest proces. De pildă, nealocarea de fonduri pentru studierea Limbii române la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, apariția tot mai multor școli mixte, în care preponderentă devine limba ucraineană sau studierea unei așa-numite „limbi moldovenești”, cu grafie chirilică sau „optimizarea în domeniul învățământului”, care va duce la desființarea claselor cu mai puțin de 27 de elevi (cazul a 20 de școli doar în regiunea Cernăuți). În aceste condiții, în regiunea Odesa au dispărut două treimi din școlile
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
a găzduit expoziția intitulată simbolic „Povestea nespusă a iei”. A iei românești, „un simbol identitar, ale cărei semne așteaptă doar să fie deslușite și asumate”. Pentru că semnele identitare țesute și cusute pe ia românească, expunerea lor țesografică și a căror grafie se întâlnește în arealul caucaziano-caspic- persan ajută la reconstituirea unei “gramatici” străvechi comune. În România, Amir Heidarkhodaee a cântat pentru prima dată în urmă cu doi ani cu ocazia Festivalului Internațional „George Enescu”, alături de Grigore Leșe și de alți
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]