5,312 matches
-
Vârsta a II-a (6-10 ani), a copilului mare (paidion), era dedicată educației fizice (igienă, gimnastică militară etc.) și era considerată prima etapa a propedeuticii; era ciclul primar. Vârsta a III-a (10-13 ani), a preadolescentului (proevfhbo"), era dedicată studiului gramatical/leterax și era socotită primul ciclu secundar. Vârsta a IV-a (13-17 ani), a adolescentului (evfhbo"), era dedicată educației muzicale și era socotită al doilea ciclu secundar. Vârsta a V-a (17-20 de ani), a tinereții (h”bh), era dedicată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și după-amiază gramatică. Alții, precum Dionysios Thrax, au preferat să aprofundeze și să inoveze o singură disciplină. Lui i se datorează „manualul de gramatică” în care a stabilit „metoda gramaticului” = de analiză literară a autorilor. Cele patru operații ale „metodei gramaticale” stabilite de Dionysios Thrax mai sunt folosite și astăzi în analiza filologică: diorthoza (diórqwsi" = „critica textelor”), anagnoza (avnavgwsi" = „lectura atentă a textului”), exegeza (evxhghsi" = „explicarea, interpretarea”) și judecata de valoare (krísi"). Exista ceva profund care unifica eforturile acestor dascăli - indiferent
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
critica textelor”), anagnoza (avnavgwsi" = „lectura atentă a textului”), exegeza (evxhghsi" = „explicarea, interpretarea”) și judecata de valoare (krísi"). Exista ceva profund care unifica eforturile acestor dascăli - indiferent dacă erau erudiți sau specialiști: sensul comun, scopul unic urmărit. Acesta era moralitatea. Studiul gramatical căuta întotdeauna să degajeze valoarea morală a fiecărui text literar sau autor analizat. La fel procedau profesorii de retorică sau de sofistică (dialectică). Ceea ce nu era deloc ușor. De exemplu, gramaticii aveau dificultăți în a explica moralitatea zeilor și eroilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceste căutări s-au structurat, lent, așa-numitele gender-texts care descriau un system of gender. Cuvântul gender nu are corespondent în limba română. El desemnează, generic, tot ceea ce se referă la „genuri”; adică genurile „masculin”, „feminin” și „neutru”, ca forme gramaticale, dar și ca realități sexuale. Totuși, nu putem denumi această „colonie curriculară” postmodernă o „pedagogie genitală” - deși preocupările privind educația sexuală nu lipsesc. Este o pedagogie care explorează consecințele curriculare și educaționale ale diferențelor dintre sexe. Preocupările feministe prevalează, dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de memorie reprezentând „cunoașterea unui anumit număr de coduri de comportament și capacitatea de a te servi de ele” (Todorov, 1995, p. 21). În planul memoriei individuale, dispunem în mod durabil și mai ales permanent de structuri verbale (cuvinte, structuri gramaticale) și structuri nonverbale (reprezentări de obiecte, de persoane, de evenimente, cu aspectele și circumstanțele lor) și unele, și celelalte fiind reunite în structuri mai ample. Acest ansamblu de structuri sau scheme constituie memoria semantică, al cărei studiu este de competența
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intuitiv, concret; - limbajul se dezvoltă, în general, cu întârziere, sub toate aspectele sale (primul cuvânt apare, în medie, la vârsta de 2 ani, iar primele propoziții abia la 3 ani); vorbirea conține multe cuvinte parazite, cu perseverarea anumitor expresii, dezacorduri gramaticale, activism redus al vorbirii (se mulțumește cu relatări superficiale, fără mobilizarea și organizarea amintirilor), vocabularul este sărac în cuvinte‑noțiuni, frecvența tulburărilor de limbaj este mai mare decât la copiii normali, cu o rezistență specifică la acțiunea de corectare a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a face cu un copil surdomut. Dacă pierderea auzului intervine la câțiva ani după ce copiii și‑au însușit vorbirea, apar dificultăți în menținerea nivelului atins, evidențiindu‑se chiar unele regresii în vorbire, sub toate aspectele (bogăția vocabularului, intensitatea vocii, exprimare gramaticală etc.). La vârste mai mari, copiii sunt puși în situația de a face un efort suplimentar de menținere a atenției care îi ajută să compenseze lipsa de intensitate a sunetului perceput sau pentru a percepe mișcările de la nivelul buzelor și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tipuri), intervențiile medicale (timpanoplastii) și, mai nou, echipamentele microelectronice (implanții cohleari). Formele de comunicare întâlnite în procesul educațional al copiilor cu deficiențe de auz sunt: a) comunicare verbală - orală și scrisă: - are la bază un vocabular dirijat de anumite reguli gramaticale; - labiolectura - suport important în înțelegere; b) comunicare mimico‑gestuală - este cea mai la îndemână formă de comunicare, de multe ori folosită într‑o manieră stereotipică și de auzitori; Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o formă specifică de comunicare interumană
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care îl denumește, gestul, însă, este strâns legat de concret; comunicarea prin gesturi este față în față, perceptându-se vizual gestul și toate mișcările mimice; în consecință, gesticulația are o mai mare libertate de exprimare, fiind mai puțin limitată de organizarea gramaticală puternic structurată; în condiții nefavorabile comunicării vizuale (timp de noapte, emițătorul aflat la distanță mare sau în contralumină), nu se poate realiza dialogul gestual, în timp ce comunicarea verbală se poate desfășura nestingherită; același volum de informație poate fi vehiculat în aproximativ
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
publice să existe pesoane capabile să utilizeze limbajul mimico-gestual în relațiile cu persoanele care prezintă forme de surditate. c) comunicare cu ajutorul dactilemelor - are la bază un sistem de semne manuale care înlocuiesc literele din limbajul verbal și respectă anumite „reguli gramaticale” în ceea ce privește topica formulării mesajului; d) comunicarea bilingvă - presupune combinarea între: - comunicarea verbală + comunicarea mimico‑gestuală; - comunicarea verbală + comunicarea cu dactileme; e) comunicare totală - folosirea tuturor tipurilor de comunicare în ideea de a se completa reciproc și de a ajuta la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nealterate și pe baza compensării funcționale; are o componentă didactică semnificativă și presupune însușirea celor trei componente ale limbajului: - componenta fonetică (articularea corectă a fonemelor și a structurilor fonetice specifice fiecărei limbi); - lexicul (cuvintele care formează vocabularul unei limbi); - structura gramaticală (setul de reguli care se aplică în realizarea construcțiilor lexicale pentru o exprimare verbală corectă și inteligibilă). Există o relație strânsă între limbajul oral și limbajul semnelor, de evoluția căruia depinde funcționalitatea dezvoltării comunicării și integrării subiectului în societatea auzitorilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prelungește în timp, întrucât noile structuri fonetice și lingvistice descoperite pe parcursul vieții vor trebui asimilate tot pe căi specifice (ceea ce presupune existența unor servicii în domeniul demutizării și la vârste mai mari pentru îmbogățirea și antrenarea componentelor fonetice, lexicale și gramaticale). Pe baza observațiilor efectuate în activitățile practice s‑a constatat că, în cazul deficienților de auz în curs de demutizare, procesul de comunicare prezintă următoarele particularități: - un volum redus al vocabularului însușit; - existența a numeroase clișee verbale, cuvinte cu conținut
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
manifestă în comunicarea verbală a deficienților de auz, enumerăm: - evitarea exprimării în propoziții - preferă utilizarea unui singur cuvânt care ține loc de propoziție; - folosirea incompletă a propozițiilor (înșiruire de cuvinte care au o anumită logică, dar fără a respecta regulile gramaticale cu privire la sintaxă); - greșeli de topică - așezarea cuvintelor în propoziție este influențată în numeroase situații de topica limbajului mimico‑gestual; - dezacorduri frecvente între părțile de propoziție sau părțile de vorbire (dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vocabular activ destul de sărac. Față de copilul auzitor care învață vorbirea în mod spontan (pe baza imitării modelelor verbale pe care le întâlnește în mediul social apropiat), copilul lipsit de auz nu are această posibilitate și va învăța vorbirea (inclusiv structura gramaticală a limbii) în mod organizat, atât în perioada preșcolară, cât și în perioada școlară mică. Pentru aceasta au fost recomandate mai multe strategii de abordare a demutizării: unii au sugerat folosirea inițială a cuvintelor cu conținut concret și ușor de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lingvistice de argou sunt învățate fără eforturi și sunt frecvent întâlnite în limbajul cotidian, comunicarea nu se desfășoară după o anumită logică, deoarece asociațiile (în planul ideatic) nu pot fi conștientizate pe deplin și nu cuprind abstractizări și generalizări. Regulile gramaticale sunt deseori utilizate defectuos, ceea ce scade claritatea mesajului și a comunicării în general. Principala și cea mai stabilă caracteristică o reprezintă imaturitatea vorbirii, care se accentuează în raport cu gravitatea deficienței mintale. La copilul de 2‑3 ani, imaturitatea vorbirii nu este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
elevilor și precizări privind modul de continuare a activității. Variantele acestui tip de lecție pot fi identificate în funcție de specificul domeniului de activitate și de locul desfășurării activității: - lecția de formare a unor deprinderi de activitate intelectuală - analiza unui text, analiză gramaticală, rezolvare de exerciții și probleme, realizarea unei compuneri etc.; - lecția de formare a unor deprinderi motrice - specifică educației fizice, lucrului manual sau abilităților motrice; - lecția de formare a unor deprinderi tehnice - utilizarea unor instrumente tehnice, operarea pe computer etc.; - lecția
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
noțiunii generale cu denumirea de noțiuni subordonate C.4.4. Recunoașterea utilității unor obiecte C.4.5. Definire de noțiuni C.4.6. Operații de gândire C.4.7. Asimilarea simbolului numeric • Comportament verbal (V) V.1. Achiziția de categorii gramaticale V.1.1. Utilizarea unor categorii gramaticale V.2. Vorbire și exprimare corectă V.2.1. Folosirea pluralului V.3. Limbaj vorbit și limbaj citit V.3.1. Reproducerea unei poezii, relatarea de povestiri după imagini V.3.2. Recunoașterea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
C.4.4. Recunoașterea utilității unor obiecte C.4.5. Definire de noțiuni C.4.6. Operații de gândire C.4.7. Asimilarea simbolului numeric • Comportament verbal (V) V.1. Achiziția de categorii gramaticale V.1.1. Utilizarea unor categorii gramaticale V.2. Vorbire și exprimare corectă V.2.1. Folosirea pluralului V.3. Limbaj vorbit și limbaj citit V.3.1. Reproducerea unei poezii, relatarea de povestiri după imagini V.3.2. Recunoașterea de litere • Comportament socioafectiv (S) S.1
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
împărțire Consemn: Numără câte bețișoare ai în mână. Rezolvarea următoarelor operații 2+7=?; 9-5=?; 7×8=?; 16:2=? Criteriu de evaluare: Copilul rezolvă corect exercițiile propuse. • Comportamentul verbal (V) V.1. Achiziția de categorii verbale: utilizarea unor categorii și reguli gramaticale Consemn: Cine sunt prietenii tăi? Cum merge melcul? Cum merge bebelușul? (se pot solicita și alte sarcini de acest tip în locul celor sugerate) Criteriu de evaluare: Copilul răspunde la întrebări în propoziții folosind corect acordul subiectului cu predicatul și poziționează
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
povestiri Consemn: Recită poezia... Povestește „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” (se poate alege și altă poveste cunoscută de copil) Criteriu de evaluare: Copilul recită corect, cu intonație, sau relatează pe larg povestea folosind fraze scurte și respectând regulile gramaticale. V.2.2. Citirea unui text Indicație: Se dă copilului un text literar ușor. Consemn: Citește acest text. Criteriu de evaluare: Copilul citește corect și expresiv textul. • Comportamentul socioafectiv (S) S.1. Manifestări de independență, deprinderi de autoservire, deprinderi de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
scrie și datorată, de cele mai multe ori, unei întârzieri generale în dezvoltare; poate fi și o formă de apraxie datorată unor disfuncții la nivel cortical. agramatism - tulburare a limbajului caracterizată prin pierderea capacității de a vorbi corect din punct de vedere gramatical. alalie - absență sau slabă dezvoltare a vorbirii la persoanele care dispun de auz normal și posibilități de dezvoltare intelectuală normală (nu pot fi încadrate în categoria persoanelor cu deficiențe mintale), cauzată de o serie de disfuncții ale zonelor corticale ale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și pe baza compensării funcționale; are o componentă didactică semnificativă și presupune însușirea celor trei componente ale limbajului: componenta fonetică (articularea corectă a fonemelor și a structurilor fonetice specifice fiecărei limbi), lexicul (cuvintele care formează vocabularul unei limbi) și structura gramaticală (setul de reguli care se aplică în realizarea construcțiilor lexicale pentru o exprimare verbală corectă și inteligibilă). depresie - stare psihică morbidă, fenomen psihopatologic caracterizat printr‑o scădere a tonusului activității psihice și motorii însoțită de stări de tristețe, deprimare, fatigabilitate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
perceptive ............................................................................................ Activități de tip reprezentativ‑simbolic ................................................................................. Gândirea/operațiile gândirii: - tipuri de gândire ...................................................................... - analiza .................................................................................. - sinteza ................................................................................... - abstractizarea ........................................................................ - generalizarea ........................................................................ - comparația ........................................................................... - sistematizarea ........................................................................ - concretizarea ........................................................................ - reversibilitatea ...................................................................... - asociativitatea ....................................................................... - clasificări, grupări, incluziuni în clase .................................... - calități speciale ..................................................................... Memoria: - formele memoriei ........................................................................................... - procesele memoriei ......................................................................................... - calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese speciale ......................................................... - conduita/comportamentul .......................................................... Aptitudini/deprinderi/obișnuințe ........................................................................................... Creativitatea ..................................................................................................................... Spiritul de observație ........................................................................................................ Psihomotricitatea: - coordonarea motorie ............................................................................. - schema corporală .................................................................................. - lateralitatea și dominanța manuală ............................................................ Atitudinea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu stilizarea și esențializarea notației, până la punctul în care imaginea ei devine epură confină cu figura (opusă polemic) a spiritului. Ambii poli ai operațiunii de transgresie sunt reprezentați fără nici o urmă de retorică a exhibării eului, ci - cu toată personalizarea gramaticală - în registrul moral și estetic al impersonalității suverane. Retras în cochilia sinelui, sondat cu tranșanța și transparența autospecției blecheriene, solitarul se contemplă de la distanță, cu o totală răceală: „...pot să mă uit la mine de departe. /așa cum aș privi un
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
ce provoacă sondaje profunde în armătura prozei realiste. Relevând unele incidențe cu teoriile lui Mihail Bahtin și René Girard, P. realizează o „sistematică a personajului literar” bazată pe relația dintre identitate și alteritate. Utilizând ca punct de referință sistemul persoanelor gramaticale, teoreticianul distinge trei „Arhipersonaje”: monologic (un „El” privat de relația cu Celălalt, o „sumă de atribute” având o existență pur obiectuală: Dinu Păturică, Dionis, Goriot ș.a.), dialogic (un „Eu” care se definește în funcție de un „Tu”, un subiect veritabil constituit prin
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]