2,620 matches
-
Cranach și Dürer (Fig. 31) au lăsat exemple valoroase ale acestui tip de gravură. Acest gen de gravură monocromă realizată în tonurile aceleiași culori dă prilej jocurilor de nuanțe de la deschis la închis să lase impresia unui relief sculptat. Primele gravuri în aquaforte apar la începutul secolului al XVI-lea. Preluată de la armurieri, tehnica în aquaforte a fost experimentată de o serie de pictori germani, ca Daniel Hopfer, Albrecht și Erhard Altdorfer, precum și de italienii Marcantonio Raimondi și Francesco Mazzola Parmigianino
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Nanteuil. În Țările de Jos, tehnica aquaforte a înregistrat un adevărat triumf cu lucrările lui Rembrandt (Fig. 36), cel mai mare gravor al secolului al XVII-lea. El a recurs și la procedee combinate cu dăltița și acul. În Franța, gravura în aquaforte a creat o adevărată școală a ilustratorilor de carte: Philippe Choffard, Charles-Nicolas Cochin fiul, Jean-Michel Moreau le Jeune (Fig. 37) etc., care gravau viniete personal sau după desenele lui Charles Eisen, Gravelot, Pierre Clément Marillier, Saint-Aubin etc. Contemporanul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Cochin fiul, Jean-Michel Moreau le Jeune (Fig. 37) etc., care gravau viniete personal sau după desenele lui Charles Eisen, Gravelot, Pierre Clément Marillier, Saint-Aubin etc. Contemporanul și corespondentul lor german era Daniel Chodowiecki (Fig. 38). În Spania, lipsită de tradiția gravurii în aquaforte, Goya (Fig. 39) lucra izolat în această tehnică, redând scene de moravuri, satire politice și viziuni fantastice. Popularitatea gravurii în aquaforte, în secolul al XVIIIlea, a condus uneori la demonetizarea procedeului, prin folosirea lui de către numeroși amatori. Toată lumea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Clément Marillier, Saint-Aubin etc. Contemporanul și corespondentul lor german era Daniel Chodowiecki (Fig. 38). În Spania, lipsită de tradiția gravurii în aquaforte, Goya (Fig. 39) lucra izolat în această tehnică, redând scene de moravuri, satire politice și viziuni fantastice. Popularitatea gravurii în aquaforte, în secolul al XVIIIlea, a condus uneori la demonetizarea procedeului, prin folosirea lui de către numeroși amatori. Toată lumea grava cu entuziasm și lipsă de talent. În secolul următor, litografia va cunoaște o situație asemănătoare. Prima jumătăte a secolului al
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
americanul James McNeill Whistler (Fig. 44), cel mai influent artist al timpului său, așezat de admiratori alături de Rembrandt. În secolul XX, tehnica aquaforte a cunoscut o vogă fără precedent. Capodopere ale genului au fost realizate de Chagall, Dali, Picasso etc. Gravura cu acul (fr. pointe sèche, engl. dry point) fusese folosită încă din 1480 de Maestrul Cabinetului din Amsterdam și perfecționată de Rembrandt. O artistă de excepție a acestui procedeu a fost Mary Cassatt (Fig. 45), artistă americană stabilită în Franța
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pointe sèche, engl. dry point) fusese folosită încă din 1480 de Maestrul Cabinetului din Amsterdam și perfecționată de Rembrandt. O artistă de excepție a acestui procedeu a fost Mary Cassatt (Fig. 45), artistă americană stabilită în Franța. Școala germană a gravurii cu acul a înflorit la începutul secolului XX prin Max Beckmann, Lovis Corinth (Fig. 46) și Max Liebermann (Fig. 47). Gravura cu acul a fost de asemenea abordată de mari pictori ai secolului XX: Marc Chagall, Paul Klee, Ernst Ludwig
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de excepție a acestui procedeu a fost Mary Cassatt (Fig. 45), artistă americană stabilită în Franța. Școala germană a gravurii cu acul a înflorit la începutul secolului XX prin Max Beckmann, Lovis Corinth (Fig. 46) și Max Liebermann (Fig. 47). Gravura cu acul a fost de asemenea abordată de mari pictori ai secolului XX: Marc Chagall, Paul Klee, Ernst Ludwig Kirchner, Georges Braque, Eric Heckel, Jaques Villon etc. Fig. 45. Mary Cassatt, „În omnibuz”, sfârșitul secolului al XIX-lea. Pointe sèche
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
etc. Fig. 45. Mary Cassatt, „În omnibuz”, sfârșitul secolului al XIX-lea. Pointe sèche, verni moale (soft ground) și aquatinta în culori. Galeria Națională de Artă din Washington, D.C., S.U.A. Un alt procedeu care a servit o rută artistică în gravură, maniera creion, are un precursor în opera venețianului Giulio Campagnola (Fig. 48), la începutul secolului al XVI-lea. Tehnica a fost reluată în secolul al XVIII-lea de englezii Arthur Pond și Charles Knapton și perfecționată de francezii Jean Charles
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Knapton și perfecționată de francezii Jean Charles François, Gilles Demarteau (Fig. 49) și de elevul acestora, Louis-Marin Bonnet (Fig. 50), care a multiplicat numărul planșelor pentru a evoca pastelul. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, a reapărut gravura punctată (fr. pointillé, engl. stipple), versiune simplificată a manierei-creion, cultivată în Anglia de William Wynne Ryland (Fig. 51) și de florentinul Francesco Bartolozzi (Fig. 52). Procedeul a rămas la modă până la sfârșitul secolului al XVIIIlea, când s-a stins. În
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
52). Procedeul a rămas la modă până la sfârșitul secolului al XVIIIlea, când s-a stins. În această tehnică de gravare în adâncime, tonurile sunt adăugate printr-o aglomerație de puncte. mezzotinta sau maniera neaGră este una dintre puținele maniere ale gravurii în care se cunoaște cu exactitate inventatorul. El este Ludwig von Siegen ( Fig. 53), născut în Utrecht, Olanda, în 1609. Această tehnică a reușit să rezolve foarte bine nevoia de a reproduce cu acuratețe picturile și acuarelele. Ea redă într-
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Vaillant în Franța (Fig. 55), Abraham Blooteling în Olanda, Peter Pelham în Statele Unite ale Americii, Francis Place, Edward Luttrell, J. MacCardell, Richard Earlom, Valentine Lawrence în Anglia. În 1722, germanul de origine franceză Jacob Christophe Le Blon a expus principiile gravurii în culori folosindu-se de tehnica mezzotinta, numită inițial „în pastel”. În 1769 pictorul francez Jean-Baptiste Le Prince (Fig. 56) a expus la Salonul de Artă, fără prea mult ecou, primele stampe în maniera-laviu. Reintrodusă mai târziu în Franța, aquatinta
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Daumier, Manet, Toulouse-Lautrec, Paul Gauguin, Edgar Degas, Vincent van Gogh, Auguste Renoir, Lovis Corinth, Emil Nolde, George Grosz, Henri Matisse, Pablo Picasso, Alberto Giacometti, Salvador Dali, Maurits Cornelius Escher, Frank Stella și alții. Ca și în cazul altor tehnici ale gravurii, și în cazul litografiei descoperim diferite maniere de lucru apărute atât pentru a mima materialitățile tehnicilor grafice de șevalet: tehnica desenului - litografia în cretă sau creion, tehnica peniței - litografia în peniță, tehnica laviului - litografia în laviu, tehnica aerografului - litografia cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
grafice de șevalet: tehnica desenului - litografia în cretă sau creion, tehnica peniței - litografia în peniță, tehnica laviului - litografia în laviu, tehnica aerografului - litografia cu suflătorul (crachis), maniera neagră. Au fost mimate și tehnicile picturii de șevalet: ulei, tempera, aquarelă, pastel - gravura colorată, tehnica foto - fotogravura. Un alt scop a fost acela de a rezolva materialitățile formelor figurate. După cum observăm, o pleiadă de artiști din perioada impresionistă și din perioada modernă s-au servit de tehnica litografică pentru a realiza propriile lucrări
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
formelor figurate. După cum observăm, o pleiadă de artiști din perioada impresionistă și din perioada modernă s-au servit de tehnica litografică pentru a realiza propriile lucrări, fără a mai fi constrânși de dificultățile pe care le impuneau celelalte tehnici ale gravurii tradiționale. Materialitatea, de data aceasta, este prezentă mai ales pentru a accentua stilul personal al fiecărui artist, evocând lucrările de șevalet. Litografia a cunoscut aceeași istorie ca și tehnica gravurii în adâncime, aquaforte. Popularitatea litografiei în secolul al XIX-lea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
constrânși de dificultățile pe care le impuneau celelalte tehnici ale gravurii tradiționale. Materialitatea, de data aceasta, este prezentă mai ales pentru a accentua stilul personal al fiecărui artist, evocând lucrările de șevalet. Litografia a cunoscut aceeași istorie ca și tehnica gravurii în adâncime, aquaforte. Popularitatea litografiei în secolul al XIX-lea, a dus la degradarea procedeului prin folosirea lui de către numeroși amatori. A renăscut ca gen artistic în sine, odată cu folosirea ei de către impresioniști și mai apoi de către artiștii de marcă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
eliberate de servituțiile tiparului. Litografia a dezvoltat noi tehnici de tipar, precum metalografia sau offsetul, acesta fiind practic părintele tiparului modern. Serigrafia Este tehnica de imprimare care abia pe la jumătatea secolului XX și-a găsit locul printre celelalte tehnici ale gravurii tradiționale, ca gen artistic în sine. Impusă odată cu apariția umbrelor mâinilor figurate, prin tufuire sau stropire cu culoare pe pereții peșterilor preistorice. Putem spune că odată cu apariția serigrafiei s-a impus și prima tehnică aferentă ei: tehnica șablonului. Copilăria tehnicilor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în sine s-a pus prin anii ’50-’60, când s-a decis ca tirajul de artă să fie considerat acela care a fost executat de-a lungul tuturor etapelor, până la imprimarea finală, de către artist. Datorită tirajului imens, în comparație cu tehnicile gravurii tradiționale, s-a născut o altă problemă, și anume aceea a rezolvării semnăturii și a individualizării de către artist a acestei cantități. În final, s-a decis că se acceptă și o ștampilă cu numele artistului, chiar dacă mulți autori preferă în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ai acestui gen îi amintim pe Théophile Steinlen (Fig. 71), Ben Shahn, Marcel Duchamp, Robert Rauschenberg , Andy Warhol , Lucas Samaras, Andrew Stasik, Roy Lichtenstein și alții. Monotipul Ca tehnică de imprimare, este de cele mai multe ori considerat o tehnică „bastardă” a gravurii, aflându se undeva la mijlocul drumului între pictură și gravură, rămânând una dintre cele mai simple tehnici. În prima etapă, artistul pictează, șterge sau freacă desenul său direct pe placă, folosind o cerneală pe bază de ulei, pentru ca uscarea să nu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
71), Ben Shahn, Marcel Duchamp, Robert Rauschenberg , Andy Warhol , Lucas Samaras, Andrew Stasik, Roy Lichtenstein și alții. Monotipul Ca tehnică de imprimare, este de cele mai multe ori considerat o tehnică „bastardă” a gravurii, aflându se undeva la mijlocul drumului între pictură și gravură, rămânând una dintre cele mai simple tehnici. În prima etapă, artistul pictează, șterge sau freacă desenul său direct pe placă, folosind o cerneală pe bază de ulei, pentru ca uscarea să nu fie rapidă. În cea de-a doua etapă, hârtia
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
placă, folosind o cerneală pe bază de ulei, pentru ca uscarea să nu fie rapidă. În cea de-a doua etapă, hârtia este supusă unei presiuni prin apăsare cu mâna sau direct la presă, rezultând astfel un monotip. Folosirea presei de gravură într-un moment al etapelor de lucru conferă monotipului dreptul de a fi considerat o tehnica de gravură. După ce acțiunea mecanică a hârtiei, prin utilizarea presei de gravură, s-a încheiat, lucrarea poate suferi din partea artistului numeroase intervenții, se pot
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
doua etapă, hârtia este supusă unei presiuni prin apăsare cu mâna sau direct la presă, rezultând astfel un monotip. Folosirea presei de gravură într-un moment al etapelor de lucru conferă monotipului dreptul de a fi considerat o tehnica de gravură. După ce acțiunea mecanică a hârtiei, prin utilizarea presei de gravură, s-a încheiat, lucrarea poate suferi din partea artistului numeroase intervenții, se pot creea imprimări diferite, dar cu o bază comună. Din această cauză, tirajul care stă la baza tuturor tehnicilor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mâna sau direct la presă, rezultând astfel un monotip. Folosirea presei de gravură într-un moment al etapelor de lucru conferă monotipului dreptul de a fi considerat o tehnica de gravură. După ce acțiunea mecanică a hârtiei, prin utilizarea presei de gravură, s-a încheiat, lucrarea poate suferi din partea artistului numeroase intervenții, se pot creea imprimări diferite, dar cu o bază comună. Din această cauză, tirajul care stă la baza tuturor tehnicilor tradiționale, dispare. Din punct de vedere al redării materialităților, este
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
puțin pe cea a texturilor care compun formele figurate. Elementul esențial în zugrăvirea materialității îl constituie culoarea. Deși nu avem o recunoaștere istorică a originilor monoprintului, putem să-l asociem cu momentul în care au fost folosite pentru prima dată gravurile în adâncime, colorate după criteriile de astăzi de realizare tehnică. Unul dintre artiștii gravori de început, care a ex perimentat gravura colorată, fără să fie neapărat o monotipie, pe o hârtie mai puțin obișnuită (din fibre de in), pe un
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
recunoaștere istorică a originilor monoprintului, putem să-l asociem cu momentul în care au fost folosite pentru prima dată gravurile în adâncime, colorate după criteriile de astăzi de realizare tehnică. Unul dintre artiștii gravori de început, care a ex perimentat gravura colorată, fără să fie neapărat o monotipie, pe o hârtie mai puțin obișnuită (din fibre de in), pe un format neobișnuit, alungit, pentru a sublinia linia orizontului, a fost olandezul pictor și gravor complet Hercules Seghers (1589-1638) (Fig. 74, 75
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
format neobișnuit, alungit, pentru a sublinia linia orizontului, a fost olandezul pictor și gravor complet Hercules Seghers (1589-1638) (Fig. 74, 75). Despre Giovanni Benedetto Castiglione (1616-1670) (Fig. 76, 77) se spune că este primul care a experimentat acest mijloc al gravurii - monotipul. El a folosit această tehnică pentru a-și face mai bine înțelese materialitățile pe care nu le regăsea în aquaforte, rezultatele astfel obținute fiind foarte apropiate de cele obținute prin tehnica aquatinta. A utilizat o varietate de tipuri de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]