3,747 matches
-
de la mama, o paleacă - am dres eu busuiocul patriotic, Însurându-mă cu o româncă, Popeasca de maică-ta... - După tată: Popescu, Însă după mamă, greacă - și Încă ce fel de greacă, pshi mu... - Închipuiește-ți, băiete, că știu ce fel de greacă, doar eu sunt prințul-consort - dar nu contează sângele... - ... peloponeziac, arhipelagic, matrid... - ... contează numai numele; și cum doar la Greci mai găsești câte un -escu... - Papadopolescu, Anaxagorescu, Hurmuzăchescu, Platonescu, Aristotelescu, Cacavelescu..., recit eu, numărând pe degete. Dar dacă, urcând În copacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
țigan, sârb, tătar, bulgar - uite, de-asta sunt eu român (măi fratele meu)! Se vede, nu? - mânca-ți-aș! Sunt român, fiindcă Îmi spun: limba maternă a mea e româna - perfect. Dar limba maternă a mamei care va fi fost: greaca și româna? greaca sau româna - ca să rămână doar româna, fiindcă mama nu știe grecește, doar câteva versuri pe-de-rost, fără să Înțeleagă ce Înseamnă acele versuri. Și tata: nu știe o boabă poloneză; nici armânește - de ce? Să fie Românii atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bulgar - uite, de-asta sunt eu român (măi fratele meu)! Se vede, nu? - mânca-ți-aș! Sunt român, fiindcă Îmi spun: limba maternă a mea e româna - perfect. Dar limba maternă a mamei care va fi fost: greaca și româna? greaca sau româna - ca să rămână doar româna, fiindcă mama nu știe grecește, doar câteva versuri pe-de-rost, fără să Înțeleagă ce Înseamnă acele versuri. Și tata: nu știe o boabă poloneză; nici armânește - de ce? Să fie Românii atât de tari, Încât Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și bunică-ta, când a plecat! Povestea cu mulsul, treacă-meargă, dar știi În ce hal a ajuns, după ce s-a dus după alde Popescu? - În ce hal, domnu’? (mă simt iarăși bine În rolul de apărător al românismului bunicii mele, Greaca). - Umbla desculță, domnule! Desculță! Dac-ai mai pomenit așaceva - dar neam de neamul nostru... - Ce vorbești, domnule?, mă mir și eu. Desculță! Dar asta-i crimă de lèse-Grecque, domnule - pardon: Kir Iani... - Ce crimă? Și cum mi-ai zis? - Cum-necum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
include printre datele verificabile ale experienței senzoriale umane, am fost obișnuiți să credem, de copii, că dumnezeu și moartea, aceste două eminențe supreme, se află pretutindeni În același timp, adică, sunt omniprezente, cuvânt, ca atâtea altele, metis din latină și greacă. În realitate, Însă, este foarte posibil ca, atunci când ne gândim la asta, și poate Încă și mai mult când o exprimăm, luând În considerare ușurința cu care obișnuiesc cuvintele să ne iasă din gură, să nu avem o conștiință clară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
intrat doar ca să beau ceva Înainte de cină. — Iar eu lucrez aici. Da’ zi-mi totuși. — E problema ’mneavoastră, repetai. Nu sînt politician. John, știi spaniola? Îl Întrebai apoi pe amicul grec. — Nu, Înțeleg cîteva cuvinte, da’ de vorbit vorbesc doar greaca, engleza și araba. Mai demult știam bine araba. Auzi, știi cum a fost atunci cu bomba? — Nu. Știu doar că a căzut bomba pe voi. Atît. Avea un chip frumos, Închis la culoare, și niște mîini foarte Întunecate, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lui C.R., care Întâi vizitează Sfântul Mormânt, apoi ridică pânzele spre Damasc, pe urmă trece În Egipt, iar de acolo la Fez, care În acea vreme era pesemne unul dintre sanctuarele Înțelepciunii musulmane. Acolo Christian al nostru, care deja știa greaca și latina, Învață limbile orientale, fizica, matematica, științele naturii și acumulează toată știința milenară a arabilor și a africanilor, până la Cabală și la magie, traducând chiar În latină un misterios Liber M, și cunoaște astfel toate secretele macro și microcosmosului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
prin rămânerea în întrebare, am vorbit deja și se va vorbi și mai înainte, acum ne oprim însă la alte două forme de răspuns: răspunsul metafizic abstract, adică răspunsul eterogen întrebării. Metafizica abstractă este răspunsul tipic pe care gândirea clasică greacă îl dă întrebărilor provenite din mirarea originară. Ea definește câteva structuri de bază ale concepției pe care omul o are despre lume, indicându-i totodată orientările fundamentale. Este un răspuns adevărat, și totuși parțial, întrucât se oprește la nivel conceptual
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
esențiale pentru înțelegerea speculativă și istorică a însăși situației noastre istorice. Formelor clasice ale activității teoretice li se adaugă și cealaltă formă clasică, respectiv cea a idealismului transcendental. O numim clasică întrucât, așa cum vom vedea, este strâns unită cu cea greacă și precedă dizolvarea acelei atitudini speculative care a caracterizat filosofia până aproape în ultimele decenii. Temeiul descoperirii grecești a acțiunii teoretice este conștiința că e imposibil să fie lăsat la o parte, în experiența propriei solitudini, ceea ce este particular și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fost elaborate, s-au putut concilia și conecta în mod armonios, contribuind astfel la împlinirea unui ideal teoretic și la edificarea cea mai măreață a civilizații grecești. O altă formă clasică de activitate teoretică este cea tipică idealismului transcendental. Teoreticitatea greacă și cea idealist-transcendentală se deosebesc prin obiectul diferit al mirării, și deci prin forma diferită în care este clarificată mirarea. Acțiunea teoretică greacă urmărea dominarea realului, a fragmentarului, a frugalului, realități întâlnite în lumea obiectivă, în schimb, activitatea teoretică idealistă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
teoretice, cu scopul de a ne da seama cât mai bine de situația generată de abandonarea unor astfel de conținuturi de către speculația contemporană. Ambele teorii clasice reprezintă un răspuns dat mirării originare, un cadru teoretic al acesteia. În gândirea clasică greacă răspunsul la întrebarea care izvorăște din mirare este un răspuns doar parțial conștient și, cu toate acestea, complet: în cadrul anumitor niveluri de abstracție ce nu pot fi depășite, răspunsul rămâne riguros și cunoașterea încheiată. Gândirea idealist-transcendentală continuă, prin exces, parcursul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
au pierdut din credibilitate în fața cunoașterii științifice și, adăugăm acum, în fața greutății datului empiric și al realității existențiale. În ambele forme clasice ale gândirii filosofice realitatea empirică și existența efectivă nu au propriu-zis o relevanță speculativă adevărată: în perspectiva clasică greacă sunt neinteligibile și deci abandonate lipsei de logică a întâmplării, în perspectiva idealistă sunt dialectizate în procesul istoric concret, și deci asumate în acesta fără posibilitatea de a-și păstra o semnificație autonomă. Discursul filosofic înaintează astăzi contestând funcția pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
despre mine că sunt nebun), și în fiecare zi îmi aduc daruri de pește și pâine. Fără îndoială că, atunci când va veni vremea rece, îmi vor oferi și un arzător de cărbuni. Așa îmi duc viața. Propovăduiesc turmei mele în greaca Noului Testament și, nu știu prin ce miracol, par să mă înțeleagă. (De altfel învăț și argoul local.) Când nu vine nimeni, predic păsărilor de mare. Și ce predic? Că nu există Dumnezeu, că până și frumusețea lui Hristos e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
relevat la Delphi.) Forța menită să ne salveze sufletele este infinit de simplă și infinit de la îndemână. Nu mai pot continua. Ar însemna un sacrilegiu să înșir mai departe cuvinte destinate a nu fi înțelese. Țăranii mei simpli îmi înțeleg greaca veche mai bine decât vei înțelege dumneata ce ți-am scris acum în englezește. Când, cum și dacă voi fi chemat să propovăduiesc unei turme mai numeroase, nu știu. Poate că va trebui să plec aiurea, poate că până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lege a Statului (Esd 7,12-14). Numai așa se explică traducerea greacă cu termenul de nómos, „lege”, frecvent și în Noul Testament, în special în epistolarul paulin. Din această epocă datează probabil și instituția sinagogii, în ebraică bêt knésset și în greacă synagōghḗ, care avea ca anexă școala. Izvoarele tac în privința originilor sale precise; se pare că s-au păstrat urme ale existenței unei sinagogi în Egipt în secolul al III-lea î.C. În orice caz, e sigur că necesitatea unei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
punct de vedere cronologic Azimele urmează dintotdeauna Paștele, iar din punct de vedere ideologic au o motivație comună. c) Spre deosebire de Paște, nu este greu de demonstrat caracterul originar agricol al sărbătorii Azimelor. În Dt 16,9 începutul „sărbătorii săptămânilor” - în greacă Pentecoste (Rusaliile, n.trad.) - este calculat astfel: „Vei număra șapte săptămâni; când secera va începe să taie spicele, vei începe să numeri șapte săptămâni”. Deci, dacă Rusaliile cad exact la cincizeci de zile după începutul sărbătorilor Paște-Azime (de aici și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cele două sărbători ale Paștelui și festivitățile toamnei (cf. capitolul următor), exista înclinația de a considera Rusaliile o sărbătoare mai puțin importantă decât altele. În realitate, cei doi termeni folosiți pentru desemnarea acestei sărbători, ‘ășéret în ebraică și Pentēkostḗ în greacă, ne dovedesc mai degrabă că Rusaliile erau considerate exclusiv în funcție de Paște și Azime, nu însă ca sărbătoare în sine, dar ca o încheiere a acestora. Caracterul său secundar decurge și din transmiterea sa în liturgia creștină, făcând excepție unele grupuri
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și de traducătorii LXX care, în contextul sărbătorii, utilizează aproape întotdeauna termenul skénē și derivații săi, care înseamnă „cort”, nu „colibă”. În acest caz, este mai mult o interpretare decât o traducere? E posibil, deși nu suntem foarte siguri; în greaca clasică cele două accepțiuni sunt utilizate ambiguu: atât „cort”, cât și „colibă”, dar totodată și „podea (a unei scene)”, „prelată (a unui car)” sau „locuință” în sens generic, astfel că nu putem baza exagerat pe eventualitatea interpretării. e) În fine
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
relație, aceasta este "relianța" între toate elementele datului mundan. Nu numai spiritul, ci și principiul vital, animal, care le irigă pe toate. Nu numai cultura, ci și natura în aspectul ei însuflețit. Am putut observa că termenul ousia desemna în greacă Ființa în sensul larg, era să spun vag, în orice caz cuprinzător. Și când este tradus de Părinții latini (Tertulian) prin "substanță", capătă un sens mult mai fix75. Prin aceasta este precizată alunecarea ontogenezei dinamice spre o ontologie mult mai
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a nevrozei postula necesitatea unei traume externe. Deși a continuat prin a-și dezvolta psihologia în termeni de conflicte infantile, a rămas interesat de nevroza traumatică, mai ales de ceea ce el numește "nevroza de război". Cuvântul "trauma" este derivat din greacă, unde înseamnă a răni sau a tăia, și Freud se referă la traumă vorbind de lezarea unui scut protector sau a unei bariere a stimulilor, care funcționează de obicei pentru a preveni copleșirea mintii (ego) de stimulii interni sau externi
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și noi parte din Europa pe care el vrea s-o arunce în aer! Nici n-ai zice că sub distincția lui decadentă se ascunde un suflet de terorist. Dacă s-ar îmbrăca normal, l-ai putea crede profesor de greacă veche. De altfel, vorbește curent, aflu, șapte limbi, performanță cu care nu cred să se poată lăuda altcineva de pe "Lumea Renașterii". Și nu poartă o carte, cum mi-am închipuit, în rucsacul său negru. Poartă coperta unei cărți, ce se
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Luca. A avut vreo legătură stăpânul său cu lumea principilor sau a prelaților, de i s-a zis "Monseniorul"? Și cum a ajuns acest om învățat ― de la fostul custode, Julius aflase că Monseniorul ar cunoaște vreo nouă limbi, între care greaca veche și latina ― să-și petreacă diminețile luptîndu-se cu cincizeci de pendule, înghesuite, una lângă alta, în "salonul pendulelor"? Trudă care nici nu dă roade. Căci mereu se găsește câte o pendulă care o ia puțin înainte sau rămâne în
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
București, 2011, Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică și proză, Huma nitas, București, 2012. Tradu ceri în engleză, ger mană, italiană, fran ceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portu gheză, maghiară, ivrit, nor ve giană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă și greacă. Cărțile sale au fost premiate de Academia Română, Uniu nea Scrii torilor din România și din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociația Scriitorilor din București, Asociația Editorilor din România. Au fost nominalizate în Franța pentru premiile Médicis, Le meilleur livre étranger, Prix
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Apoi a adormit obosită. Dimineața am invitat-o iarăși la cafea, sperând din tot sufletul să fie pentru cea din urmă oară. Ea nici măcar nu știa că eu o înșelasem deja cu altă femeie, cu Marta. Învățasem destul de greu greaca modernă, deși admiram nespus Grecia Antică, dar și pe cea Modernă. Era o țară invadată mereu de turiști și turiste și aveai de unde alege fete frumoase de orice naționalitate. Știam însă puține lucruri despre această țară și începusem să citesc
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
și albume. Le-am răsfoit pe rând, dar nu m-am oprit asupra niciuneia dintre ele. Cerul era plin de stele, iar eu mă gândeam la Costash care zicea că poate comunica cu alte planete, întrebându-mă dacă folosește engleza, greaca sau franceza ca limbă de conversație. Curând a sosit Linda îmbrăcată într-o toaletă de seară: o capă din mătase deasupra unei rochii din tul mov, părul pieptănat în sus. Era elegantă, impresionantă, sigură pe ea, exact ca un manechin
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]