12,265 matches
-
de la țăranii din zonă terenurile limitrofe și a început, cu fonduri europene și cu ajutorul Fundației Niarchos, lucrările de scoatere la lumină a teatrului. Săpăturile au descoperit statuile lui Tezeu, Hermes, Artemis, în locurile pe care le-a indicat Pausanias, geograf grec din timpul lui Marc Aureliu, care în Descrierea Greciei i-a consacrat multe pagini Messinei. Cândva glorios, orașul a căzut în ruină după creștinare, fiind cucerit de vii și de plantații de măslini. În mijlocul sălbăticiei, un efort greu de imaginat
Redeschiderea Teatrului din Messina () [Corola-journal/Journalistic/3383_a_4708]
-
l-a {\footnote 8 Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 11-12. } {\footnote 9 Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 283.} {\footnote 10 Pr. Dumitru Fecioru, Introducere la col. Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 21, Editura I.B.M.B.O.R, București
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
greșalele sale proprii și pentru păcatele lui, ci {\footnote 46 Omilia aceluiași către cei ce urmează a fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, p. 55} {\footnote 47 Ibidem, p. 45.} {\footnote 48 Sfântul Ioan Gură de Aur, Tratatul despre preoție, cartea a doua, cap. 4, în vol. Despre preoție, p. 51.} pentru ale
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
un balet rus, continuatoare a unei vechi încrucișări de fatum, peste care strălucește zâmbetul tușei Frosa, și ea provenind dintr-o ramură de nobili ruși care se retrăseseră în România, fugind de opresiunea țaristă, ne amintesc în parte de tragedia greacă și totodată de credința românului în legile neiertătoare ale sorții. Jurnalul contelui de Roma cuprinde o perioadă foarte scurtă de evenimente, respectiv 28 august 1940-14 aprilie 1941. Este o perioadă de o puternică încărcătură a istoriei, care pentru România a
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
români supuși atrocităților (printre care se numără și români de etnie evreiască din Brăila), ca și față de Grecia în general și în mod particular față de grecii din România, care erau persecutați, indiferent de faptul că erau cetățeni români sau cetățeni greci. Italia invadase Grecia, și, cum România se orientase către axă, în țară și Grecii erau supuși la manifestări concrete de extremis. încă o dată se repetă în istorie, ceea ce oprimații acestei lumi au trăit în momente cumplite de "antropofagie", de la victimizarea
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
133) sunt scrise persoanelor religioase de ambele sexe și aflate în diverse grade de 5 Monsig. Ubaldo Mannucci, Istituzioni di Patrologia ad uso delle Scuole Teologiche, parte II, Epoca Post-Nicena, Roma, 1922, p. 106. 6 Hans Freiherr Von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București, 2005, p. 227. 7 Wendy Mayer, Patronage, pastoral care and the role of the bishop at Antioch, in rev. Vigilae Christianae 55, 58-70, Leiden, 2001, p. 62. 3 ierarhie
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
mai pure expresii ale măiestriei literare hrisostomice 11. În general, operele literare ale Sfântului Ioan Gură de Aur se impun printr-un fond bogat, serios și realist. Din punctul de vedere al elocinței, el i-a depășit pe toți părinții greci, dar, ca și teologia și exegeza sa, și elocința a fost una eminamente populară și practică. El cunoștea regulile artei oratorice, încât nici un scriitor grec creștin nu i s-ar fi putut compara, iar aceste reguli le aplica cu cea
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
și realist. Din punctul de vedere al elocinței, el i-a depășit pe toți părinții greci, dar, ca și teologia și exegeza sa, și elocința a fost una eminamente populară și practică. El cunoștea regulile artei oratorice, încât nici un scriitor grec creștin nu i s-ar fi putut compara, iar aceste reguli le aplica cu cea mai mare libertate. În discursurile sale, întâlnim argumente abstracte, puțină filosofie, dar mai ales imagini, comparații, argumente familiare. Cunoscând în profunzime viața poporului, tablourile sale
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
cronologic, care indică în mod clar că scrisoarea a fost scrisă ulterior zilei Paștelui, în 404, în timp ce omisiunea menționării celei de-a doua, și ultima destituire, în iunie 19 Ibidem, p. 349. 20 Johannes Quasten, Patrologia, vol. II, I padri greci (secoli IV-V), traduzione italiana del Dr. Nello Beghin, Edizione 1980, Ristampa 1998, Marietti, p. 434. 21 Anne-Marie Malingrey, Jean Chrysostome. Lettre d´exil a Olympias et a tous les fidèles, în col. Sources Chrétienne, Nș 103, Les Editions de
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
cu care a purtat o frumoasă corespondență a fost 47 Idem, Omilia 9, 3 la Efeseni, P.G., LXII, col. 73. 48 Idem, Omilia II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. 49 Vezi Hans Freiherr Von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 227 228 și Diac. Ioan I. Ică jr., Arhiepiscopul și diaconița, în vol. Scrisori din exil, Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 8. 50 Pr. Prof. Ioan G.
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
câte ți s-au dat înapoi? 30. Ia treci dumneata la avocatură Citește și: Radu Mazăre va fi eliberat din arest, a decis Înalta Curte • Elan este prietenul meu și e de notorietate lucrul ăsta. Eu am împrumutat un cetățean grec acum 10-12 ani de zile - este și în declarația de avere și creanța pe care o avea grecul către mine a fost preluată, ei au avut niște afaceri în afara României, de către Elan. Returnată o parte din ea chiar fără să
Mazăre, despre orele în arest, Schwartzenberg și fratele său by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31139_a_32464]
-
natură economică sau politică, decide să-și creeze o situatie undeva în răsăritul Europei și, cum Veneția oferea din acest punct de vedere nenumărate posibilități de contact, la 11 iunie 1856 șosea la Brăila, în calitate de preceptor al copiilor prosperului negustor grec Domenico Zerman, care îi oferea, pe lîngă casa și masa, un salariu de 800 florini austrieci vechi. Fără îndoială că foarte tînărul, pe atunci, preceptor nu bănuia dimensiunea cotiturii petrecute în existența lui, dar conștientiza faptul că o adaptare rapidă
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
opera ca atare, m-au fascinat sunetele șocant de „actuale”, ceea ce mă făcea să sper că destinul acestei creații copleșitoare abia urma să înceapă. Deocamdată, nu prea sunt semne că marile scene lirice sunt interesate să monteze tragedia de inspirație greacă, dar timpul nu e pierdut... Premiera mondială a operei a avut loc pe 13 martie 1936, la Opéra Garnier din Paris, bucurându-se de un mare succes. Compozitorul român se alătura astfel vedetelor vremii, atingând o nouă culme. Activitatea lui
Sindromul Argetoianu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2894_a_4219]
-
torsuri? Alice Călugăru ne dă numărul lor: TOȚI! Așa trebuie înțeleasă, mi se pare, nemăsurata prezenta felina. Fără a o spune direct (dar sugerând această prin "torsul fusului", poeta face din răsfățații cotoșmani un areopag de Parce (trei, în mitologia greacă, iată-le multiplicate la infinit în "toți motanii"). În "Buruieni", ne investește tăria de arome vegetale, resimțită olfactiv, auditiv și tactil: Sălbatică grădină-i amar îmbălsămata, de buruieni înalte ce cresc cotropitoare, mireasma-i, plămădită'n a soarelui dogoare, rămâne
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
își trage numele de la obiceiul femeilor de a bate pânza în apa Bucureștioarei, care trecea prin mahalaua cu pricina, izvorând din lacul Icoanei. Biserica Sfinților, de pe Calea Moșilor, în a cărei horă pictată se prind deopotrivă sfinți, sibile și filosofi greci, desparte două mahalale. Altă despărțitură e făcută de cârciuma „La trei ochi sub plapumă” (aceea din În curte la Dionis) numită inițial, nu mai puțin pitoresc, a Fărâmițoaiei. Bucureștiul acestor mahalalele care curg dintr-una într- alta ca apa Dâmboviței
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
Bratu Iulian Persoane rămase neidentificate au deschis focul, duminică dimineață, spre o filială din Atena a Partidului Socialist grec (PASOK), în timpul alegerilor europarlamentare 2014.
Europarlamentare 2014: Atac armat la un sediu de partid by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30171_a_31496]
-
a porni alături de ai săi „24 de soldăței de plumb” la cucerirea Orientului. Evident, e o autocucerire - autocunoaș tere cu armele romancierului, deopotrivă realist-descriptive și metaforice. Un amalgam specific cretanului - care se recunoștea în primul rând cretan și abia apoi grec. „În noi există profunde forțe potrivnice ritmului din Occident”. Dacă grecului i se conferă rolul rațiunii („Orientul... prin contactul lui nemijlocit cu misterioasa existență a lumii, va constitui întotdeauna, pentru grec, caldul, întunecatul, bogatul Subconștient. Mintea grecească a avut din
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
a trăit doar 29 de ani, înainte de revelațiile Profetului, avea să rămână în memoria omenirii? - Kazantzakis transmite o celebră descriere a cămilei: „Urmele funiei pe coastele ei seamănă cu lacuri seci zvântate, pline de pietriș. ...Ca un apeduct, căruia meșterul grec care l-a zidit i-a acoperit creasta cu țigle”1. Cămila îl duce prin încercările de foc arzător al deșertului spre Dumnezeu din Mânăstirea Sinai, aflată într-o oază cu măslini, portocali, nuci, smochini și uriași migdali înfloriți: „...Încet
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
mitice intră în dialog cu operele tragicilor greci, modelele consacrate ale genului. În Prometeu, Thebaida și Atrizii, nesatisfăcut de simplitatea monocordă a intrigii originale, Victor Eftimiu o îmbogățește prin contaminare, procedeu folosit și de scriitorii latini când împrumutau de la precursorii greci. Prin împletirea firelor narative provenite din surse multiple, el complică excesiv lucrurile, iar pitorescul substituie acumularea lentă de tensiune. În Casandra, Nicolae Iorga pornește de la o tragedie a lui Eschil (Agamemnon) și alta a lui Euripide (Troienele) păstrând în parte
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
la rându-i, cu nostalgie despre cum arăta învățământul cu cincizeci de ani în urmă, adică la 1830 (scrisoarea e din februarie 1880): „Pe când în școala de la Măgureanu vestiții eleniști Lambru, Comita, Vardalah și Neofit, emulii lui Corai, predau tinerilor greci și feciorilor noștri de boieri Memorabiliile lui Socrate, Fedon și Metafizica lui Aristot; pe când banul Brâncoveanu discuta cu puristul Duca în limba lui Tuchidid Apoftegmele lui Hipocrat și Ariometria lui Arhimed și se munceau să izgonească din limba greacă toate
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
tinerilor greci și feciorilor noștri de boieri Memorabiliile lui Socrate, Fedon și Metafizica lui Aristot; pe când banul Brâncoveanu discuta cu puristul Duca în limba lui Tuchidid Apoftegmele lui Hipocrat și Ariometria lui Arhimed și se munceau să izgonească din limba greacă toate cuvintele câte nu erau curat atice, precum unii din învățații noștri caută să curețe de limba română de tot ce nu se termină în -ciune...” Retez citatul aici, pentru a nu cădea într-o irecuperabilă nostalgie. Prefer să rămân
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
opinii cu membrii din consiliului de supraveghere a acestei instituții. Televiziunea a "renăscut" după ce a fost desființată în 2013. Președintele consiliului de supraveghere a postului NERIT, Theodore Fortsakis, a justificat această decizie, într-o declarație făcută pentru agenția de presă greacă ANA. El a spus că au existat "neînțelegeri" cu președintele postului, Giorgos Prosopakis, pe care el însuși îl numise în această funcție în octombrie 2013. Situația ajunsese într-un "impas", a spus Fortsakis, scrie Mediafax. Un nou președinte a fost
Directorul unei televiziuni a DEMISIONAT la 24 de ore de la lansarea postului by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32701_a_34026]
-
său, Alexandru Dragomir, era șeful baroului din Cluj și avocat la Banca Centrală, iar unchiul său, fratele tatălui, era faimosul istoric Silviu Dragomir. Tînărul, care urmase liceul „Seminarul Pedagogic Universitar“ de la Cluj, între 1926-1933, obținînd calificativul „excepțional“ la română, latină, greacă, franceză, germană, istorie, științe fizico-chimice și gimnastică, ajunge la București în 1933, la 17 ani, adaptîndu-se cu oarecare dificultate la atmosfera „frivol-bășcălioasă“ specifică studențimii regățene, la acel soi de „miticism“ și șmecherie bucureșteană care, după cum mi-a povestit la un
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
deosebire utile lui Dragomir, pentru că teza pe care o face sub îndrumarea lui Heidegger este tocmai asupra ontologiei lui Hegel. În afara filozofiei, la Philosophisches Seminar se studiază intens istoria artei și a literaturii europene, cu un accent special pe cultura greacă. În primul semestru (semestrul V), în Studienbuch sînt menționate cursul de Kunstgeschichte („Istoria artei“) — patru ore săptămînal — cu profesorul Paatz și, o oră pe săptămînă, un curs despre Don Quijote, cu profesorul Carvallo. În semestrul al doilea (semestrul VI), Paatz ține
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
Paatz și, o oră pe săptămînă, un curs despre Don Quijote, cu profesorul Carvallo. În semestrul al doilea (semestrul VI), Paatz ține un curs de două ore de „Artă romană“, iar profesorul Schuchardt, un curs de două ore despre sculptura clasică greacă (Polykletos und Phidias). Semestrul al treilea (semestrul VII) este dominat de cursul despre „Goticul german“ al lui Paatz și de un seminar despre Platon al lui Picht. În sfîrșit, în al patrulea semestru (semestrul VIII) există un curs de o
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]